Un an cu tehnocraţii la Cultură – ce a ieşit

Publicat în Dilema Veche nr. 671 din 29 decembrie 2016
Un an cu tehnocraţii la Cultură – ce a ieşit jpeg

Nici anul 2016 nu a adus mai multă stabilitate în administraţia culturală. Stabilă a rămas regula, încetăţenită deja de multă vreme, că ministrul Culturii se schimbă cam o dată la şase luni. În schimb, 2016 a adus un început de normalitate. Guvernarea tehnocrată a fost de bun augur pentru mediul cultural, în ciuda numeroaselor scandaluri mai mici sau mai mari ivite în timpul mandatului celor doi miniştri, Vlad Alexandrescu şi Corina Şuteu.

După toată tevatura legată de achiziţionarea, de către stat şi cu ajutorul unei subscripţii publice pînă la urmă nereuşite, a Cuminţeniei Pămîntului, cei doi miniştri riscă să fie judecaţi doar din perspectiva acestui eşec. Ar fi nedrept. Căci sînt şi multe realizări.

Prima şi, cred, cea mai importantă, e consultarea cu societatea civilă.

S-au pus la punct, în sfîrşit, nişte mecanisme de consultare şi participare, şi s-au activat nişte energii care pînă nu de mult se iroseau în analize şi documente critice pe care nimeni din minister nu le băga cu adevărat în seamă. ONG-urile culturale au furnizat expertiză în diverse domenii, au devenit parteneri ai ministerului. Într-adevăr, s-a văzut foarte clar anul acesta că zona ONG e mult mai pregătită să intre la guvernare decît oameni politici cu experienţă şi funcţionari versaţi. Şi nu e cazul doar pentru domeniul administraţiei culturale. În orice caz, ambii miniştri s-au înconjurat de consilieri nu doar tineri, ci şi pricepuţi şi motivaţi, de oameni care cunosc bine hibele sistemului şi au şi soluţii să-l repare.

Pornind, în mare parte, de la acest tip de expertiză şi de la deschiderea pe care numai dialogul cu societatea civilă îl poate oferi, s-a proiectat şi „Strategia pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional 2016 2020“. Documentul are la bază „Strategia sectorială…“ scrisă în 2014, doar că acum, debarasat de lest şi cu direcţii de acţiune clar definite, poate fi, în sfîrşit, aplicat. Sper să fie preluat de următoarea administraţie.

Tot în 2016 s-a realizat, în sfîrşit, un progres vizibil în ceea ce priveşte Codul Patrimoniului: au fost definite aşa-numitele „Teze“, adică principiile de bază care permit dezvoltarea unor norme menite să protejeze patrimoniul material şi imaterial şi, în acelaşi timp, să asigure dezvoltarea. E o restanţă mai veche: căutările pentru Codul Patrimoniului au început prin 2008. Şi n a existat nici un ministru de atunci şi pînă acum care să nu afirme că patrimoniul e o prioritate. E, deci, paradoxal faptul că aceste „Teze“ sînt adoptate fix în timpul mandatului unui ministru tehnocrat (adică fără sprijin politic). Rămîne să fie dezvoltat şi adoptat şi Codul…

Apropo de patrimoniu: situl de la Roşia Montană a fost inclus pe lista indicativă a UNESCO. Este o primă etapă în vederea includerii în Patrimoniul UNESCO. Documentaţia ştiinţifică realizată împreună cu Institutul Naţional al Patrimoniului a fost finalizată. Noul Guvern mai trebuie doar să-şi asume depunerea şi susţinerea dosarului. Dar, pînă una-alta, situl e protejat.

Prioritatea numărul unu a fost cinematografia. Nu mai e nevoie, cred, de explicaţii: există un talent recunoscut şi dovedit, dar nu există un cadru stabil în care aceste energii emergente să se dezvolte. Dacă încă nu avem cu adevărat o industrie a cinematografiei, asta se datorează în primul rînd absenţei unor politici în acest domeniu. Noua lege a cinematografiei oferă premisele pentru dezvoltare. Ea vizează diversificarea modurilor în care sînt susţinute filmele, pune accent pe difuzare şi lărgeşte modalităţile de intervenţie pentru susţinerea producţiei. S-au lansat, de asemenea, demersuri în vederea recuperării de către administraţiile locale a sălilor de cinema. Mai adaug aici şi demersurile pentru protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cinematografic (Arhiva).

Una dintre problemele importante cu care se confruntă mai ales mediul artelor performative (de stat, dar şi independent) e legislaţia rigidă în ceea ce priveşte angajările. Ordonanţa de urgenţă 48 reglementează colaborările actorilor cu teatrul şi statutul acestor relaţii. E o corectare „din mers“ a unor probleme sistemice mai vechi.

Tot anul acesta, Ministerul Culturii a lansat două linii de finanţare pentru proiecte din sfera industriilor culturale şi creative. Este prima deschidere de acest fel, prima încercare de a lărgi spectrul, de a investi şi în altceva.

În fine, tot în acest an au fost iniţiate şi demersurile pentru patru evenimente majore: participarea României la Tîrgul de Carte de la Leipzig ca invitat de onoare (2018), sezonul cultural încrucişat România-Franţa (2018-2019), ediţia românească a festivalului Europalia (2019) şi Timişoara – Capitală Europeană a Culturii (2021).

Cam asta a ieşit, într-un an. Şi nu e puţin. Despre ce n-a ieşit voi scrie săptămîna viitoare.

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

Vladimir Putin FOTO Getty Images
Va folosi Putin arma nucleară? Cum l-ar putea opri Occidentul să o facă
Vladimir Putin a demonstrat până acum că este un lider „relativ rațional”, astfel încât Occidentul trebuie să-l facă să înțeleagă, fără dubii, că folosirea armei nucleare în Ucraina ar însemna costuri mult mai mari decât avantaje, spune expertul în securitate europeană Iulia Joja.
Alina Gorghiu FOTO Facebook
Gorghiu cere demisia deputatului Bălășoiu: Violul înseamnă dezumanizare
Alina Gorghiu (PNL) cere demisia din Parlament a deputatului Aurel Bălășoiu, ex-PSD, implicat într-un scandal sexual în urma căruia Parchetul de pe lângă ÎCCJ a deschis două dosare penale.
Ucraineni la periferia Liman FOTO Twitter
Lîman, simbolul umilinței lui Putin. Reportaj BBC pe străzile pustii: „Lumea a suferit destul”
Jurnaliștii de la BBC și-au început reportajul efectuat în orașul Lîman prin a spune că „Victoria poate părea dezolantă”.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.