Telefonul cu sîrmă

Publicat în Dilema Veche nr. 970 din 10 noiembrie – 16 noiembrie 2022
„Cu bule“ jpeg

Modificările în terminologia vieții cotidiene sînt imposibil de prevăzut, mai ales atunci cînd depind de schimbările tehnologice, tot mai rapide în ultima vreme. Cu mai bine de două decenii în urmă (într-un articol din 1999, „Mobil” și „celular”), constatam concurența dintre doi termeni prin care era denumit, în vorbirea curentă, noul mijloc de comunicare – telefonul portabil. În momentul respectiv, mă întrebam care dintre cele două cuvinte va fi preferat pînă la urmă de vorbitori, impunîndu-se în uz și în dicționare. Problema pare să se fi rezolvat, altfel decît îmi închipuiam pe atunci, prin revenirea la termenul generic: în cele mai multe contexte cotidiene, contemporanii noștri nu mai folosesc nici termenul mobil, cu atît mai puțin pe celular, vorbind pur și simplu de telefon. Dispariția treptată din uz a telefonului public (cu cabinăfisă etc.) și tot mai rara relevanță a telefonului din casă (numit fix pentru a se diferenția de mobil) a făcut ca termenul generic să fie disponibil pentru instrumentul învingător. Între timp, e drept, dicționarele au înregistrat noile sensuri ale adjectivelor mobil și celular, inclusiv substantivizarea lor (a se vedea, de exemplu, ediția DEX din 2009). E desigur important ca termenii să fie prezenți în dicționare, fie și doar pentru a permite mai tîrziu înțelegerea textelor dintr-o anume perioadă.

Dacă ne întoarcem și mai mult în trecut, ne putem mira cît de repede a intrat în limba română termenul telefon, inițial prin intermediul presei. Prima atestare a cuvîntului, conform marelui dicționar academic (Dicționarul limbii române – DLR) este în revista Familia, din 1875, adică exact din perioada lansării invenției (a cărei prioritate e contestată, dar care a fost brevetată de Bell în 1876). Colecțiile digitalizate ale ziarelor vremii ne permit acum să urmărim promptitudinea cu care apăreau articole despre noul instrument de comunicare. În Albina Carpaților (Sibiu) din 22.12.1877, un amplu articol se intitula chiar „Telefonul“ și glosa asupra denumirii: „Minunea minunilor, după unii! fleac, după alții! iată cele două păreri răspândite în privința unei invențiuni care s-a numit: «telefon», adică «departe-grăitor» sau, cum aș zice eu mai bine pe românește: «gura năzdrăvană»”. Autorul oferă explicații tehnice detaliate despre principiile de funcționare și despre rezultatele surprinzătoare ale aparatului: „auzim vorba transmisă prin sârmă, ca cum ni s-ar fi spus la ureche!”. Textul jurnalistic se remarcă prin prudență (telefonul, spune autorul, ar putea fi o simplă jucărie, care să intre în uitare asemenea velocipedului), prin neasumarea responsabilității asupra informațiilor transmise: „astfel spun gazetele și noi spunem după ele”. Cu toate aceste rezerve, entuziasmul față de posibilitățile viitoare e vizibil: „Deacă se va adeveri ceea ce ne strigă credincioșii telefonului, că adică prin mijlocirea acestei invențiuni poți să vorbești, spre exemplu, în Brașov și să te audă apriat în București – dar nu numai să te audă ce zici, ci să-ți recunoască încă și glasul, zău, deacă se va adeveri aceasta, atunci vom striga și noi cu toții: «minune!»”. În același an, găsim și în revista Familia (Budapesta) un articol cu titlul „Telefonul. O invențiune nouă“, cu descrierea aferentă: „Aparatul care cu tot dreptul provoacă atâta senzațiune e de cea mai simplă structură. Are mărimea și forma cum a unei lornete de teatru. Când se întrebuințează se ține în mână, spre vorbire se pune la gură, spre auzire se pune la ureche. Pe partea cea lată a aparatului se vede o găurice abia de diametrul unei jumătăți de cruceriu nou” (22.11.1877). 

Din textele vremii se desprind cîteva lucruri interesante. În primul rînd, se observă că noul cuvînt a intrat de la început în română cu forma telefon și că primele atestări – chiar surprinzător de numeroase și racordate la presa internațională – se află în ziarele și revistele din Transilvania. Cele două fapte contrazic soluția etimologică din unele dicționare românești, care au optat (ca și în cazul altor termeni internaționali) pentru o sursă franceză. În DEX, telefon este explicat ca provenind din cuvîntul francez téléphone, presupunîndu-se deci o adaptare grafică rapidăDicționarul academic (DLR) adaugă și etimonul german Telefon, dar lasă pe primul loc tot sursa franceză. Forma și circulația timpurile a cuvîntului arată însă că ar trebui dată prioritate originii germane a cuvîntului românesc. În exact aceiași ani forma Telefon (cu f) apare și în presa maghiară, și în cea scrisă în germană (unde alternează cu Telephon). De exemplu, în ziarul Salzburger Gebirgsbote din 12 ianuarie 1878, un articol cu titlul „Das Telephon (Fernsprecher)“ folosește în cuprinsul său aproape numai forma Telefon

Întoarcerea la vechile atestări furnizează încă o informație interesantă. Am crezut multă vreme că expresia familiar-argotică a băga o sîrmă („a da un telefon, a suna pe cineva”) nu este doar metonimică, indicînd actul de comunicare printr-un element al suportului său tehnic, ci și bazată pe o echivalență depreciativă (între firul telefonului și sîrmă). De fapt, e foarte probabil ca termenul sîrmă să se fi păstrat pur și simplu în uz, după ce fusese curent folosit în mai vechile referiri neutre la telefonie: „guvernul cu niciun preț n-a vrut să ne lase a înșira sârma telefonului pe stâlpii statului” (Tribuna poporului, 11.05.1899); „noi avem nevoie de sârma telefonului” (Ilustrațiunea română, 20.11.1935). În dicționarul din 1939 al lui A. Scriban,  cuvîntul sîrmă apărea chiar în definiția telefonului –  „un aparat pin care cuvîntu sau orice sunet se transmite pe sîrmă la mii de chilometri”.

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

1031545422 jpg
Reformiști și antireformiști
Prima reforma semnificativă a fost în perioada 1996-2000, atunci cînd companiile de stat înregistrau pierderi și datorii foarte mari, care riscau să blocheze economia.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Nu merge bine”
În fapt, Brexit-ul a fost o lecție și un avertisment.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Cîinii și românii
Ascult şi aud, în întuneric, mesajul, totodată imemorial şi eschatologic, al destinului naţional.
Frica lui Putin jpeg
Dumnezeu ca bun de consum
În tot cazul, omul tradițional știa cărui dumnezeu să se închine și cum s-o facă. N-avea de ales decît în ce fel să urmeze tabla valorilor prescrise.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Prizonieri în rang secund?
După ce ne-am enervat și am jurat boicoturi, ne-am potolit repede. N-am boicotat nimic.
m simina jpg
Gara din New York
Dar Grand Central Terminal a avut noroc.
Iconofobie jpeg
Capitale…
În condiţiile unei dinamici culturale fireşti, şi Iaşiul, implică autorul, ar putea avea un destin similar, eliberîndu-se – o dată pentru totdeauna – de complexul „trădării” de la 1859...
„Cu bule“ jpeg
Cuvinte de mimă
Una e să mimezi cuvîntul pinguin, alta e să înlesnești ghicirea unor cuvinte ca destoinic sau adică, de fapt sau păi.
HCorches prel jpg
A construi nu înseamnă neapărat a desființa mai întîi
Se știe cît de puțin stagiu pedagogic se face la orice facultate, pentru a se obține calificarea de profesare în învățămînt.
p 7 Departamentul de Justitie WC jpg
Patrioți doar cu vorba
Cine sînt patrioții și cine sînt tiranii? Efortul de a răspunde la această întrebare va decide dacă America rămîne unită într-un stat de drept sau capitulează în fața violenței devastatoare.
radu naum PNG
Arbitrii români au orbul găinilor?
O veche zicală a meseriei pretinde că un deţinător de fluier trebuie să aibă auzul selectiv (la boscorodelile jucătorilor).
Comunismul se aplică din nou jpeg
Geografia dintotdeauna
Tim Marshall spune că „geografia nu dictează cursul tuturor evenimentelor” și încearcă să nu cadă în capcana unui determinism geografic (care ar putea fi asemănător, nu-i așa, cu determinismul economic marxist).
O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.

Adevarul.ro

image
Misterioasa moarte de la Sanremo. Iubitul cântăreței Dalida, găsit împușcat în cap, în camera de hotel VIDEO
Cazul a șocat Italia în anii ʼ60, dar a fost clasat ca sinucidere. Peste 40 de ani, poliția a reluat investigația, dar misterul încă persistă.
image
Fumatul interzis minorilor în spații publice. Proiectul, adoptat de Senat
Inițiativa legislativă a fost adoptată tacit de Senat, luni, iar aceasta prevede că minorii nu mai pot fuma în parcuri, pe drumurile publice sau alte zone publice, fiind pasibili de amenzi până la 500 de lei.
image
Primul moment al cutremurului din Turcia, surprins de camera unei mașini VIDEO
Primul moment al celui de-al doilea seism din Turcia a fost întregistrat de camera de bord a unei mașini. Imaginile sunt de-a dreptul cutremurătoare. Șoferul a văzut cum, în jurul său, oamenii aleargă disperați în stradă, iar clădirile încep să se prăbușească.

HIstoria.ro

image
Aventurile Reginei Maria, o traumă pentru tânărul prinț Carol
Nașterea lui Carol, primul copil al cuplului princiar Ferdinand-Maria, pe 15 octombrie 1893, a fost un prilej de mare bucurie pentru țară, familia regală și Regele Carol I, dar mai puțin pentru tânăra mamă.
image
Consecințele bătăliei de la Stalingrad
După capitularea Corpului XI Armată, timp de câteva zile, avioane de recunoaștere germane au continuat să efectueze zboruri deasupra Stalingradului pentru a descoperi eventualele grupuri de militari germani care încercau să scape și de a le parașuta provizii.
image
Joseph Pulitzer, jurnalistul născut pe malul Mureşului, care a făcut istorie în Statele Unite
Premiile Pulitzer, cele mai prestigioase distincții ale jurnalismului american, au fost acordate pentru prima dată în 1917, la inițiativa jurnalistului de origine maghiară Joseph Pulitzer.