Tendin╚Ťa spre oligarhizare a societ─â╚Ťii rom├óne╚Öti

Publicat în Dilema Veche nr. 839 din 19 - 25 martie 2020
Tendin╚Ťa spre oligarhizare a societ─â╚Ťii rom├óne╚Öti jpeg

Cu ceva timp ├«n urm─â am vizionat, la PRO TV, emisiunea Jude╚Ťe la st─âp├«n, realizat─â despre jude╚Ťul ├«n care locuiesc. Ca unul care tr─âie╚Öte de mult timp ├«n spa╚Ťiul despre care vorbea emisiunea, a╚Ö putea spune c─â realizatorii emisiunii nu s-au chinuit s─â afle prea multe despre cei de aici. Evident, a╚Öa cum via╚Ťa bate filmul, ╚Öi realitatea social─â a acestui jude╚Ť bate de departe filmul despre care vorbesc. Cei care l-au f─âcut ╚Ötiu pu╚Ťine despre oligarhii ╚Öi zonele lor de influen╚Ť─â. S├«nt multe subiecte care le-au sc─âpat sau despre care au vorbit doar ├«n treac─ât. Altfel, ar fi detaliat dezbaterea despre dezn─âdejdea oamenilor care nu pup─â m├«na oligarhului, despre miile de familii care pleac─â din aceste zone (ora╚Öele ╚Öi jude╚Ťele mici), sc├«rbite de presiunea enorm─â a celor care-i st─âp├«nesc, dup─â acum ar fi trebuit s─â vorbeasc─â despre sumele colosale de bani pe care oligarhii le manevreaz─â ├«n toate sensurile, ├«n lumea ├«n care tr─âim. Pelicula este o dulce m├«ng├«iere ╚Öi o prezentare oarecum idilic─â a tragediei care se ├«nt├«mpl─â aici ╚Öi care are o infinitate de fe╚Ťe. Ideea este c─â jude╚Ťul a fost mereu ╚Öi este ├«nc─â la st─âp├«n, ╚Öi c─â acest st─âp├«n, care a purtat nume diferite de-a lungul ultimilor treizeci de ani, nu este nici liberal, nici pesedist sau udemerist. El este el, pur ╚Öi simplu, cel care combin─â puterea cu afacerile ╚Öi politica, mereu doar pe banii statului ╚Öi ├«n dauna noastr─â, a tuturor. Lui au ajuns p├«n─â ╚Öi preo╚Ťii s─â-i s─ârute m├«na. Gestul unui preot pe care l-am v─âzut la o alt─â televiziune ╚Öi av├«ndu-l ├«n prim-plan pe un oligarh din alt─â parte a ╚Ť─ârii nu este singurul pe care ├«l v─âd. Am fost de fa╚Ť─â c├«nd unul dintre ei amenin╚Ťa locuitorii unei comune de aici c─â banii lor stau ├«n pixul lui ╚Öi c─â, dac─â nu-i voteaz─â candidatul la prim─ârie, vor muri de foame. Ca tr─âitor ├«ntr-un ora╚Ö mic, ╚Ötiu c─â tot ceea ce se poate ob╚Ťine se ob╚Ťine prin s─ârutatul m├«inii. Rom├ónia satelor, comunelor ╚Öi micilor ora╚Öe este un spa╚Ťiu ├«nc─â primitiv, cu alte reguli ╚Öi legi de existen╚Ť─â dec├«t cele date de statul rom├ón. Mili╚Ťianul, popa ╚Öi primarul s├«nt adev─âra╚Ťii regi. A╚Öa este ├«n romanele lui Liviu Rebreanu ╚Öi a╚Öa este ╚Öi acum, ├«n secolul XXI. Cei care nu s─ârut─â m├«na nu exist─â. Ei tr─âiesc ├«n plan secund, consum├«ndu-╚Öi angoasele la marginea unei lumi mici, umile ╚Öi umilite. Cei care nu s─ârut─â m├«na, dar reu╚Öesc ├«ntr-un domeniu, s├«nt excep╚Ťii foarte rare, de oameni foarte valoro╚Öi ╚Öi foarte puternici. Oligarhul este mama, tat─âl ╚Öi Dumnezeul celor pe care ├«i p─âstore╚Öte. El d─â func╚Ťii, el c─âs─âtore╚Öte ╚Öi tot el d─â dreptul la via╚Ť─â ╚Öi la moarte. Este foarte respectat ╚Öi lumea crede c─â el face stadioane, drumuri ╚Öi poduri. Lumea oligarhului este una a complicit─â╚Ťilor toxice ╚Öi a dependen╚Ťelor, ├«n care pro╚Ötii care zboar─â ca fluturii pe l├«ng─â lamp─â pot face pu╚Öc─ârii grele sau pot s─â-╚Öi piard─â via╚Ťa. Nimic nu este permis dec├«t cu voia ╚Öefului suprem, iar singura speran╚Ť─â a unor p─ârin╚Ťi umili╚Ťi, oameni obi╚Önui╚Ťi, este aceea de a-╚Öi vedea copiii cum pleac─â din aceste zone ╚Öi din aceste ora╚Öe. Din aceast─â cauz─â, ├«n satele ╚Öi ├«n ora╚Öele mici de la noi exist─â un cult pentru ora╚Öele mari sau pentru str─âin─âtate. Jude╚Ťul meu la st─âp├«n nu este cu nimic diferit de alte asemenea jude╚Ťe. Totul este tras parc─â la un copiator de mare acurate╚Ťe. P├«n─â ╚Öi ceafa groas─â a ╚Öefului, ma╚Öina, dar ╚Öi casa mare, cu ferestre mici, meschine, toate s├«nt acelea╚Öi. Lumea rom├óneasc─â st─â pe loc pentru c─â este ╚Ťinut─â pe loc. ╚śi nici nu poate fi altfel, din moment ce puterea ╚Öi resursele s├«nt ├«n m├«na unor paranoici c─ârora p├«n─â ╚Öi popii le pup─â m├«na.

De unde vine aceast─â stare de lucruri? Cum am reu╚Öit s─â conserv─âm un asemenea mod de a fi? ╚śi, mai ales, ce ar fi de f─âcut pe viitor pentru a ne desp─âr╚Ťi de oligarhi? Evident, reflexele unui asemenea tip de organizare social─â vin din vechimea foarte ├«ndep─ârtat─â ╚Öi nu ╚Ťin neap─ârat de noi sau de cultura noastr─â, rom├óneasc─â. DEX-ul explic─â oligarhia ca fiind o form─â de guvern─âm├«nt ├«n care puterea apar╚Ťine v├«rfurilor aristocratice, o form─â de conducere a statului ├«n care puterea politic─â ╚Öi economic─â este de╚Ťinut─â de un num─âr restr├«ns de persoane. Construc╚Ťiile sociale de tip vechi, Antichitatea ╚Öi Evul Mediu, s├«nt tipice pentru existen╚Ťa oligarhiilor ╚Öi a oligarhilor. Asta pentru c─â erau reduse ca num─âr de oameni ╚Öi ├«ntindere geografic─â. Hayek arat─â: ÔÇ×G├«nditorii din antichitate nu puteau concepe existen╚Ťa unei ordini sociale care s─â transcead─â viziunea unei min╚Ťi coordonatoare. Aristotel ├«nsu╚Öi, ale c─ârui concep╚Ťii au fost formulate destul de t├«rziu, credea c─â acest tip de ordine nu se putea extinde dincolo de aria de acoperire a unui heraldÔÇť (Friedrich Hayek, Infatuarea fatal─â. Erorile socialismului, Editura Universit─â╚Ťii ÔÇ×Alexandru Ioan CuzaÔÇť din Ia╚Öi, 2016, p. 19). Se tr─âia ├«n comunit─â╚Ťi mici, ├«nchise. Organizarea se baza pe cunoa╚Öterea ├«n am─ânunt a comunit─â╚Ťii. Teritoriul respectiv era dominat de o persoan─â care cerea supunere absolut─â, ├«n virtutea unor drepturi naturale de putere. Oligarhia era o modalitate de ap─ârare ├«n fa╚Ťa str─âinilor ╚Öi a posibilit─â╚Ťilor ca ace╚Ötia s─â accead─â la conducere ╚Öi la resurse. Prin intermediul s─âu, lumea rom├óneasc─â s-a ap─ârat de str─âin ╚Öi a reu╚Öit s─â mearg─â ├«nainte. Totul se baza pe spaima fa╚Ť─â de str─âin ╚Öi de ceea ce este dincolo de zidurile cet─â╚Ťii sau ale micii localit─â╚Ťi st─âp├«nite de c─âtre oligarh. Dreptul oligarhului era unul divin, recunoscut ├«n mod natural. Lumea st─âtea pe loc, iar cel s─ârac era ├«ncremenit ├«n s─âr─âcie ╚Öi ascultare. Organizarea social─â pe care o invoc─âm era una netulburat─â, ├«n care s─âr─âcia ╚Öi bog─â╚Ťia, ca ╚Öi statutul social, erau date odat─â pentru totdeauna. Izolarea era o form─â de ap─ârare, iar cutumele erau singurele reguli de convie╚Ťuire.

pag22 jos jpg jpeg

Odat─â cu apari╚Ťia Rena╚Öterii ├«n cultur─â ╚Öi a capitalismului ├«n economie, tiparele s├«nt sparte. Cutumele de organizare social─â s├«nt desfiin╚Ťate. Lumea se democratizeaz─â ╚Öi s─âr─âcia, ca ╚Öi bog─â╚Ťia, nu mai s├«nt date odat─â pentru totdeauna. ├Än lumea cea nou─â, cu r├«nduieli noi, fiecare dintre noi este egal cu cel─âlalt ╚Öi are ╚Öansa lui, proprie, la fericire ╚Öi la prosperitate. Comunit─â╚Ťile de oameni devin din ce ├«n ce mai mari ╚Öi organizarea social─â din ce ├«n ce mai sofisticat─â. Se trece de la cutum─â la norm─â elaborat─â ╚Öi aplicat─â de c─âtre stat. Oligarhii dispar pentru c─â vremurile ├«n care oamenii dispuneau de al╚Ťi oameni se schimb─â. Discut├«nd despre aceste evolu╚Ťii, Hayek arat─â: ÔÇ×├Än cartea de fa╚Ť─â (este vorba despre Infatuarea fatal─â. Erorile socialismului, Editura Universit─â╚Ťii ÔÇ×Alexandru Ioan CuzaÔÇť din Ia╚Öi, 2016, n.n.) am ar─âtat c─â umanitatea este sf├«╚Öiat─â ├«ntre dou─â st─âri de fapt. Una prive╚Öte atitudinile ╚Öi emo╚Ťiile specifice comportamentelor din grupurile restr├«nse, ├«n cadrul c─ârora oamenii au tr─âit multe mii de ani ╚Öi ├«n care membrii, care se cuno╚Öteau personal, au ├«nv─â╚Ťat s─â se ajute reciproc ╚Öi s─â urm─âreasc─â obiective comune. (ÔÇŽ) Cealalt─â prive╚Öte dezvolt─ârile mai recente ale evolu╚Ťiei culturale ╚Öi ╚Ťine de faptul c─â nu ne mai servim de oameni cunoscu╚Ťi, nici nu mai urm─ârim obiective comune, ci tr─âim ├«ntr-un cadru cu institu╚Ťii, sisteme morale ╚Öi tradi╚Ťii care, prin evolu╚Ťie, au dat via╚Ť─â ÔÇô iar acum permit supravie╚Ťuirea ÔÇô unui num─âr mult mai mare de oameni dec├«t au existat la ├«nceputurile civiliza╚Ťiei, oameni angaja╚Ťi ├«n mod pa╚Önic, de╚Öi prin intermediul competi╚Ťiei, ├«n urm─ârirea milioanelor de scopuri diferite pe care ei ├«n╚Öi╚Öi le-au ales, ╚Öi care colaboreaz─â cu milioane de persoane pe care nu le cunosc ├«n mod directÔÇť (Friedrich Hayek, Infatuarea fatal─â. Erorile socialismului, Editura Universit─â╚Ťii ÔÇ×Alexandru Ioan CuzaÔÇť din Ia╚Öi, 2016, p. 145). Cutumele s├«nt specifice lumii primitive ╚Öi izolate, iar legile apar╚Ťin statelor organizate pe baz─â de institu╚Ťii.

Lumea rom├óneasc─â, mai ales cea rural─â sau a ora╚Öelor mici, dezvolt─â ├«nc─â tendin╚Ťe puternice spre oligarhizare. C├«t timp vor fi p─âstrate condi╚Ťiile actuale vor exista ╚Öi aceste tendin╚Ťe. S─âr─âcia, izolarea, ac╚Ťiunea slab─â a legilor, centralizarea ╚Öi exercitarea pe termene lungi a puterii politice, f─âr├«mi╚Ťarea administrativ─â, ├«nmul╚Ťirea agen╚Ťiilor ╚Öi a institu╚Ťiilor de stat, iat─â c├«teva tr─âs─âturi ale tabloului despre care vorbim. Prezen╚Ťa oligarhilor ╚Öi a oligarhiilor ├«n interiorul statelor moderne, organizate pe legi ╚Öi institu╚Ťii, este intolerabil─â. Practic, oligarhii dilueaz─â puterea normei statale ╚Öi impun propriile norme. Se bat cu insisten╚Ť─â pentru ap─ârarea privilegiilor lor. Tendin╚Ťa spre oligarhizare a unui stat este cel mai clar semn de primitivism. Printr-o minune pe care numai antropologii sociali o pot explica, am conservat ╚Öi am adus cu noi, ├«n modernitate, cutumele medievale care atunci ne-au ajutat s─â supravie╚Ťuim. Dac─â alt─âdat─â, ├«n istorie, ne-au ap─ârat ╚Öi ne-au conservat fiin╚Ťa ╚Öi bazele culturale, acum ne pun ├«ntr-o lumin─â hidoas─â. ├Äntr-o lume organizat─â bine ╚Öi aflat─â ├«n competi╚Ťie, oligarhii ╚Öi oligarhia ne ╚Ťin pur ╚Öi simplu pe loc. Lumea lor este ├«ncremenit─â, iar aceast─â stare o transfer─â asupra ├«ntregii ╚Ť─âri. De unde trebuie s─â ├«ncepem? Regionalizarea ╚Ť─ârii ╚Öi reg├«ndirea ├«n ├«ntregime a administra╚Ťiei s├«nt absolut obligatorii. Speciali╚Ötii ne pot da ╚Öi alte solu╚Ťii. ├Äntregul aparat birocratic trebuie reg├«ndit. ├Än esen╚Ť─â, trebuie s─â-l determin─âm pe omul politic s─â-╚Öi recunoasc─â rolul modern de partener ├«n gestiunea treburilor spa╚Ťiului respectiv, ╚Öi nu pe acela de st─âp├«n. Sigur, nu va fi u╚Öor, pentru c─â ├«ntreg mediul politic este plin de prezen╚Ťa lor. Numai c─â merit─â s─â facem ceva, de undeva trebuie ├«nceput. Asta pentru c─â pariul cu modernizarea nu poate fi c├«╚Ötigat altfel.

Dorel Dumitru Chiri╚Ťescu este profesor de economie la Universitatea ÔÇ×Constantin Br├óncu┼čiÔÇť din T├«rgu Jiu. Cea mai recent─â carte a sa este Pe patul lui Procust ÔÇô Reflec╚Ťii despre construc╚Ťia social─â postdecembrist─â,  Editura Institutul European, 2018.

Desene de J.-J. Grandville

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Mu┼čc─âtura de viper─â: ce nu ai voie s─â faci dac─â e┼čti mu┼čcat de acest ┼čarpe veninos
Mu┼čc─âtura de viper─â poate fi grav─â, ajung├óndu-se la deces ├«n lipsa interven┼úiei prompte. Speciali┼čtii explic─â ce trebuie f─âcut ┼či, mai ales, ce nu trebuie f─âcut ├«ntr-o astfel de situa┼úie. Sunt, de asemenea, m─âsuri de preven┼úie ┼či informa┼úii pe care orice amator de drume┼úii ar trebui s─â le cunoasc─â.
image
Un b─ârbat care ┼či-a ├«n┼čelat so┼úia a fost obligat de judec─âtori s─â-i achite desp─âgubiri de 20.000 euro
Un b─ârbat care ┼či-a ├«n┼čelat so┼úia ┼či a l─âsat-o f─âr─â avere a fost obligat de instan┼ú─â s─â-i pl─âteasc─â daune morale ┼či compensatorii ├«n valoare total─â de 20.000 euro.
image
P─â┼úania nea┼čteptat─â a unei rom├ónce ├«n Grecia. ÔÇ×Asta cu seriozitatea ┼či amabilitatea grecilor e doar un mitÔÇŁ
O rom├ónc─â spera s─â petreac─â un concediu de vis ├«n Grecia, iar pentru asta ┼či-a rezervat din timp camere la un hotel de patru stele. Ajuns─â acolo, turista a avut o surpriz─â nepl─âcut─â.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.