Tot ce n-a făcut ministrul Culturii pentru a sprijini domeniul cărții

În octombrie anul trecut am lăudat Ministerul Culturii și Guvernul României pentru inițiativa adoptării unor măsuri de sprijin pentru cultură. Era vorba de o schemă de ajutor de stat în valoare de două sute de milioane de euro alocate pentru a compensa pierderile suferite ca urmare a măsurilor antipandemie și pentru relansare. Ar fi nedrept ca ministrul Bogdan Gheorghiu să rămînă cu niște laude nemeritate. Pentru că banii promiși nu au mai sosit.

Asta, în vreme ce peste tot în Europa guvernele chiar au făcut eforturi pentru a sprijini cultura. Numai pentru domeniul cărții ajutoarele se ridică, la nivel european, la zeci de miliarde de euro. Centrul pentru carte și lectură împreună cu Asociația Editorilor din Italia au publicat un studiu despre criza din domeniul editorial și despre măsurile adoptate de guverne în timpul în perioada martie-septembrie 2020. E vorba, deci, de răspunsul rapid la o criză în desfășurare. Măsurile au vizat toți actorii pieței de carte: autori, traducători, editori, librării și biblioteci. Inițial, scopul a fost să răspundă la situația de urgență imediată și să compenseze pierderile de venituri, prevenind o criză de lichiditate. Au existat însă și formule de ajutor cu bătaie mai lungă, vizînd redresarea și dezvoltarea capacităților.

Franța a fost probabil țara cea mai pregătită să livreze soluții eficiente pentru că mecanismele de sprijin funcționează deja de multă vreme, în principal prin Centre National du Livre. A fost nevoie doar de o resetare a obiectivelor  – și, evident, de recalibrarea resurselor. Încă de la debutul crizei, la sfîrșitul lunii martie, anul trecut, instituția a relaxat condițiile de acces la granturi, a prelungit cu un an data de expirare pentru toate ajutoarele prevăzute a se finaliza între 15 martie și 1 septembrie 2020 și a simplificat procedurile de accesare. Unele linii de finanțare au fost majorate: 2 milioane de euro ajutor pentru autori, 5 milioane de euro ajutor pentru editurile mici, un milion de euro librăriilor francofone din străinătate. În iunie, CNL a înființat un fond de 25 de milioane de euro pentru a sprijini redeschiderea librăriilor independente după ieșirea din carantină. În plus, 12 milioane de euro au fost alocați pentru programe de modernizare și comerț electronic. În fine, în septembrie, Guvernul a anunțat și planul de relansare a sectorului: 30 de milioane de euro pentru renovarea bibliotecilor, 6 milioane de euro pentru renovarea librăriilor, 10 milioane de euro (pînă în 2022) pentru reînnoirea stocurilor bibliotecilor prin achiziționarea de cărți noi, 7 milioane de euro pe doi ani pentru finanțarea unui program de vouchere pentru carte destinat publicului tînăr. Toate acestea sînt măsuri specifice, orientate exclusiv pentru sprijinirea culturii scrise. Ele sînt complementare măsurilor transversale de sprijin pentru economie, pentru micile companii, pentru angajați etc.

Nu e nici un science-fiction aici – asta e realitatea politică și socială acolo unde cultura chiar contează. Și în Germania au fost puse în funcțiune mecanisme de sprijin pentru carte. Programul național se numește Neustart Kultur. Fondul destinat domeniului cărții se ridică la 30 de milioane de euro și vizează ajutoare pentru editori, subvenții pentru librării, micro-credite pentru dezvoltarea capacităților digitale, granturi pentru librării, sprijin pentru biblioteci etc. Bursele pentru scriitori și traducători au fost majorate – chiar și în condițiile unei mobilități reduse. În plus, o finanțare substanțială, în valoare de 100 de milioane de euro, a fost acordată domeniului școlar pentru achiziția de materiale în format digital și pentru utilizarea platformelor digitale. De acești bani beneficiază, indirect, și acele edituri capabile să furnizeze astfel de materiale.

Scheme de ajutor pentru domeniul cărții au fost introduse peste tot în Europa. Pînă și Regatul Unit, un stat liberal (re)cunoscut pentru implicarea minimală în economie, mai ales în economia culturală, s-a angajat de data asta să sprijine cultura. Ca parte a unui program în valoare de 1,57 miliarde de lire sterline pentru industriile creative, Departamentul Regatului Unit pentru Digital, Cultură, Media și Sport a alocat 2,7 milioane pentru sectorul „literatură”: editori, festivaluri literare, organisme publice, organizații caritabile și organizații non-profit. În plus, Arts Council a oferit un fond de 151.000 de lire sterline pentru biblioteci ca să cumpere cărți electronice și cărți în format audio.

Nimic din toate acestea în România... Schema de ajutor, promisă de ministrul Culturii, așteptată de editori și de librari, nu a mai fost introdusă. În țara europeană cu cel mai scăzut consum de carte, Ministerul Culturii nu a făcut nimic pentru a consolida domeniul editorial. Dacă acum e deja prea tîrziu pentru compensații, încă e timp pentru ajutor de relansare. AER cere, de pildă, introducerea unor vouchere pentru achiziția de carte de care să beneficieze, periodic, gospodăriile ori elevii sau profesorii. Eu însumi am expus la această rubrică modele funcționale de bonuri de lectură subvenționate de stat: din Franța, din Germania, din Italia...  Nu am pretenția ca domeniul culturii să devină o prioritate pentru Guvern. Sper doar să nu fie ultima grijă a ministrului Culturii.