Timișoara, noua capitală a artelor vizuale?

Publicat în Dilema Veche nr. 948 din 9 – 15 iunie 2022
Bătălia cu giganții jpeg

În 2007, cînd a primit titlul de Capitală Culturală Europeană, Sibiul își cîștigase deja o anumită reputație prin ceea ce pe atunci se chema Bursa Internațională de Spectacole. Între timp, bursa s-a transformat în ditamai festivalul – unul dintre cele mai mari și mai prestigioase din lume. Iar orașul Sibiu a devenit, odată cu festivalul, un reper pentru teatrul mondial. În 2002, la prima ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF), puțini și-au imaginat că orașul Cluj avea să devină, după doar cîteva ediții, o placă turnantă pe harta festivalieră europeană, alături de Berlin, de Cannes sau de Veneția – ba chiar, poate, în unele privințe, un reper mai luminos. Acum zece ani, la prima ediție a Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași (FILIT), organizatorii aveau deja ambiții înalte, însă nu se așteptau ca FILIT să ajungă atît de repede unul dintre cele mai importante festivaluri de literatură din Europa și, mai ales, să reușească să atragă nume atît de grele ale industriei editoriale. Cultura vie și festivalurile marchează definitiv profilul orașelor. Brand-urile urbane, la fel ca brand-urile de țară, se construiesc pornind de la cultura vie.

Orașul Timișoara – care se pregătește să preia titlul de Capitală Europeană a Culturii (2023) – pare să se profileze ca un oraș al artelor vizuale. Istoria culturală recentă îi oferă oricum un ascendent: în anii ’60-’70, perioada de relativă acalmie ideologică a condus la emergența unor mișcări extrem de interesante care au mers paralel cu (uneori perpendicular pe) arta oficială. Artiștii din grupul timișorean Sigma sînt, poate, modelul exemplar al acestor mișcări: arta lor, bazată pe tehnici mixte, era ancorată în design – o disciplină recent introdusă –, dar avea rădăcini culturale mai vechi. Și astăzi, lucrările lor, prezentate într-una dintre galeriile Muzeului de Artă, par să se situeze într-un soi de avangardă...

Nu știu dacă artiștii timișoreni de azi își mai găsesc inspirația în arta-experiment a celor de la Sigma. În orice caz, scena vizuală e în plină efervescență. Art Encounters, Kunsthalle Bega, Jecza Gallery & Fundația Triade, Asociația Culturală Contrasens și zeci de galerii și studiouri private – e clar că aici trebuie căutat nucleul, punctul central de atracție culturală al orașului.   

Inițiată în 2015, atunci cînd a fost prezentat proiectul bienalei Art Encounters, exact asta au avut în vedere: să devină un magnet pentru artiștii vizuali contemporani din România și un punct de interes la scară regională. În 2016, cînd Timișoara a cîștigat titlul de Capitală Europeană a Culturii (pentru 2021, amînat apoi, pe fondul pandemiei, pînă în 2023), aceste ambiții au căpătat și un teren favorabil de afirmare. Dar și invers: dosarul de candidatură a orașului pentru titlul de Capitală… a avut un punct solid de sprijin, la capitolul „Întîlniri”, în această bienală dedicată artelor contemporane.

În programul Capitalei..., atracția principală va fi însă întîlnirea cu Constantin Brâncuși și cu Victor Brauner. Muzeul de Artă se pregătește să găzduiască două expoziții cu adevărat monumentale prin raritate și întindere. Mediul artistic și publicul larg din Timișoara merită din plin aceste expoziții – rămîne doar ca autoritățile locale să dea dovadă de maturitate și să rezolve chestiunile organizatorice astfel încît întîlnirea să fie posibilă.

În orice caz, această efervescență contaminează și alte orașe, mai apropiate sau mai îndepărtate. La Reșița, Fundația Triade a „exportat” cîte ceva din experiența cultural-vizuală timișoreană: ReMetal este un program al Primăriei din Reșița care face parte din strategia de regenerare urbană prin industrii creative. E un proiect ambițios prin care se dorește transformarea Halei Minda într-un centru de creație și prelucrare a metalului. Șase sculpturi de mari dimensiuni realizate de Doru Covrig, Roman Cotoșman, Constantin Flondor, Ingo Glass, Peter Jecza și Aurel Vlad au fost expuse lîngă vechea hală industrială pentru a marca cei 250 de ani de industrie la Reșița. Un oraș siderurgic își regăsește mîndria de altădată renăscînd, în era post-industrială, tot prin metal – de data asta prelucrat creativ.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Tragedia de la Cluj. Cine sunt cele trei persoane care s-au electrocutat în piscină. Cum s-a petrecut incidentul
Un fost director de bancă se numără printre cei trei clujeni găsiți electrocutați lângă piscină. Ovidiu Mureșan avea 46 de ani și este descris de prieteni drept un „om extraordinar”. Alături de el au murit și părinții lui.
image
Adevăratul al 12-lea jucător al României la Euro 2024: povestea fanului admirat de o lume întreagă EXCLUSIV
Mulți politicieni s-au grăbit să-și asocieze imaginea cu victoria României în fața Ucrainei. În realitate, susținătorii admirabili ai tricolorilor sunt cei care s-au chinuit să ajungă în Germania. Iar acolo au plâns de bucurie. Printre ei, Cezar Micheten, cu o poveste superbă.
image
Trei lucruri surprinzătoare despre moarte. Dezvăluirile unei asistente medicale: „Știau oarecum ce se întâmplă”
O asistentă medicală a dezvăluit trei lucruri pe care le-a sesizat în legătură cu moartea: de la faptul că oamenii pot auzi chiar și atunci când sunt inconștienți până la faptul că deshidratarea face ca procesul să fie mai puțin dureros, relatează Daily Mail.

HIstoria.ro

image
Iuliu Maniu interceptat de Siguranță la ordinul lui Armand Călinescu
În 1932 Armand Călinescu e subsecretar de stat la Interne. La 5 decembrie el se mărturisește Jurnalului, ținut zilnic și pe ascuns:
image
,,Haide, haide RPR, du-ne la victorie!” România la preliminariile „Euro 1960”
Pe 6 iunie 1958, Agerpres anunța că Uniunea Europeană de Fotbal (UEFA), în cadrul congresului său ținut la Stockholm, a luat hotărârea organizării competiției internaționale „Cupa Europei”.
image
Jurnalul lui Mihail Bulgakov, confiscat de NKVD
Manuscrisele nu ard!, proclamă solemn domnul Woland în Maestrul şi Margareta al lui Bulgakov.