Țestoasa

Publicat în Dilema Veche nr. 888 din 15 - 21 aprilie 2021
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg

Faptul c─â limba matern─â ne modeleaz─â par╚Ťial ├«n╚Ťelegerea realit─â╚Ťii e o idee important─â (cunoscut─â ca ÔÇ×ipoteza Sapir-WhorfÔÇŁ) a lingvisticii antropologice. Chiar dac─â nu este vorba de o condi╚Ťionare total─â, pentru c─â g├«ndirea poate dep─â╚Öi barierele limbii, descoperind ╚Öi denumind lucruri noi ╚Öi stabilind alte leg─âturi dec├«t cele ├«nscrise ├«n vocabular, influen╚Ťa unei limbi date asupra g├«ndirii poate fi identificat─â ├«n cazuri particulare, atunci c├«nd compar─âm modul ├«n care limbi diferite decupeaz─â ├«n mod diferit realitatea. Pentru vorbitorii rom├óni neinteresa╚Ťi de biologie ╚Öi de clasific─ârile riguroase ale regnului animal, broasca-╚Ťestoas─â este asociat─â spontan, sub influen╚Ťa denumirii sale curente, cu broasca obi╚Önuit─â sau cu broasca r├«ioas─â: lucru care probabil c─â nu le-ar trece prin minte celor pentru care nu este nici o leg─âtur─â lingvistic─â ├«ntre turtle ╚Öi frog sau toad (├«n englez─â), ├«ntre tortue ╚Öi grenouille sau crapaud (├«n francez─â), ├«ntre tartaruga ╚Öi rana sau rospo (├«n italian─â) etc. Din punctul de vedere al clasific─ârilor ╚Ötiin╚Ťifice, animalele respective apar╚Ťin unor ├«ncreng─âturi diferite ale regnului animal: broasca ╚Ťestoas─â e o reptil─â, broasca obi╚Önuit─â ╚Öi broasca r├«ioas─â apar╚Ťin clasei batracienilor. Dic╚Ťionarele noastre actuale fac aceast─â distinc╚Ťie, chiar dac─â, din ra╚Ťiuni strict lingvistice (mai exact, etimologice), termenul compus broasc─â-╚Ťestoas─â este definit ├«n interiorul articolului broasc─â. Dic╚Ťionarele mai vechi, mai interesate de accesibilitatea defini╚Ťiei dec├«t de rigoarea ╚Ötiin╚Ťific─â, se comportau ├«n acest caz la fel ca vorbitorii obi╚Önui╚Ťi, astfel ├«nc├«t ╚Ťestoasa devenea un fel de batracian: ÔÇ×soiu de broasc─â al c─ârii corp e acoperit cu o ╚Ťeast─â de solzi din care se prepar─â bagauaÔÇŁ (L. ╚ś─âineanu, Dic╚Ťionarul universal al limbii rom├óne, edi╚Ťia a VI-a, 1926, reprodus de dexonline.ro); ÔÇ×broasc─â ╚Ťestoas─â (sau cu troac─â), un fel de broasc─â mai mare (chiar mai mare de un metru) al c─ârei corp e ap─ârat de un ╚Ťest, troac─â ori carapaceÔÇŁ (A. Scriban, Dic╚Ťionaru limbii rom├óne, 1939). La I.-A. Candrea, ├«n Dic╚Ťionarul enciclopedic ilustrat ÔÇ×Cartea Rom├óneasc─âÔÇŁ (1931), broasca-╚Ťestoas─â era, totu╚Öi, definit─â ca ÔÇ×soi de reptil─âÔÇŁ.

Rom├óna nu este singura limb─â care apropie cele dou─â feluri de viet─â╚Ťi: asocierea exist─â ├«n limbile germanice (cu excep╚Ťia englezei, ├«n care s-a impus termenul turtle, provenit, cu mare probabilitate, din fr. tortue). ├Än german─â, broasca ╚Ťestoas─â este numit─â Schildkr├Âte, termen compus din Schild, ÔÇ×scutÔÇŁ, ╚Öi Kr├Âte, ÔÇ×broasc─â (r├«ioas─â)ÔÇŁ; compuse similare exist─â ├«n danez─â, norvegian─â, neerlandez─â etc. Leg─âtura este r─âsp├«ndit─â ╚Öi ├«n spa╚Ťiul balcanic, din moment ce cuv├«ntul albanez breshk├ź ╚Öi forma din meglenorom├ón─â broasc─â ├«nseamn─â tot ÔÇ×broasc─â ╚Ťestoas─âÔÇŁ. Apropierea dintre cele dou─â tipuri de animale pare s─â se fi datorat asem─ân─ârilor dintre forma capului ╚Öi mai ales ochilor bulbuca╚Ťi (a se vedea reprezentarea ├«n desenele animate a ╚Üestoaselor Ninja), poate ╚Öi mediului de via╚Ť─â comun (acolo unde ╚Ťestoasele acvatice erau mai r─âsp├«ndite).

Sintagma broasc─â ╚Ťestoas─â (├«n care adjectivul ╚Ťestos este un derivat din ╚Ťest, mo╚Ötenit din latinescul testum) are atest─âri destul de vechi: ap─ârea deja ├«n lexiconul slavo-rom├ón al c─âlug─ârului Mardarie Cozianul (manuscris din 1649), apoi ├«n dic╚Ťionarul latin-rom├ón lui Theodor Corbea (circa 1691-1697): testudo, ÔÇ×broasc─â ┼ú─âstoas─âÔÇŁ; chelydrus, ÔÇ×broasc─â ┼ú─âstoas─â de mareÔÇŁ; testudineatus, ÔÇ×molatec, ├«nchitinelatec, ca broasca ┼ú─âstoas─âÔÇŁ. ├Än primul dic╚Ťionar rom├ónesc modern, Lexiconul de la Buda (1825), compusul ap─ârea al─âturi de sintagma broasc─â cu ╚Ťest. De altfel, denumirea carapacei ÔÇô ╚Ťest de broasc─â ÔÇô are atest─âri la fel de vechi, de pild─â la Dosoftei, ├«n Via╚Ťa ╚Öi petreacerea svin╚Ťilor, 1682-1686: ÔÇ×╚Öi-i era pielea ca de ╚Ť─âstul de broasc─âÔÇŁ (citat ├«n Dic╚Ťionarul limbii rom├óne, DLR, Litera ╚Ü). Asocierea lexical─â pare a╚Öadar destul de veche, fiind r─âsp├«ndit─â ├«n limbajul popular. Celelalte denumiri populare ╚Öi regionale ale ╚Ťestoasei ÔÇô broasc─â cu troac─â ╚Öi broasc─â cu covat─â ÔÇô reflect─â un imaginar preponderent casnic, gospod─âresc.

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din Bucure╚Öti. A publicat, ├«ntre altele, volumele Limbaj ╚Öi politic─â (Editura Universit─â╚Ťii Bucure╚Öti, 2007) ╚Öi 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colec╚Ťia ÔÇ×Via╚Ťa cuvintelorÔÇť, 2010).

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Avertiz─âri de canicul─â ┼či vijelii pentru toat─â ┼úara. Unde se vor ├«nregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertiz─âri de Cod Portocaliu ┼či Cod Galben de ploi toren┼úiale, vijelii ┼či grindin─â au fost emise mar┼úi, 5 iulie, pentru mai multe jude┼úe din ┼úar─â.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.