Traduceri dificile

Publicat în Dilema Veche nr. 927 din 13 – 19 ianuarie 2022
„Cu bule“ jpeg

Sensibilitatea actuală a vorbitorilor față de amestecul registrelor și de încălcarea unor tabuuri de limbaj poate fi mai mare decît am fi tentați să credem. Asistăm, e drept, la democratizarea comunicării, la pătrunderea colocvialismelor și chiar a argotismelor în tipuri de discurs pînă mai ieri solemne, la aparenta dispariție a barierelor și a stratificărilor sociolingvistice și culturale din spațiul public (și mai ales din cel al Internetului). Există însă și situații în care termenii familiar-argotici șochează – atunci cînd apar, de exemplu, în vorbirea unor înalți demnitari –, chiar dacă sînt cuvinte cunoscute de toată lumea și folosite de foarte mulți în familie sau între prieteni. Gradul de acceptabilitate pe axa formal-informal depinde de la cuvînt la cuvînt și este adesea greu de anticipat. Cuvinte și expresii aparent vulgare și-au tocit agresivitatea și nu mai sînt percepute ca atare, în vreme ce altele atrag atenția și pot provoca reacții de indignare.

Transgresiunile lingvistice produse în discursul politic – care, așa cum știm, nu sînt deloc rare în spațiul public românesc – produc reacții interesante prin alte părți ale lumii. Cu cîteva zile în urmă, în presa internațională a circulat știrea despre o gafă stilistică a președintelui Franței, care a folosit într-un interviu, cu referire la antivacciniști și exprimîndu-și nemulțumirea și intenția de a-i supune unor presiuni, verbul emmerder. Reacțiile politice și ale opiniei publice franceze au fost puternice; în plus, comentatorii s-au amuzat observînd felul în care presa străină s-a străduit să traducă verbul cu pricina. Inevitabil, cele mai multe traduceri nu au putut păstra asocierea exactă din franceză – între un sens peiorativ și un registru stilistic marcat, substandard. În Trésor de la langue française informatisé, verbul emmerder are eticheta „trivial”, motivată etimologic (ca derivat de la fr. merde); este consemnată și păstrarea sporadică a sensului inițial, atestat din secolul al XV-lea („a acoperi cu excremente”). Sensurile actuale ale verbului – foarte des folosit în situații informale – sînt relativ alunecoase, variind în diferitele sale construcții (tranzitive sau reflexive) între „a deranja”, „a contraria”, „a enerva”, „a (se) plictisi”, „a nu-i păsa de cineva” – toate marcate negativ. Ca în multe alte cazuri, un cuvînt vulgar, tabu, inițial agresiv, ajunge să se „tocească” prin uzul intens în oralitatea colocvială, să se „decoloreze” semantic, exprimînd în final doar atitudinea de nemulțumire a vorbitorului față de o situație sau o persoană.

Unii ziariști străini au preferat să redea mai ales sensul contextual al verbului, alții au încercat să păstreze mai ales nepotrivirea de registru. În engleză, verbul a fost tradus fie mai neutru (annoy, hassle), fie mult mai ofensiv (piss off); în italiană au circulat far arabbiare, dar și rompere le scatole și chiar (cu un cuvînt abreviat pudic în scris) rompere le p... (Le casse-tête de la presse étrangère pour traduire le verbe «emmerder»”, ouest-fance.fr).

Și în presa românească au circulat mai multe traduceri, destul de diferite între ele: a enerva, a face viața grea, a face zile fripte, a freca la cap, a freca ridichea. Echivalentul a enerva e neutru stilistic și nu sună foarte firesc în contextul dat, sugerînd mai curînd o atenuare ironică: „Emmanuel Macron, despre declarația că vrea să-i «enerveze» pe francezii nevaccinați: «Îmi mențin afirmațiile»” (digi24.ro); „«Pe cei nevaccinaţi, chiar vreau să-i enervez. Şi astfel, vom continua să o facem, pînă la sfîrşit. Aceasta este strategia», a declarat Macron pentru ziarul Le Parisien într-un interviu publicat marţi seară” (digi24.ro); „O ploaie de reacţii indignate. Declarînd marţi seară într-un interviu pentru Le Parisien că «are chef foarte tare să enerveze» nevaccinaţii «pînă la capăt», Emmanuel Macron a provocat un veritabil scandal în clasa politică din Franța” (hotnews.ro). Sensul contextual este mai bine surprins de expresia – aproape neutră din punct de vedere stilistic – a face viața grea: „Declaraţiile lui Macron la adresa nevaccinaţilor agită apele în Franţa: «Vreau să le fac viaţa grea»“ (adevarul.ro). O soluție și mai bună mi se pare alegerea expresiei populare a face zile fripte, care exprimă corect sensul contextual, într-o formă marcată stilistic – dar, desigur, mai curînd ludică și mult atenuată față de cea din franceză: „Undă de şoc în Franţa după ce preşedintele Emmanuel Macron a promis că «le va face zile fripte celor nevaccinaţi»” (rfi.ro).

Mai puțin inspirată mi se pare traducerea a freca la cap – mai vulgară, fără a fi cu adevărat șocantă; articolul care a ales-o are însă meritul de a explica problema stilistică și dificultatea traducerii: „are «intenţia de a-i freca la cap pînă au să se vaccineze». («Les non-vaccinés j’ai très envie de les emmerder et donc on va continuer de le faire».)... Verbul emmerder este vulgar (...). A-l traduce în română prin «a freca la cap», «a face viaţa dificilă» sau «a necăji» este relativ blînd. Echivalentul englez ar fi: to piss of” (adevarul.ro). Și mai nepotrivită este traducerea – care a circulat destul de mult, prin reproducerea știrii în diferite publicații – a freca ridichea: „dorinţa sa de a le «freca ridichea» («emmerder» în franceză) nevaccinaţilor”; „Preşedintele francez Emmanuel Macron îşi «asumă în totalitate» declaraţia cu privire la «frecarea ridichii» francezilor care refuză să se vaccineze” (adevarul.ro). Expresia e destul de marcată de apartenența la registrul familiar și de incompatibilitatea cu un stil oficial (corespunzînd astfel situației din franceză), dar modifică prea mult sensul enunțului, evocînd pedepse fizice și mustrări violente, orientate către o vină din trecut, nu către o influențare a acțiunii viitoare; în DEX, expresia a freca ridichea este explicată ca: „a bate tare (pe cineva); b) a critica, a certa aspru (pe cineva)”.

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

1031545422 jpg
Reformiști și antireformiști
Prima reforma semnificativă a fost în perioada 1996-2000, atunci cînd companiile de stat înregistrau pierderi și datorii foarte mari, care riscau să blocheze economia.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Nu merge bine”
În fapt, Brexit-ul a fost o lecție și un avertisment.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Cîinii și românii
Ascult şi aud, în întuneric, mesajul, totodată imemorial şi eschatologic, al destinului naţional.
Frica lui Putin jpeg
Dumnezeu ca bun de consum
În tot cazul, omul tradițional știa cărui dumnezeu să se închine și cum s-o facă. N-avea de ales decît în ce fel să urmeze tabla valorilor prescrise.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Prizonieri în rang secund?
După ce ne-am enervat și am jurat boicoturi, ne-am potolit repede. N-am boicotat nimic.
m simina jpg
Gara din New York
Dar Grand Central Terminal a avut noroc.
Iconofobie jpeg
Capitale…
În condiţiile unei dinamici culturale fireşti, şi Iaşiul, implică autorul, ar putea avea un destin similar, eliberîndu-se – o dată pentru totdeauna – de complexul „trădării” de la 1859...
„Cu bule“ jpeg
Cuvinte de mimă
Una e să mimezi cuvîntul pinguin, alta e să înlesnești ghicirea unor cuvinte ca destoinic sau adică, de fapt sau păi.
HCorches prel jpg
A construi nu înseamnă neapărat a desființa mai întîi
Se știe cît de puțin stagiu pedagogic se face la orice facultate, pentru a se obține calificarea de profesare în învățămînt.
p 7 Departamentul de Justitie WC jpg
Patrioți doar cu vorba
Cine sînt patrioții și cine sînt tiranii? Efortul de a răspunde la această întrebare va decide dacă America rămîne unită într-un stat de drept sau capitulează în fața violenței devastatoare.
radu naum PNG
Arbitrii români au orbul găinilor?
O veche zicală a meseriei pretinde că un deţinător de fluier trebuie să aibă auzul selectiv (la boscorodelile jucătorilor).
Comunismul se aplică din nou jpeg
Geografia dintotdeauna
Tim Marshall spune că „geografia nu dictează cursul tuturor evenimentelor” și încearcă să nu cadă în capcana unui determinism geografic (care ar putea fi asemănător, nu-i așa, cu determinismul economic marxist).
O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.

Adevarul.ro

image
Vine gerul: Cât scad temperaturile și unde continuă să facă viscolul prăpăd. Când scăpăm de frigul cumplit
Vreme deosebit de rece, geroasă noaptea și dimineața, anunță meteorologii în următoarele zile în România. Ninsorile nu se opresc prea curând.
image
Lupul dacic, steagul de luptă dispărut din Dacia. Controversele celui mai enigmatic simbol al anticilor
Lupul dacic, cel mai enigmatic simbol atribuit dacilor, a fost ilustrat pe Columna lui Traian, însă rămășițe ale sale nu au fost descoperite pe teritoriul României.
image
Pe urmele fostei soții a lui Putin: ce s-a ales de proprietățile sale de lux din Europa FOTO
După destrămarea mariajului de 30 de ani cu președintele rus Vladimir Putin, Liudmila Oceretnaia și actualul său soț au acumulat proprietăți de lux în Europa care valorează milioane de dolari.

HIstoria.ro

image
Moartea căpitanului Valter Mărăcineanu, un erou al Războiului de Independență
Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” deține în patrimoniul său o fotografie inedită a eroului român Valter Mărăcineanu.
image
Armata lui Vlad Ţepeș: Arme și echipamente
Cu toată lipsa de piese originale din epocă, putem reface echipamentul și armamentul trupelor lui Vlad Ţepeș, bazându-ne pe puținele piese existente, pe sursele pictate și scrise și pe comparații cu zonele din jur.
image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.