Tot felul de procurori
"Morar nu-i ca Botoş la fel cum iarna nu-i ca vara. Şeful Departamentului Naţional Anticorupţie şi şeful Parchetului General sînt doi procurori cu priză diferită la Cotroceni, la public şi, de ce nu, la puşcăriabili. Între cele două stiluri de anchetă se cască o prăpastie ca între procurorul american şi procurorul sovietic. Cheia măririi şi căderii lor stă în relaţia cu puterea. Morar are un fix cu independenţa procurorului. Botoş l-a sedus pe Băsescu învăţînd să fie şi politician. Primul şi-a ridicat în cap toate partidele, iar la Preşedinţie este tratat cu o răceala de prost augur. Al doilea este iubit de toată lumea: şi la Cotroceni, şi la PSD. Votul împotriva ordonanţei DNA din Senat i-a coalizat de fapt pe toţi penalii transpartinici împotriva lui Morar şi împotriva unui sistem fără butoanede manevră. În schimb, Botoş este visul oricărui politician. PSD ardea de nerăbdare să mute dosarele la Parchetul General, perfect conservat sub toate regimurile. Alţii, ca UDMR şi o parte din PNL, au cerut ca şeful DNA să fie numit cu voie de la Consiliul Superior al Magistraturii, un filtru defect şi îmbîcsit care ar elimina procurori căpoşi ca Daniel Morar. Şeful DNA şi-a atras şi antipatia serviciilor secrete, denunţînd slaba calitate a informaţiilor livrate, pe cînd şeful Parchetului General n-are o problemă cu ele. Dimpotrivă, pare chiar prizonierul lor. Morar şi Botoş sînt două sisteme care se exclud reciproc: reforma şi antireforma, trecutul şi viitorul. Traian Băsescu încă mai are timp să aleagă, dacă nu cumva s-a decis deja." (Dan Tăpălagă, Cotidianul, 20 februarie) (C. G.)
