Tulburarea transideologic─â a Uniunii Europene

Publicat în Dilema Veche nr. 608 din 8-14 octombrie 2015
Bun ┼či r─âu jpeg

├Än spiritul ei, Uniunea European─â este tulburat─â de o serie de tendin┼úe divergente, de porniri contradictorii, care au cauze cu mult mai profunde dec├«t simpla diferen┼ú─â politic─â ori ideologic─â ├«ntre familiile politice care ajung s─â conduc─â ┼ú─ârile membre ori Comisia. Este vorba despre idei ┼či sentimente contradictorii transideologice, care tr─âiesc simultan ┼či reverbereaz─â direct ├«n identitatea european─â. Cred c─â cele mai importante s├«nt acestea trei. 

├Änc─â din 1993, Uniunea European─â a fost expresia institu┼úional─â a dou─â tendin┼úe divergente. Pe de o parte, la nivel suprana┼úional, statele europene au intrat ├«ntr-un curent de unificare, de agregare, de integrare, iar Uniunea ├«ns─â┼či este rezultatul acestei tendin┼úe. Pe de alt─â parte, la nivel subna┼úional, odat─â cu sofisticarea democra┼úiei ┼či, ├«n oglind─â, cu tendin┼úa aproape federativ─â a integra┼úioni┼čtilor, s-a consolidat o tendin┼ú─â de f─âr├«mi┼úare, de regionalizare, o cre┼čtere a dorin┼úei de autonomie a comunit─â┼úilor infrastatale. Din Sco┼úia, Spania ┼či Italia p├«n─â ├«n Rom├ónia, autonomia a devenit o bomb─â tot mai intens amorsat─â. Un colectivism ├«n mare ┼či un individualism ├«n mic au ├«nceput s─â se confrunte, ├«ntotdeauna pe socoteala statului-suveran, prins la mijloc ┼či socotit dep─â┼čit at├«t de integra┼úioni┼čti, c├«t ┼či de autonomi┼čti. Spre norocul nostru, subminarea temeliei ordinii ÔÇ×westfaliceÔÇť, cum o nume┼čte ├«n mai toate c─âr┼úile sale H. Kissinger, la trei secole dup─â consacrarea ei, nu genereaz─â r─âzboaie ├«n Europa. Nu-i mai pu┼úin adev─ârat, ├«ns─â, c─â ├«n istoria Europei, spiritul westfalic s-a dovedit a fi mai degrab─â util ├«n articularea unei p─âci la sf├«r┼čitul unui r─âzboi dec├«t ├«n prevenirea conflagra┼úiei. Dar asta e o alt─â discu┼úie. Revenind la zilele noastre, constat─âm c─â, prin mecanisme inteligente, Uniunea s-a str─âduit s─â r─âspund─â deopotriv─â acestor tendin┼úe, ├«ncerc├«nd s─â le armonizeze. Integrarea ┼či subsidiaritatea au devenit principii simultan aplicabile ├«n Uniune, chiar dac─â, logic, una o exclude pe cealalt─â. 

Uniunea nu va putea avea o politic─â extern─â comun─â pentru c─â statele membre au experien┼úe istorice foarte diferite ├«n raport cu marii provocatori ai lumii. Cu Rusia, ├«n primul r├«nd. Dac─â am desena o hart─â a Europei ├«n func┼úie de sentimentul pe care ├«l genereaz─â Rusia ┼či am marca, s─â spunem, cu albastru teama ┼či cu galben fascina┼úia, atunci harta continentului ar fi de un albastru ad├«nc la grani┼úa cu Rusia, de un albastru tot mai azuriu ┼či mai palid ├«n centrul Europei, apoi ar ├«ncepe tonurile de galben care s-ar aprinde tot mai marcant spre malurile Atlanticului. Din nou, Marea Britanie ar face figur─â distinct─â, desigur. Dar continentul este, evident, tot mai fascinat de m─âre┼úia rus─â pe m─âsur─â ce o lu─âm spre vest ┼či tot mai ├«nfrico┼čat de aceea┼či m─âre┼úie pe m─âsur─â ce o lu─âm spre est. Unii, precum Fran┼úa lui Sarkozy, dar ┼či cea a lui Chirac, ori Italia lui Berlusconi (oameni de dreapta!), au fost mereu gata s─â se ├«mbr─â┼úi┼čeze cu ursul ┼či s─â fac─â afaceri cu el. Germania, fie c─â era condus─â de st├«nga (Schroeder), fie de dreapta (Merkel), pare ┼či ea gata s─â fac─â ├«n┼úelegeri de toate felurile cu Rusia, de┼či cunoa┼čte ceva mai bine dec├«t Fran┼úa ┼či Italia dimensiunea ┼či permanen┼úa pericolului rus. De altfel, Rusia are de mult─â vreme convingerea strategic─â c─â Europa este o afacere care se decide ├«ntre ea ┼či Germania. Poate c─â ├«nc─â de la Petru cel Mare, dar evident de la Ecaterina cea Mare p├«n─â la Putin, ┼úarii ru┼či au g├«ndit Europa ca pe un teren de coabitare/confruntare cu Germania, indiferent de formele istorice ale acesteia (dualismul Prusia-Austria ├«n vremea Ecaterinei, RFG ├«n a doua parte a secolului XX etc.). Dup─â dezastrele produse continentului ├«n secolul XX, mentalitatea german─â s-a schimbat profund.  Remodelat─â ├«ntru vinov─â┼úie ┼či peniten┼ú─â, Germania a devenit o promotoare predictibil─â a p─âcii ┼či a idealurilor Uniunii Europene. Poporul german a ├«nchis urechea cu care auzea, de sub Rin, chem─ârile lui Wotan, chiar dac─â teatrul din Bayreuth este, an de an, plin ochi. Diploma┼úia rus─â, ├«ns─â, stimuleaz─â puternic mentalul politic german ├«n sensul recuper─ârii con┼čtiin┼úei superiorit─â┼úii, ├«ncerc├«nd pe toate canalele s─â readuc─â la via┼ú─â ┼či ├«n Germania ceea ce are valoare paradigmatic─â ├«n mentalul rus: ÔÇ×Europa e treaba noastr─âÔÇť. P├«n─â acum, eforturile ruse nu par a avea mare succes, dar fascina┼úia pentru Rusia a crescut sensibil ├«n Germania de dup─â R─âzboiul Rece, nem┼úii uit├«nd relativ repede c─â Armata Ro┼čie le-a ocupat jum─âtate din teritoriu p├«n─â ├«n 1991. Bucuria reunific─ârii a fost at├«t de mare, ├«nc├«t a ├«nghi┼úit bucuria plec─ârii de pe teritoriul estic a trupelor de ocupa┼úie ruse┼čti. Azi, Germania s─ârb─âtore┼čte fericit─â reunificarea ┼či aproape nu pomene┼čte o vorb─â despre finalul ocupa┼úiei. ├Än general, experien┼úele ┼či sentimentele diferite ale europenilor fa┼ú─â de Rusia vor ├«mpiedica o deplin─â solidaritate european─â pentru mult─â vreme de aici ├«nainte. 

├Än multe ocazii, europenii au dovedit sentimente amestecate fa┼ú─â de Statele Unite. Pe de o parte, SUA s├«nt principalul partener economic ┼či aliat politico-strategic al Uniunii. Succesul Alian┼úei Nord-Atlantice este deja o realitate istoric─â, iar Acordul de Liber Schimb SUA-UE (a┼čteptat s─â se ├«ncheie ├«n 2016) are deja un viitor cert. Pe de alt─â parte, anti-americanismul se simte ┼či ├«n Europa. Suprema┼úia american─â nu este v─âzut─â ├«ntotdeauna cu ochi buni ├«n UE, chiar dac─â oricine ├«┼či poate da seama c─â, dac─â tot a ajuns lumea la ceasul unipolarit─â┼úii, ar trebui s─â mul┼úumim lui Dumnezeu c─â superputerea este America ┼či nu, s─â zicem, China sau Rusia. Cu America ├«n v├«rf, lumea e mult mai respirabil─â dec├«t ar fi fost dac─â liderul mondial s-ar fi aflat la Moscova sau la Beijing. Sentimentul anti-american al europenilor vine din dou─â direc┼úii conjugate. Prima, care s─âl─â┼čluie┼čte ├«n con┼čtiin┼úa c─â s├«ntem alia┼úi, m─ârturise┼čte c─â Europa se simte oarecum abuzat─â de unilateralismul adesea musculos al Americii ├«n anumite momente de criz─â interna┼úional─â: ÔÇ×Prea ne bag─â americanii ─â┼čtia ├«n rahaturile lorÔÇť. A doua, care pleac─â din con┼čtiin┼úa c─â s├«ntem concuren┼úi, m─ârturise┼čte frustrarea ┼či neputin┼úa evident─â a Europei de a concura competitivitatea american─â, mai ales din cauze ce ┼úin de cultur─â ┼či etos.

Cu asemenea contradic┼úii ├«n suflet, Europa ÔÇô cultura care a descoperit arcanele sufletului individual sau colectiv ┼či le-a plasat ├«n sarcina unei inven┼úii numit─â ÔÇ×psihologieÔÇť ÔÇô respir─â dezordonat ┼či se exprim─â haotic. 

Sever Voinescu este avocat ┼či publicist. 

O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.
Viktor Orbán (9298443437) jpg
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Orbán și românii
Indiferent însă de ceea ce îl mînă în luptă pe dl Orbán, nota sa de plată e mult întîrziată.
Frica lui Putin jpeg
Cenaclul ÔÇ×Flac─âraÔÇŁ 2.0
Nu, Adrian P─âunescu nu a fost un ÔÇ×colabora┼úionistÔÇŁ. El a fost un coautor, poate printre cei mai importan┼úi, al cultului lui Ceau┼čescu.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Phone Booth with Tower Bridge (36387425206) jpg
Cabina de telefon
├Än Marea Britanie, tradi╚Ťionalele cabine ro╚Öii de telefon au devenit mici galerii de art─â.
Iconofobie jpeg
Detalii complicate
Putem sesiza incongruen╚Ťe multiple ├«ntre omul creator ╚Öi ÔÇô juc├«ndu-ne pu╚Ťin cu no╚Ťiunile ÔÇô creatorul tr─âitor.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Teoria chibritului
ÔÇ×A face teoria chibrituluiÔÇŁ e una dintre expresiile colocviale ╚Öi umoristice cunoscute de toat─â lumea, dar pe care dic╚Ťionarele noastre nu le-au ├«nregistrat.
HCorches prel jpg
Atunci ne vom transforma într-un algoritm matematic
Nu matematica, nu fizica, nu chimia s├«nt cele care dau unei na╚Ťiuni identitate. Ci limba, literatura, istoria, artele.
p 7 WC jpg
Crizele de astăzi sînt altfel
Crizele nu mai sînt evenimente rare și izolate, care afectează un grup restrîns de persoane.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Carevas─âzic─â, Viktor Orb├ín ╚Ťine cu Csikszereda?
Tipul e un fabulos afacerist care folose┼čte orice mijloc, orice tertip pentru a-┼či m─âri capitalul, financiar sau electoral.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Pensionarii de la teras─â
├Ämi vin ├«n minte pensionarii str─âini, turi╚Öti prin Rom├ónia anilor ÔÇÖ70-ÔÇÖ80, care ne uimeau prin mobilitatea, veselia ╚Öi senin─âtatea lor.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Jus cogens
Cine are cîștig de cauză într-un conflict? Cel care e mai puternic sau cel care are dreptate?

Adevarul.ro

image
Accesul turi┼čtilor, interzis ├«n Thassos. Pe ce plaje nu se mai poate ajunge
Mai multe restric┼úii sunt ├«n vigoare pentru turi┼čtii care ajung ├«n Grecia, ├«ncep├ónd cu data de luni, 8 august. Autorit─â┼úile au interzis accesul din cauza riscului de incendiu.
image
B─âtaie ├«n tren ├«ntre un controlor ┼či un c─âl─âtor f─âr─â bilet. Agresorul este c─âutat de oamenii legii VIDEO
Un controlor de bilete a fost lovit de un pasager fără bilet care a devenit nervos în momentul în care a fost depistat. Totul s-a petrecut într-un tren care circula pe ruta Mangalia - Sibiu.
image
Primele imagini cu muniţia românească  primită de soldaţii ucraineni VIDEO
Site-ul specializat Ukraine Weapons Tracker au prezentat imagini cu ceea ce par a fi obuze de calibrul 122 milimetri fabricate în România de Romarm în 2022.

HIstoria.ro

image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.
image
┼×iretlicurile lui Vlad ╚Üepe╚Ö: ├Änceputul r─âzboiului cu otomanii
├Än 1460, c├ó╚Ťiva dintre boierii nemul╚Ťumi╚Ťi de Vlad ╚Üepe╚Ö au sosit la Curtea lui Mahomed al II-lea ╚Öi i-au prezentat situa╚Ťia din Valahia ╚Öi probabil unele pove╚Öti exagerate de-ale lor. Chemat imediat la Edirne/Adrianopol pentru a duce tributul ╚Öi 500 de b─âie╚Ťi, Vlad a trimis vorb─â sultanului...
image
Dacia roman─â, o provincie puternic militarizat─â
Distribu┼úia armatei ├«n interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, ┼či anume de a separa ┼či supraveghea neamuri ÔÇ×barbareÔÇŁ care erau poten┼úial periculoase, ├«n special dac─â se aliau ├«ntre ele contra Romei, cum au fost ├«n special sarma┼úii iazigi.