Un congres neesențial și un an pierdut pentru economie

La ora scrierii și publicării acestui articol, marele congres al PNL nu și-a desemnat cîștigătorul final. Dar congresul, deloc important, în ultimă instanță, pentru România, prin tensiunile pe care le-a născut, prin pregătirea lui și prin controversele pe care le-a adus, a avut deja o serie de efecte asupra economiei românești.

Ruperea coaliției de guvernare a fost pusă pe seama alegerilor interne din PNL. Mai exact, programul de dezvoltare locală (PNDL) a dus la demiterea ministrului Justiției. Există comentatori ai scenei politice care sînt convinși că eliberarea din funcție a lui Stelian Ion a venit din cauza numirilor pe care acestea le pregătea în cadrul sistemului de justiție. Este posibil. Dar oficial și vizibil a fost că plecarea ministrului Justiției a avut loc după ce acesta ar fi refuzat să semneze PNDL. Un program de care premierul Florin Cîțu avea nevoie ca „de aer” pentru „a moderniza zona rurală din România” și, evident, pentru a avea șanse mai mari să cîștige președinția PNL.

România s-a trezit cu o ditamai criză politică și cu primele efecte ale acesteia. De exemplu, agențiile de rating au atras atenția că o schimbare de linie politică poate duce România în țările din categoria „junk”, nerecomandate investițiilor. A fost ca un semnal pe care experții acestor instituții financiare l-au transmis politicienilor români. Parcă le-ar fi spus: „Băgați-vă mințile în cap și apucați-vă de treabă”.

Mesajele agențiilor de rating sînt destul de clare: vor avea răbdare să vadă cum se sfîrșește criza politică de la București, nu se vor grăbi să reducă rating-ul de țară, dar dacă alianța de la guvernare nu se va reface și dacă va urma o schimbare a politicii economice (în ce situație? dacă ar reveni PSD la guvernare) este foarte posibilă o retrogradare a rating-ului României. 

Instituțiile financiare internaționale au o mare calitate: ne spun cu claritate ceea ce vedem și noi foarte bine. În cazul de față, al crizei politice de la București, iese în evidență clar că primul an de guvernare de la alegerile din toamna anului 2020 a fost pierdut. Nu a fost începută nici o reformă serioasă. Era așteptată reforma administrației locale, iar în loc de aceasta, guvernul PNL s-a gîndit să continue un program dubios de finanțare a primăriilor. Era așteptată o reformă a administrației centrale, dar în locul ei, guvernul s-a apucat să facă noi angajări și să crească aparatul de stat.

Acum, dezamăgirea a crescut atît de mult și nivelul de încredere a scăzut vertiginos încît puțini mai cred că obiectivele asumate de guvernare vor mai fi realizate. Un an a fost pierdut, din punctul de vedere al reformelor, și așa cum arată situația, în acest moment, sînt șanse mari ca și următorii ani să aibă aceeași soartă. 

De asemenea, reducerea deficitului bugetar ar fi putut fi mai accentuată (fapt arătat de analiza din această vară a Consiliului Fiscal), dar cheltuielile au crescut generos, în unele situații. Din acest punct de vedere, va fi dificil ca România să se încadreze în termenii de reducere a deficitului bugetar conveniți cu Comisia Europeană. Totodată, situația politică precară pune sub semnul întrebării reformele pe care România s-a angajat să le facă prin planul național de redresare și reziliență (PNRR).

Criza politică a adus și o poziție publică tranșantă a organizațiilor patronale. Fără precedent, prin vehemența lor, reprezentanții oamenilor de afaceri le cer politicienilor mai multă maturitate și constată că preocupările publicului larg, ale mediului de afaceri și ale investitorilor, în general, sînt mult diferite de cele ale politicienilor și le cer acestora să se întoarcă la agenda cetățeanului. Limbajul organizațiilor patronale este extrem de direct, de-a dreptul brutal față de zona politică, dar arată fără echivoc o dezamăgire profundă. Antreprenorii și oamenii de afaceri așteptau reforme, dar au primit, în schimb, un an de neînțelegeri politice și de blocaje care nu au făcut decît ca economia să bată pasul pe loc.

Ieșirea USR-PLUS de la guvernare a coincis și cu o „decapitare” a funcționarilor de rang înalt din administrație (prefecți, secretari de stat). O eventuală refacere a coaliției va însemna o revenire în funcție a celor de la USR-PLUS. Și tot așa.

Mai grav este că schimbările continuă și la nivelul companiilor de stat. Oamenii puși de fostul ministru al Economiei, Claudiu Năsui, sînt dați afară din consiliile de administrație și aduși cei de dinaintea lor. Totul se judecă în cheie politică. Eventualii profesioniști numiți la conducerea firmelor de stat de către foștii aliați politici sînt schimbați fără nici o remușcare. La acest capitol, al întreprinderilor de stat, totul seamănă cu ce s-a întîmplat în ultimii ani. Adică numiri politice și provizorii. Este rețeta perfectă pentru ca să nu se întîmple nimic, nici o restructurare, nici o eficientizare a activității, la firmele de stat.

Toate aceste ezitări și cedări sînt vizibile de la mare distanță, adică inclusiv de către investitorii financiari. Astfel, la sfîrșitul lunii august, dobînda pe termen lung, publicată de Banca Centrală Europeană, crescuse la 3,72%, cea mai mare valoare de la momentul declanșării pandemiei și după ce scăzuse la 2,72%, în ianuarie 2021, odată cu instalarea noului guvern.

A fost un an pierdut din multe puncte de vedere. Mai complicat este că nici congresul PNL, nici situația politică nu dau mari speranțe că anii viitori nu vor fi și ei pierduți.

Constantin Rudnițchi este analist economic.

Foto: Inquam Photos / adevarul.ro