Tonomat

Publicat în Dilema Veche nr. 887 din 8 - 14 aprilie 2021
„Cu bule“ jpeg

Am descoperit cu surprindere, săptămîna trecută, că termenul tonomat și-a extins mult sensul, în vorbirea unor contemporani ai noștri: denumirea aparatului automat care reproducea la comandă piese muzicale este folosită, fără ezitare, pentru a desemna automate de alimente, băuturi etc. Declarații ale poliției și articole jurnalistice au vehiculat intens desemnarea improprie: „Prins că a spart tonomatul de la Unirii după o postare pe Facebook” (gandul.ro); „au fost sparte mai multe tonomate din zona Unirii” (revista22.ro); „Cum au distrus cîțiva protestatari din București o stație de autobuz, un tonomat de băuturi răcoritoare și un ecran electronic” (g4media.ro); „distrug și jefuiesc două tonomate cu mîncare și sucuri” (newsweek.ro); „Vitrine, mobilier stradal, tonomate de alimente, stații de autobuz, geamuri ale unor mașini, distruse” (ziaruldeiasi.ro) etc. De altfel, în Internet se pot găsi și alte variante de extindere: pentru automatul de cafea și chiar pentru cel de bilete – „cafeaua de la tonomat” (YouTube); „cum cumperi bilet de tren de la tonomat” (ibidem).

Am întîlnit totuși în aceste zile și articole scrise cu grijă pentru corectitudinea lingvistică, în care în titlu și în text apăreau doar „automate cu mîncare”, „automate stradale”, sensul impropriu ivindu-se doar într-un citat din comunicatul Poliției București: „două tonomate sparte și golite de alimente” (digi24.ro). Au fost și reacții critice, în comentariile unor cititori care indicau termenul corect – automat – sau dezvoltau ironic tema „tonomatului cu mîncare”: „cred că nu avea în playlist manele, din această cauză a fost vandalizat” (reddit.com).

Dicționarele noastre indică sensul exact al termenului: „aparat cu discuri muzicale care se schimbă automat prin introducerea unei fise, folosit mai ales la baruri și restaurante” (Florin Marcu și Constant Maneca, Dicționar de neologisme, 1986); „pick-up semiautomat care se declanșează cu ajutorul unei monede sau al unui jeton și care are un sistem selector de discuri” (DEX). Extinderea semantică s-a produs pe baza unor elemente comune (introducerea de monede, distribuirea automată), în condițiile în care tonomatul fusese deja o prezență în viața cotidiană de la noi și, desigur, în condițiile necunoașterii obiectului de către noile generații. Se poate vorbi de o familiaritate a celor mai în vîrstă cu tonomatul, existent încă din anii ’60 în restaurante din România comunistă – în care, în schimb, automatele de mîncare și băutură au fost cel mult o apariție meteorică. În epoca noastră, însă, mijloacele electronice de reproducere a pieselor muzicale au aruncat în uitare tonomatul. Sensul propriu al cuvîntului era totuși destul de puternic acum aproape 15 ani, atunci cînd a fost folosit metaforic de către președintele Băsescu, pentru a-i caracteriza depreciativ pe ziariștii care nu își exprimă propriile opinii, ci „cîntă pe bani”, reproducînd ceea ce li se cere prin comandă politică sau patronală.

Dincolo de folosirile improprii actuale, cuvîntul tonomat merită atenție și din punctul de vedere al originii sale. Automatul muzical este denumit, în foarte multe limbi, printr-un împrumut lexical din engleza americană – jukebox. Româna pare a fi singura limbă care folosește termenul tonomat – pe care dicționarele noastre îl dau ca provenind din germană. În germană, termenul curent este însă Jukebox (Wikipedia și Duden online). De fapt, originea denumirii românești este într-adevăr germană, dar puțin mai complicată: tonomat este rezultatul unei antonomaze, mai exact al procesului de transformare a unui nume de firmă într-un substantiv comun care ajunge să denumească o întreagă categorie de produse. Informațiile din Internet sînt destul de puține, dar confirmă existența firmei germane Tonomat, din Neu Isenburg bei Frankfurt, care producea în anii 1953-1965 automate muzicale cu denumirile Teleramic, Panoramic etc. și care și-a schimbat apoi numele în Canteen. Hazardul importurilor epocii a făcut probabil ca în română tocmai numele inițial al acestei firme să devină substantiv comun. Cuvîntul a fost inclus încă din 1966 în ediția a doua a Dicționarului de neologisme al lui Florin Marcu și Constant Maneca. În Dicționarul limbii române (DLR), termenul este ilustrat printr-un citat din revista Viața Românească, din 1970: „Urcam pe terasa restaurantului – unde era café-barul și tonomatul – puneam fiecare cîte cinci monede de cîte un leu”. Se poate adăuga, din aceeași perioadă, un citat din romanul Maria și marea (1973), al lui Radu Tudoran: „Chelnerul pusese pe masă un pumn de monede pentru tonomat”. Există totuși o atestare și mai veche, care poate ilustra răspîndirea termenului: în revista Teatrul, numărul 5 din 1962, este descris spectacolul de revistă Șapte note potcovite, de la Teatrul „Constantin Tănase“, în care era inclusă și melodia Tonomat, de Elly Roman.

Oricum, a denumi astăzi tonomat orice fel de distribuitor automat e comic și iritant pentru cei care cunosc sensul propriu al cuvîntului – și inutil pentru ceilalți, de vreme ce simplul automat (de cafea, de alimente etc.) își poate îndeplini foarte bine funcția în comunicarea cotidiană.

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Coșmarul prin care a trecut un culturist: a pierdut zeci de kilograme în 35 de zile. „Corpul meu a început să se mănânce singur”
Culturistul canadian Jared Maynard a slăbit enorm în cinci săptămâni și și-a pierdut capacitatea de a vorbi din cauza unei boli rare și terifiante de care a reușit, într-un final, să scăpe, deși medicii îi dădeau șansele minime de supraviețuire, potrivit The US Sun.
image
„Cel mai rău lucru din istoria umanității!” Internauții se revoltă din cauza măsurilor de mediu luate de producătorii de băuturi răcoritoare
Fie că este vorba de Coca-Cola sau de suc de portocale, dacă ați cumpărat recent o băutură îmbuteliată, probabil ați observat o schimbare subtilă, dar exasperantă, scrie Daily Mail Online, care relatează ce cred internauții, producătorii și experții în reciclare despre această măsură.
image
Cafeaua Marghilomana, relansată la conacul marelui politician Alexandru Marghiloman. Cum se prepara celebra licoare interbelică VIDEO
Cafeaua Marghilomana, băutura aristocraților de odinioară, a fost relansată. Va putea fi savurată odată cu introducerea în circuitul turistic a clădirilor recent reabilitate de pe domeniul din Buzău care i-a aparținut marelui politician Alexandru Marghiloman.

HIstoria.ro

image
Când a devenit Sicilia romano-catolică?
Mai mult de 13 civilizații și-au pus amprenta asupra Siciliei din momentul apariției primilor locuitori pe insulă, acum mai bine de 10.000 de ani, dar normanzii și-au tăiat partea leului.
image
Amânarea unui sfârșit inevitabil
„Născut prin violenţă, fascismul italian era destinat să piară prin violenţă, luându-și căpetenia cu sine“, spune istoricul Maurizio Serra, autorul volumului Misterul Mussolini: omul, provocările, eşecul, o biografie a dictatorului italian salutată de critici și intrată în topul celor mai bune cărţi
image
Căsătoria lui Caragiale cu gentila domnişoară Alexandrina Burelly
Ajuns director la Teatrul Naţional, funcţie care nu l-a bucurat atât de tare precum credea, Ion Luca Caragiale a avut în schimb o mare şi frumoasă împlinire: a cunoscut-o pe viitoarea doamnă Caragiale.