Termometrizare

Publicat în Dilema Veche nr. 842 din 28 mai - 3 iunie 2020
„Cu bule“ jpeg

Toată lumea a observat, în ultimele luni, rapiditatea cu care schimbarea vieții cotidiene produce transformări lingvistice: prin crearea, răspîndirea și (eventual) abandonarea unor cuvinte și expresii. La începutul epidemiei, cînd cazurile de îmbolnăvire erau puține și ridicarea de la domiciliu a celor infectați era prezentată în detaliu de posturile de televiziune, și-a făcut apariţia termenul izoletă. Cuvîntul a fost intens folosit timp de cîteva săptămîni, dar e pomenit tot mai rar în ultima vreme, când cifrele mai mari ale îmbolnăvirilor au făcut să devină irelevantă – din punct de vedere mediatic – transportarea la spital a fiecărei persoane în parte. Cuvîntul momentului a devenit, de cîteva zile, termometrizare, termen folosit pur descriptiv, dar și cu conotații negative sau în preluări ironice. Concurentul său – termoscanare – e mai bine încadrat în limbă, mai uşor de înţeles şi de acceptat, deci mai puţin interesant.

Uşurinţa cu care româna formează verbe şi nume de acțiune e cunoscută: în locul unei sintagme se poate crea imediat un derivat, pornind mai ales de la denumirea instrumentului sau a efectului; în acest caz, a termometriza (derivat cu sufixul -iza) înlocuieşte sintagmele (puţin mai lungi, dar mai simple şi mai fireşti) a lua, a măsura, a controla sau a verifica temperatura (cu termometrul). Platforma dexonline indică prezenţa, în diferite dicţionare româneşti, a 1.247 de cuvinte cu terminaţia -izare, formate de la verbe împrumutate sau create în română, în diverse momente; printre acestea, abatorizare, aureolizare, cocacolizare, festivizare, flaconizare, pumnulizare etc.

Verbul a termometriza nu e cuprins în dicţionare, dar nici nu a fost inventat în ultimele săptămîni. Era deja folosit, sporadic, în sfaturi pentru mame şi în alte recomandări medicale prezente pe Internet; apare chiar şi într-un Regulament din 23 decembrie 2004, emis de Ministerul Sănătăţii, în care se preciza că asistenta medicală „cîntărește, termometrizează, măsoară presiunea arterială”. Larga sa răspîndire este însă, evident, de dată foarte recentă. Chiar dacă nu e un termen medical consacrat, verbul evocă, prin forma sa, limbajul tehnic şi oficial, fiind de aceea folosit cu indignare de unii vorbitori, evitat sau citat cu ironie de alţii. Pentru cei indignaţi, verbul se potriveşte perfect cu teoriile conspiraţiei: o forţă malefică şi impersonală termometrizează, aşa cum controlează, supraveghează, manipulează, scanează etc. Alți vorbitori preiau ironic tehnicismul popular. Realizatorii emisiunii Bună, România! au parodiat folosirea bătăioasă a verbului și a numelui de acţiune, prin subtitluri ca: „Românii înfruntînd termometrizarea”, „Rezistenţa anti-termometrizare nu cedează”; „N-au reușit să-l termometrizeze...” etc.

În comentariile online postate de cetăţenii indignați (unul dintre aceştia vorbeşte de „termometrizare asupra oamenilor”), mai puternică şi mai tulburătoare decît teoria conspiraţiei este tema umilinţei: controlul temperaturii, act preventiv în interesul comunității, e tratat ca un atac la demnitatea personală, pentru care se folosesc formule ca „tratament degradant”, „tratament degradant, umilitor”, „tratament degradant și discriminatoriu”, „act umilitor («pleci» fruntea, ţi se pune «pistolul la tîmplă»)”, „atentat la demnitatea umană” etc. Discursul cetățeanului ofensat („Păi, cînd îţi iau temperatura, nu-ţi iau demnitatea?”) pare să reflecte aceeași susceptibilitate şi frustrare acută pe care le remarcam altădată în discursul politic obsedat de demnitatea naţională.

Procedeul de verificare a temperaturii nu pare să fi creat aceeaşi reacţie (inventivitate de limbaj, fantezii conspiraţionist-magice, indignări patriotice) în presa și în spațiul online din Italia. Folosit în aceleaşi condiţii, pe scară largă, la intrarea în fabrici, clădiri de birouri sau magazine, obiectul – numit termometro sau termoscanner, termometro laser, termometro a distanza, termometro a infrarossi – nu pare să fi fost asociat cu practicile de control al identităţii şi al gîndurilor şi nici cu umilirea. Cel puţin în presa disponibilă online (care, e drept, nu oferă cu aceeași generozitate ca presa românească spațiu tuturor comentariilor posibile, indiferent de agresivitatea sau absurditatea lor), procedeul este descris în mod obiectiv sau evocîndu-se, în cheie spectaculoasă şi pe un ton amuzat, analogia vizuală: banalizarea gestului aparent amenințător al îndreptării pistolului către fruntea cuiva („Abituarsi alla «pistola» puntata per la temperatura”; „il gesto di qualcuno che ti «punta» il termometro alla fronte” etc., corriere.it).

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

index jpeg 5 webp
Gustul banului
Gustul banilor poate să se refere și la un „amărît” care, cine știe cum, găsește un post sigur și bine plătit la stat, un post pe care pregătirea și experiența sa nu i-ar fi permis, în mod normal, să îl ocupe.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Nucleara
Este urmăritul penal capabil să treacă dincolo de faza încordării mușchilor și să folosească arme nucleare?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Alexandru Dragomir despre politica (noastră)
Din păcate, puțini știu cine a fost Alexandru Dragomir.
Frica lui Putin jpeg
Filosofie, feminitate, autenticitate
Aşa se explică, pesemne, de ce în filosofie s-a menținut „privilegiul” masculin, chiar şi în vremurile mai noi, de după emanciparea femeii.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Activistul european și moartea unei pasiuni
Articolul meu vrea să atragă atenția: cu excesele activismului și propagandei, UE poate pierde treimea de mijloc.
index jpeg 5 webp
Spaghete în copaci
Propun să rămînem la rețeta lui Fellini. Plus paharul cu vin.
Iconofobie jpeg
Diplomație
Se reia, observ, o dezbatere politologică mai veche.
„Cu bule“ jpeg
Format letric
Nu era atît de cunocut încît să exprime fără ambiguități noua idee, dar sensul i-a fost aproximat din context, din relația cu termenul complementar.
HCorches prel jpg
Vremuri ale fricii
Dar dincolo de negare, dacă nu apare și acceptarea, efectele pe termen lung sînt devastatoare.
p 7 Chatbot WC jpg
Idioția artificială
Ar trebui oare programată inteligența artificială (IA) să răspundă la același nivel cu întrebările care i se pun?
IMG 8779 jpeg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Alt bîlci?
Cum ar fi să construiești un Disneyland și un Tesco la Londra, în Hyde Park?
O mare invenție – contractul social jpeg
Adevărul, premisa dreptății
Această limită este și mai evidentă dacă se înțelege că nici un proces judiciar nu se confundă cu Judecata de Apoi.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Sürdürülebilirlik
A crede înseamnă a paria pe o inevidență, a „credita” un „posibil”, dincolo de exigențele stabile ale „realului”.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pensiile francezilor
Dar vigoarea protestelor, dincolo de faptul că e vorba despre o tradiție franceză adesea desconsiderată și subiect de glume, mai arată ceva.
Frica lui Putin jpeg
Inamicii diversității
Privite în ansamblu, aceste cerințe ale cultelor, care s-au așezat, din păcate și spre detrimentul lor, cred, la remorca BOR, nu vor încuraja deloc predarea Religiei într-un spirit tolerant
AFumurescu prel jpg
Păstori, tătuci și influenseri (I)
Așa apar „tătucii” aleși democratic. Nimic nou sub soare.
index jpeg 5 webp
Un veac de Time
Scopul principal pe care cei doi și l-au propus a fost să furnizeze cît mai eficient știri cititorilor, chiar și celor mai ocupați dintre aceștia, care nu prea au timp de citit – de unde și denumirea Time.
Iconofobie jpeg
Rațiune și simțire
Se demontează aici un mit care a făcut carieră în secolul XX, mitul naturii prezumtiv candide a creaţionistului.
„Cu bule“ jpeg
Beat criță
Expresia beat criță este foarte răspîndită azi, în registrul colocvial; alte construcții în care intră cuvîntul criță cu sensul său propriu sau cu înțelesuri figurate au devenit însă extrem de rare.
HCorches prel jpg
Încă un Minister al Educației
Presiune care, în unele cazuri, se transformă în adevărate forme de bullying, fără doar și poate.
IMG 8779 jpeg
În cazul Hagi, tatăl şi fiul, să fii copilul unui mare fotbalist e binecuvîntare sau blestem?
Tot ce vine de la el nu poate fi decît excepţional. Hagi spune „eu sînt Ianis şi Ianis e Hagi”.
p 7 Curba Laffer WC jpg
Ultima redută a globalizării
Dar geopolitica nu e singurul motiv pentru eșecul celui de-al doilea val al globalizării.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cîte divizii are CPI?
Așadar, noua acuzație că președintele ar fi comis ceva contra copiilor, fie ei și din Ucraina, ar putea avea un ecou special în Rusia.

Adevarul.ro

image
O familie de români s-a mutat, după 17 ani, din Elveția într-un sat de lângă Urziceni: „Una dintre cele mai bune decizii”
Mulți români care se întorc din străinătatea aleg să-și facă un rost în România, dar la oraș, cu la țară, unde au parte de o viață mai liniștită.
image
Cea mai temută infractoare care a terorizat Spania e româncă. O armată de interlopi o asculta orbește
Tenace, ambițioasă și extrem inteligentă, dar nu în ultimul rând de o frumusețe răpitoare, ea a reușit să câștige toate războaiele cu bandele rivale.
image
Nou scandal sexual în universitate. „Profesorul de 67 de ani i-a propus să devină iubita lui. Să facă sex în fața unei minore“
Elaborarea unor Coduri de etică stricte privind hărțuirea sexuală în universitățile din România devine o prioritate, în contextul numărului din ce în ce mai crescut de astfel de cazuri care apar în spațiul public. Ultimul scandal de acest tip provine din Cluj-Napoca.

HIstoria.ro

image
Statul sovietic paralel în România. Rețeaua colonelului Zudov
Prin sintagma „stat sovietic paralel” înțelegem mecanismul clandestin prin care Uniunea Sovietică a instituit controlul total asupra suveranității statului român.
image
Povestea marilor cutremure ce au zguduit spațiul românesc
La mijlocul lunii februarie a acestui an, orașul Târgu Jiu și localitățile învecinate au fost afectate de o serie de cutremure care, deși nu au produs pierderi de vieți omenești sau pagube materiale majore, au stârnit panică în rândul populației.
image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.