Totuşi, s-a întîmplat ceva în Suedia?

Publicat în Dilema Veche nr. 680 din 2-8 martie 2017
Totuşi, s a întîmplat ceva în Suedia? jpeg

Vineri, 17 februarie. Seara, canalul de televiziune american Fox News difuzează un reportaj realizat în Suedia. Teza reportajului, alt-fel convingător expusă, este că Suedia, „această superputere umanitară“, cum se autodefinește cu justificată mîndrie, țară faimoasă în lume pentru prosperitate și pentru protecția pe care o acordă celor în nevoie, admirabilă țară a păcii și a generozității, a cunoscut o recrudescență a unui tip de criminalitate cu care nu era obișnuită după ce, anul trecut, a primit un număr mare de refugiați din Africa și din Orient. În Suedia, zice reportajul, trăiesc peste 100.000 de refugiați. Poate că e prea mult pentru o țară care numără zece milioane de locuitori (realizați că vorbim de un număr de refugiați care atinge 1% din populație!). Contactul dintre cultura locală și culturile refugiaților, susține reportajul, a mers prost. Doar 500 de refugiați au acceptat locuri de muncă în Suedia. Mai mult, Suedia se confruntă cu un tip de criminalitate specific țărilor de unde vin refugiații, dar neobișnuit pentru suedezi: reglări de conturi între facțiuni religioase rivale, incendieri, violuri, atacuri cu arme de foc etc. Este corect să precizez că reportajul respectiv a stîrnit, deja, un val de contestare. Au apărut statistici și mărturii experte care neagă cu totul teza reportajului, iar unii dintre cei intervievați în reportaj susțin că au răspuns altor întrebări decît cele difuzate și că realizatorul a montat fraudulos materialul, astfel încît să-l facă să spună ce vrea el și nu ceea ce ar trebui să spună, dacă era o anchetă jurnalistică onestă. Am menționat și această reacție doar pentru a descrie cît de cît complet contextul întîmplării la care mă refer – nu discut aici dacă reportajul este făcut conform standardelor jurnalismului onest sau nu.

Fapt este că, a doua zi, sîmbătă, 18 februarie, într-o adunare publică, Donald Trump își apără deciziile în privința înăspririi accesului străinilor în America spunînd: „We’ve got to keep our country safe. You look at what’s happening in Germany, you look at what’s happening last night in Sweden. Sweden, who would believe this?“ („Trebuie ca țara noastră să rămînă sigură. Uitați-vă la ce se întîmplă în Germania, uitați-vă la ce s-a întîmplat aseară în Suedia. Suedia! Cine ar fi crezut așa ceva?“) Imediat, o parte a presei a spus că Trump a anunțat că un atentat a avut loc în Suedia cu o seară înainte. Oficialii suedezi s-au mirat și au cerut clarificări – ce se întîmplase cu o seară înainte în țara lor și ei nu știau? Ba Carl Bildt, fost ministru de Externe și prim-ministru suedez, a întrebat pe Twitter dacă nu cumva președintele american „o fi fumat ceva“. Duminică, 19 februarie, Trump a răspuns, ca de obicei, pe Twitter: „My state-ment as to what’s happening in Sweden was in reference to a story that was broadcast on Fox News concerning immigrants & Sweden“ („Declarația mea în legătură cu ce se întîmplă în Suedia s-a referit la povestea care a fost transmisă pe Fox News, referitoare la imigranți și la Suedia“). Episodul a stîrnit încă o dată presa anti-Trump din întreaga lume. Dacă lucrurile se opreau aici, aș fi scris despre defecțiunea mentală de a lua drept realitate ceea ce transmite televiziunea, despre creierul de tip „plasmă TV“. Creierul lui Trump este un incurabil bolnav de „plasmită“ – am multe probe pentru acest diagnostic.

Sigur că presa a fabricat știrea „Trump anunță că a avut loc un atentat în Suedia“. Președintele american nu spusese nimic despre un atac terorist. Pe de altă parte, formularea „ce s-a întîmplat aseară în Suedia“ indică un eveniment anume. „Aseară“ se întîmplase difuzarea unui reportaj la Fox News despre Suedia, dar nimic notabil în Suedia. Trump acuză adesea știrile false, croite anume ca să-l lovească. Și uneori are dreptate. Dar, pe de altă parte, el însuși pare a manipula realitatea pentru a lovi în opozanții săi. „Fake news“ de toate părțile, deși fiecare parte va admite doar acele „fake news“ fabricate de adversari! Este exemplul cel mai bun despre ce înseamnă epoca pe care o trăim, zisă a „post-adevărului“. Și, dincolo sau dincoace de „post-adevăr“, situația are și oleacă de parfum caragialian: avem de a face cu un fel de Trahanache ori cu un fel de Leonida…

Însă realitatea nu contenește să ne depășească imaginația, iar textul despre creierul plasmatic al lui Trump se amînă. La doar trei zile după ce președintele Statelor Unite a vorbit despre „ce s-a întîmplat aseară în Suedia“ și lumea întreagă l-a luat la refec pentru că nu se întîmplase nimic în Suedia, iată că s-a întîmplat, totuși, ceva. Da, chiar în Suedia. Luni, 20 februarie, arestarea unui tînăr pentru trafic de droguri a scos în stradă grupuri violente care au incendiat, au lovit polițiști și trecători, au devastat magazine. Polițiștii au fost nevoiți chiar să tragă focuri de armă. Aceste violențe au avut loc într-un cartier locuit în mare majoritate de imigranți, unul dintre acele cartiere…

Ce să mai zici? În mod normal, ar trebui să tragi puțin aer în piept și să te gîndești. Dar nimeni nu are timp de asta, toți sînt presați de urgența agendei proprii. Unii trebuie să se lupte cu Trump zi și noapte, ceas de ceas. Au apărut deja „analize“ care leagă afirmația ciudată a lui Trump de violențele de la Stockholm, chiar dacă anunțul „s-a întîmplat în Suedia“ a precedat faptul ca atare. Poate că este o operațiune secretă a unora răi, care vor război cu orice preț, și Trump a greșit timing-ul anunțului (varianta conspiraționistă). Poate că tocmai vorbele lui Trump i-au împins pe tinerii vandali la acțiune. Oricum ai da-o, pentru agenda anti-Trump e clar: dacă pînă luni seară președintele Americii fusese doar un idiot, pentru că nimic nu se întîmplase în Suedia, de luni seară încoace el este fie un conspirator, fie un provocator, pentru că s-a întîmplat, totuși, ceva în Suedia. Pentru agenda pro-Trump, derutată de afirmația de sîmbătă, violențele de luni au adus clarificarea: iată, Trump are dreptate! Imigranții sînt violenți și nu acceptă regulile civilizate ale Occidentului. De fapt, ei urăsc Occidentul. Și, de aici, toată retorica antimigrație pe care o cunoașteți.

Și totuși, nu agendele urgente ale urii mă interesează aici. Cu adevărat interesantă mi se pare derularea evenimentelor și preluarea lor în presă. Afirmația lui Trump a acoperit pagini întregi, a deschis ediții, a stîrnit tot simțul civic de pe planetă. Violențele din cartierul populat cu imigranți de la Stockholm nu au avut reflectare în presă nici măcar pe sfert din cît a avut nerozia lui Trump. Vorbele contează mai mult decît faptele pentru făcătorii de știri din lumea asta. Încep să cred că vremea lui Trump nu este deloc despre el însuși, ci despre noi toți, cei care facem și consumăm știri. În fond, Trump însuși e o știre – dacă e bună sau rea nu mai depinde nici măcar de el, ci doar de cel care o scrie… 

P.S. Unii cititori mă întreabă dacă, de fapt, îmi place Trump ori ba. S-ar zice că din articolele mele nu prea se înțelege. Uneori pare că-mi place, alteori pare că nu-mi place. Antitrumpiștii furibunzi mă consideră un trumpist, iar trumpiștii entuziaști mă consideră antitrumpist. Nu văd de ce trebuie cineva să-mi citească micile comentarii știind de la bun început ce e în sufletul meu. Asta ar oculta cu totul argumentul. În fond, important nu este ce cred eu, ci ce crede cititorul. Iar textele mele încearcă doar să pună acest personaj greu de sistematizat într-o anumită perspectivă – pe cît se poate alta decît cea mereu folosită de părți. Nu l voi înjura „progresist“ pe Trump, după cum nu-l voi ovaționa „conservator“. Sînt prea conservator ca să mai cad în vreunul din aceste păcate…

Foto: wikimedia commons

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
image
Rușii au pierdut încă 1.160 de soldați și 58 de sisteme de artilerie în ultimele 24 de ore, anunță Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei
Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a raportat că Rusia a pierdut alți 1.160 de soldați și 58 de sisteme de artilerie în ultimele 24 de ore. Aceste pierderi se adaugă la totalul forțelor rusești între 24 februarie 2022 și 16 iunie 2024.
image
Ce „trucuri” folosesc supermarketurile pentru a vă determina să cumpărați mai mult decât vă trebuie
Când merg la cumpărături în supermarket, majoritatea românilor au în vedere un buget prestabilit, însă rareori pot să-l respecte respecte, din cauza unor „trucuri” folosite de retaileri.

HIstoria.ro

image
Cea mai mare operațiune amfibie din epoca modernă, în „Historia” de iunie
6 iunie 1944. Ziua Z. Nicio altă operaţiune militară din istoria celui de
Al Doilea Război Mondial nu a beneficiat de un nivel atât de ridicat de securitate operaţională, implicând ample acţiuni de inducere în eroare a inamicului, precum Operaţiunea Overlord (Suveranul).
image
Escrocheria „Andronic” - un precursor al Caritasului în România sfârșitului de secol XIX
Înainte de a fi marele ziarist şi marele proprietar de „Universul”, Stelian Popescu şi-a făcut meseria de jurist. Ca judecător de instrucţie la cabinetul 5, Ilfov, el a dat gata multe cazuri. Printre acestea, se numără celebra escrocherie „Andronic”.
image
A fost sau nu Alexandru Ioan Cuza membru al Masoneriei?
La un deceniu după abdicarea lui Cuza, în 1876, la București a fost înființată Loja Alexandru Ioan I, apoi, în 1882, la Dorohoi a fost înființată Loja Cuza Vodă.