Țestoasa

Publicat în Dilema Veche nr. 888 din 15 - 21 aprilie 2021
„Cu bule“ jpeg

Faptul că limba maternă ne modelează parțial înțelegerea realității e o idee importantă (cunoscută ca „ipoteza Sapir-Whorf”) a lingvisticii antropologice. Chiar dacă nu este vorba de o condiționare totală, pentru că gîndirea poate depăși barierele limbii, descoperind și denumind lucruri noi și stabilind alte legături decît cele înscrise în vocabular, influența unei limbi date asupra gîndirii poate fi identificată în cazuri particulare, atunci cînd comparăm modul în care limbi diferite decupează în mod diferit realitatea. Pentru vorbitorii români neinteresați de biologie și de clasificările riguroase ale regnului animal, broasca-țestoasă este asociată spontan, sub influența denumirii sale curente, cu broasca obișnuită sau cu broasca rîioasă: lucru care probabil că nu le-ar trece prin minte celor pentru care nu este nici o legătură lingvistică între turtle și frog sau toad (în engleză), între tortue și grenouille sau crapaud (în franceză), între tartaruga și rana sau rospo (în italiană) etc. Din punctul de vedere al clasificărilor științifice, animalele respective aparțin unor încrengături diferite ale regnului animal: broasca țestoasă e o reptilă, broasca obișnuită și broasca rîioasă aparțin clasei batracienilor. Dicționarele noastre actuale fac această distincție, chiar dacă, din rațiuni strict lingvistice (mai exact, etimologice), termenul compus broască-țestoasă este definit în interiorul articolului broască. Dicționarele mai vechi, mai interesate de accesibilitatea definiției decît de rigoarea științifică, se comportau în acest caz la fel ca vorbitorii obișnuiți, astfel încît țestoasa devenea un fel de batracian: „soiu de broască al cării corp e acoperit cu o țeastă de solzi din care se prepară bagaua” (L. Șăineanu, Dicționarul universal al limbii române, ediția a VI-a, 1926, reprodus de dexonline.ro); „broască țestoasă (sau cu troacă), un fel de broască mai mare (chiar mai mare de un metru) al cărei corp e apărat de un țest, troacă ori carapace” (A. Scriban, Dicționaru limbii române, 1939). La I.-A. Candrea, în Dicționarul enciclopedic ilustrat „Cartea Românească” (1931), broasca-țestoasă era, totuși, definită ca „soi de reptilă”.

Româna nu este singura limbă care apropie cele două feluri de vietăți: asocierea există în limbile germanice (cu excepția englezei, în care s-a impus termenul turtle, provenit, cu mare probabilitate, din fr. tortue). În germană, broasca țestoasă este numită Schildkröte, termen compus din Schild, „scut”, și Kröte, „broască (rîioasă)”; compuse similare există în daneză, norvegiană, neerlandeză etc. Legătura este răspîndită și în spațiul balcanic, din moment ce cuvîntul albanez breshkë și forma din meglenoromână broască înseamnă tot „broască țestoasă”. Apropierea dintre cele două tipuri de animale pare să se fi datorat asemănărilor dintre forma capului și mai ales ochilor bulbucați (a se vedea reprezentarea în desenele animate a Țestoaselor Ninja), poate și mediului de viață comun (acolo unde țestoasele acvatice erau mai răspîndite).

Sintagma broască țestoasă (în care adjectivul țestos este un derivat din țest, moștenit din latinescul testum) are atestări destul de vechi: apărea deja în lexiconul slavo-român al călugărului Mardarie Cozianul (manuscris din 1649), apoi în dicționarul latin-român lui Theodor Corbea (circa 1691-1697): testudo, „broască ţăstoasă”; chelydrus, „broască ţăstoasă de mare”; testudineatus, „molatec, închitinelatec, ca broasca ţăstoasă”. În primul dicționar românesc modern, Lexiconul de la Buda (1825), compusul apărea alături de sintagma broască cu țest. De altfel, denumirea carapacei – țest de broască – are atestări la fel de vechi, de pildă la Dosoftei, în Viața și petreacerea svinților, 1682-1686: „și-i era pielea ca de țăstul de broască” (citat în Dicționarul limbii române, DLR, Litera Ț). Asocierea lexicală pare așadar destul de veche, fiind răspîndită în limbajul popular. Celelalte denumiri populare și regionale ale țestoasei – broască cu troacă și broască cu covată – reflectă un imaginar preponderent casnic, gospodăresc.

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Riscurile alcoolului la plajă: deshidratare, leșin, accident vascular, înec. Cum să bei prudent, dacă nu te poți abține
Deși e tentant și poate părea distractiv, consumul de alcool în apropierea apei și sub un soare arzător vine cu unele riscuri reale de siguranță. Yahoo Life a publicat sfaturile unor experții în sănătate pentru a evita deshidratarea, bolile cauzate de căldură și accidentele.
image
Un cunoscut economist român oferă un premiu de 100.000 de euro, cu o singură condiție. „Vi-i dau eu, mă angajez aici”
Economistul Andrei Caramitru se angajează să ofere un premiu de 100.000 de euro. Există însă și o condiție importantă pusă celor care ar vrea să se bucure de acești bani.
image
Ce ne spun accidentările repetate ale lui Halep: doctorul Alin Popescu a explicat cazul Simonei ca la carte EXCLUSIV
Accidentările repetate cu care se confruntă Simona Halep sunt des întâlnite în cazul sportivilor care revin în competiții după absențe îndelungate.

HIstoria.ro

image
Amânarea unui sfârșit inevitabil
„Născut prin violenţă, fascismul italian era destinat să piară prin violenţă, luându-și căpetenia cu sine“, spune istoricul Maurizio Serra, autorul volumului Misterul Mussolini: omul, provocările, eşecul, o biografie a dictatorului italian salutată de critici și intrată în topul celor mai bune cărţi
image
Căsătoria lui Caragiale cu gentila domnişoară Alexandrina Burelly
Ajuns director la Teatrul Naţional, funcţie care nu l-a bucurat atât de tare precum credea, Ion Luca Caragiale a avut în schimb o mare şi frumoasă împlinire: a cunoscut-o pe viitoarea doamnă Caragiale.
image
Bătălia de pe frontul invizibil al celui de-al Doilea Război Mondial
La izbucnirea războiului, în 1939, în Marea Britanie exista pericolul formării unei puternice coloane a cincea. Agenții Serviciului britanic de securitate (MI-5) au reușit să neutralizeze rețele importante de simpatizați pro-germani din Regatul Unit.