Tarzan şi Securiştii

Publicat în Dilema Veche nr. 706 din 31 august – 6 septembrie 2017
Oxford, premierul şi Isaura jpeg

– Dumneavoastră?

E un malac mare rău care păzeşte intrarea la evenimentul de mega-fiţe la care sînt invitat. E eveniment cu ţinută obligatorie cu papion. Nu am papion, dar sînt îmbrăcat acceptabil în capul meu. Bineînţeles, nu am nici măcar cravată şi nici bărbierit nu sînt.

Nu rezist şi îi zic cu tot dragul.

– Eu, Jeane. Tu?

Omul e zeul intrării la o paranghelie de super-mega-fiţă. Mircea Geoană, în vremea aceea şeful Senatului, este gazda evenimentului. Clar nu îi vine să creadă ce zic eu, dar nici nu ştie ce să îmi zică. M. (o prietenă, şi ea cu mulţi pitici), care a venit cu mine, e îmbrăcată de parcă ar primi Oscarul în seara aia. Se uită cu drag la mine, zîmbind cu gura pînă la urechi, şi îmi zice:

– L-ai stricat şi pe ăsta!

Eu, cu bun-simţul caracteristic, încerc din nou cu dulapul din faţa mea.

– Tarzan? şi zîmbesc încurajator către el.

Tarzan pe dracu’, e clar că e o versiune de smardoi a lui Robocop, căruia i s-a blocat softul. M. rîde cu spume. Mi se explică ţîfnos că ţinuta e obligatorie. M. încearcă să explice că sînt unul dintre invitaţii principali la eveniment. Malacul se uită la mine de sus pînă jos şi dă din cap dezaprobator. Piticii mei sînt fericiţi şi nu mă pot abţine din nou şi zic.

– Mama? Eşti tu acolo înăuntru?

În mod sigur nici mama nu m-ar lăsa să intru. Nu am pantofi de lac, cămaşa nu e apretată, ca să nu mai vorbim că nu sînt bărbierit. Toate acestea, în ochii mamei, mă descalifică în a fi un domn.

Am avut un an foarte fain. Pentru prima dată am fost şi moderator, şi trainer la unul dintre cele mai faine cursuri pentru unii dintre cei mai promiţători tineri din România. În Deltă a fost fabulos. Se dormea cîte trei-patru ore pe noapte, după care se muncea toată ziua. E gala lor şi chiar aş vrea să fiu acolo. Vlad trece pe lîngă mine – e îmbrăcat la ţolul cel bun, pielea lui are culoarea de domn, aşa că trece rapid. Îmi amintesc de o seară cu el în Deltă.

Sîntem vreo şase la o masă – grupul e mult mai mare. Se rîde mult şi se spun o grămadă de poante. Marea majoritate bune, nu de alta, dar le zic eu. Vlad rîde cot la cot cu noi. Obosit de dat din gură, îi zic să bage şi el o poantă. Se uită la mine serios tare şi spune că nu prea ar vrea. Îl întreb de ce. Păi nu prea ştiu poante, zice. Hai bă, nici o poantă?! Zice că ştie cîteva. Păi zi care e mai bună. Zice: „Bine, hai că vă zic“.

Se opreşte cîteva secunde. Arată super serios.

„Băi, dar să ştiţi că nu e prea bună poanta“. Pauză de vreo trei secunde.

„Şi probabil o ştiţi“. Pauză vreo două secunde.

„Şi nici nu prea ştiu să zic poante“.  Încă vreo două secunde de tăcere.

„Şi e mult mai bună de citit“.

Eu mă căpiez de rîs. Îi dau un şerveţel să o scrie pentru noi – nu de alta, dar să ne simţim toţi bine. Rîde şi el de se rupe. Pînă la urmă ne spune poanta. O ştiam. Şi nici nu o zice bine. Oricum rîdem de ne prăpădim.

Nu reuşesc să intru la gala lor. Peste vreo cinci ani, Vlad va deveni ministrul Sănătăţii. Cîţiva dintre ei vor fi secretari de stat în acelaşi guvern tehnocrat – iar alţii oameni de super-succes. Cu Mircea Geoană nu am avut niciodată vreo chimie bună. Mi s-a părut tot timpul că ar fi artificial şi că ar juca un rol care nu i se potriveşte. Am fost şi sînt critic faţă de el. Totuşi, el este cel care a făcut posibil Aspen Institute Romania şi principalul responsabil pentru succesul institutului. Nu sînt prea mulţi politicieni români care să fi reuşit să facă ceva remarcabil pentru societate dincolo de averile lor şi ale familiilor lor. Nu ştiu nici măcar unul din oricare alt partid, în afara cîtorva politicieni din USR, care să fi reuşit să facă ceva înainte de a deveni politicieni. Remarcabil este numărul îngrozitor de mare al politicienilor români strîns legaţi de structurile comuniste de putere în mod direct. Factorul principal care determină succesul acestora par să fie legăturile lor cu fosta Securitate, ale părinţilor sau rudelor lor apropiate. Rudele elitelor comuniste, ale generalilor, miniştrilor, securiştilor sau miliţienilor comunişti continuă să domine într-un mod extraordinar viaţa politică românească. Şi tot ei ţipă ca din gură de şarpe că sînt sabotaţi de „securişti“.

Au trecut mai mult de şase ani. Tot nu am un costum cu papion. Sînt invitat să iau parte la o întîlnire a unui înalt oficial european. Invitaţii din faţa mea sînt un fost prim-ministru condamnat penal, fost ginere al unui fost ministru de externe din timpul comunismului, doi copii de generali cu legături foarte solide cu Securitatea şi un nepot al fostului şef al Securităţii comuniste. Nici unul dintre ei nu este oprit pentru controlul de securitate. Decid că nu vreau nici măcar să încerc să văd dacă mă vor controla, aşa că mă întorc şi mă duc acasă.

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

Stephanie Keith/Getty Images
Iran, între două revoluții. De la „Allah e mare!” la „Femeie, Viață, Libertate!”
La mijlocul lunii septembrie, ‚poliția morală’ a Iranului, o entitate creată pentru a supraveghea respectarea codului vestimentar adoptat în 1981 (inclusiv purtarea ‚corectă’ a hijab-ului) a arestat o tânără de 22 de ani.
festivalul dovleacului png
Festival al toamnei, în Buzău, cu sarmale, plăcinte și dulceață la discreție, toate preparate din dovleac
Bun la toate, dovleacul și-a câștigat un loc de cinste la Buzău, unde are dedicat un festival, în comuna Poșta Câlnău. Cele mai iscusite gospodine le-au arătat turiștilor ce se poate face din bostan.
regele charles jpg
Regele Charles nu va fi prezent summitul pentru schimbările climatice, după obiecția premierului Truss
Regele Charles al Marii Britanii nu va participa la summitul internaţional COP27 privind schimbările climatice care va avea loc luna viitoare în Egipt în ciuda angajamentului suveranului în ceea ce priveşte problemele de mediu, informează duminică DPA şi PA Media.

HIstoria.ro

image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Victor Babeș, cel mai elegant savant român
Victor Babeș a fost savant, profesor universitar, unul dintre cei mai renumiți oameni de știință, cunoscut și recunoscut în toată lumea. Când apărea profesorul Babeș la catedră, sau cu alte ocazii, acesta era îmbrăcat impecabil, foarte elegant, având o ținută exemplară.