Think Outside the Box

Vorbeam de curînd cu cineva din managementul unei instituții private de învățămînt, căreia n-am să-i dau numele, pentru a nu se considera că fac reclamă sau că este vreo formă de partizanat, despre filosofia sub umbrela căreia își dezvoltă aceasta identitatea. Mi-a povestit detaliat multe dintre particularități și, dintre acestea, mi-a atras atenția în mod deosebit una care cred că merită relatată. 

Astfel, în fiecare an școlar, unitatea de învățămînt își asumă un proiect cultural transcurricular, pe care întreaga comunitate, de la elevi la părinți și profesori, din toate ciclurile de școlarizare, îl pune în aplicare. Dacă în anii precedenți au avut proiecte cu titluri ca Blue, ZOOM (pornind de la „Terra Insecta”), în acest an școlar tema proiectului este DOR. Un acronim justificat prin termenii de la care provine (Drumuri-Oameni-Rost), pornind de la Proiectul Via Transilvanica al asociației „Tășuleasa Social”, dar care acumulează și sensurile substantivului dor. 

Ce se întîmplă, de fapt? Întreaga comunitate școlară caută să identifice activități, fie extrașcolare, fie chiar prin abordări curriculare disciplinare, interdisciplinare și transdisciplinare, care să aibă atingere cu tema proiectului cultural. Totul pus sub semnul unor obiective, atît formale, cît și ludice, creative și de interes universal cum ar fi: „Papucii de drum – un fel de pașaport cultural al anului, papucii de drum pot fi un echipament fizic, pe care fiecare elev să și-l personalizeze și să-l pregătească cît mai bine de drum”, „Tovarășii de dor (Să știi pe cine ai lua cu tine: la o expoziție de pictură, la un concert de pian, la o seară de poezie etc., să știi de ce îți alegi acești tovarăși)”, „Căutarea de rost (Să știi să faci diferența: ce are rost, ce n-are rost, în funcție de înclinațiile individuale și contextul dat)”. Iată și cîteva exemple de activități transcurriculare: Drumuri – Conexiuni, relații. Diverse tipuri de hărți cuprinzînd concepte și personalități reprezentative intra- și interdisciplinar; Drumuri cu diverse motivații (descoperiri geografice, expediții, migrații ș.a.); Oameni – Lecturi de biografii celebre – drumuri care ne inspiră; Omul invizibil – concursuri de storytelling (imaginează povestea unui om necunoscut); Rost – Metacritic: întîlniri cu rost pentru întreaga comunitate. 

În societatea modernă, schimbările rapide și complexitatea problemelor globale ne cer să pregătim viitoarea generație de lideri și inovatori cu abilități de gîndire creativă și adaptabilitate. Unul dintre principiile-cheie care ar trebui să stea la baza predării și educației este „Think Outside the Box”, care cred că se potrivește unor astfel de inițiative cum este cea descrisă mai sus. Un concept – o pedagogie, aș spune – care încurajează elevii să privească dincolo de limitele tradiționale ale cunoașterii și să exploreze idei și soluții inovatoare. „Think Outside the Box” ar trebui să fie un pilon al educației care poate influența în mod pozitiv procesul de învățare.

„Think Outside the Box” înseamnă încurajarea creativității. Elevii nu mai sînt limitați de reguli și convenții stricte, ci sînt încurajați să exploreze idei neconvenționale: să-și dezvolte imaginația și să descopere soluții inovatoare la probleme complexe. Creativitatea este o abilitate esențială în economia modernă, în care inovația și originalitatea sînt apreciate și răsplătite, inclusiv financiar.

„Think Outside the Box” înseamnă abordarea problemelor din unghiuri neașteptate: identificarea și rezolvarea provocărilor în mod creativ, ceea ce dezvoltă abilitățile de rezolvare a problemelor. O abilitate utilă în toate aspectele vieții, de la rezolvarea unor probleme personale la abordarea problemelor complexe ale societății.

„Think Outside the Box” înseamnă încurajarea independenței și a inițiativei: urmarea propriei curiozități și explorarea intereselor personale. Înseamnă formarea unei autonomii în procesul de învățare, ceea ce te pregătește pentru succesul în carieră și în viața de zi cu zi.

„Think Outside the Box” înseamnă abilitatea de a te adapta rapid la noi situații: deschidere la schimbare și acceptare de noi cerințe și oportunități. O abilitate crucială pentru succesul pe termen lung într-o lume în continuă evoluție.

„Think Outside the Box” înseamnă permanenta căutare a noilor cunoștințe, a fi dispus să înveți pe tot parcursul vieții. În locul limitării la cunoștințe statice, o căutare continuă de informații, capacitatea de a fi inovator, întotdeauna dornic să explorezi lumea înconjurătoare și să înțelegi mai bine complexitatea ei. Ceea ce, într-o paranteză fie spus, te va feri de manipulare și de teorii ale conspirației.

Încă ceva aș mai adăuga. Se spune că omul sfințește locul. Și este adevărat, într-o anumită măsură. Dar la fel de adevărat este că unele locuri nu pot fi „sfințite” de către un singur om. Este nevoie de echipe. Pentru astfel de proiecte este nevoie de echipe. Ca să citez iar din proiectul DOR, „Sînt unele drumuri pentru care e neapărată nevoie să simți echipa. Educația este, cu siguranță, unul dintre ele”.

Să nu se înțeleagă greșit. Nu spun deloc că astfel de exemple de bună practică nu există în multe alte școli, private sau de stat. Există și îmi face plăcere de cîte ori întîlnesc cîte unul care-mi atrage atenția să-l aduc în fața celor care mă citesc și mă urmăresc. Este doar un exemplu, pe care l-am avut acum la îndemînă, pentru a susține o idee. Ideea că predarea și educația bazate pe principiul „Think Outside the Box“ sînt esențiale pentru pregătirea viitoarelor generații. Asta, dacă vrem să creăm un sistem educațional care pregătește elevii nu doar pentru a face față lumii actuale, pentru „a se descurca”, ci și pentru „a contribui”. Pentru a contribui la construirea unui viitor mai bun și mai inovator. Dar vrem asta oare?     

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română. Cea mai recentă carte publicată: O rochiță galbenă, ca o lămîie bine coaptă, Editura Polirom, 2022.