Ţări mari, războaie mici

Publicat în Dilema Veche nr. 452 din 11-17 octombrie 2012
Ţări mari, războaie mici jpeg

Preşedintele american Barack Obama a promis că va răzbuna asasinarea lui J. Christopher Stevens, fostul ambasador al Statelor Unite în Libia. Cum îşi propune să facă acest lucru este neclar – precedentele istorice nu prea sînt de folos.

În 1864, împăratul Abisiniei l-a luat ostatic pe consulul britanic, împreună cu cîţiva misionari, în capitala de atunci a ţării, Magdala. Trei ani mai tîrziu, împăratul Tewodros încă refuza să-i elibereze, iar britanicii au detaşat un corp expediţionar de 13.000 de trupe, 26.000 de vivandiere şi 44 de elefanţi.

În cartea sa The Blue Nile, Alan Moorehead descrie expediţia astfel: „Acţionează, de la început la sfîrşit, cu eticheta şi caracterul apăsător inevitabil al unui banchet victorian de stat, completat de discursuri interminabile“. Cu toate acestea, a fost o acţiune extraordinară. După o călătorie de trei luni prin munţi, britanicii au ajuns în Magdala, i-au eliberat pe ostatici şi au ars capitala pînă la temelii. Împăratul Tewodros s-a sinucis, britanicii s-au retras iar comandantul lor, locotenent-general Sir Robert Napier, a fost numit Baron Napier al Magdalei.

Marile puteri din zilele noastre s-au bazat pe metode asemănătoare, punctînd puternic prin vorbărie, împotriva adversarilor mici, dar cu rezultate mult mai puţin convingătoare. Statele Unite au trimis 50.000 de trupe în Vietnam în anii ’60, dar le-au retras înainte ca Vietnamul de Nord să ocupe Sudul în 1975. Ruşii au început să-şi retragă trupele din Afganistan în 1987, după ce nouă ani de lupte au eşuat să supună ţara.

Acum, 25 de ani mai tîrziu, aproximativ 10.000 de trupe NATO şi 500 de miliarde de dolari, majoritatea americane, se pregătesc să părăsească Afganistanul, în vreme ce talibanii controlează, încă, o mare parte din el. Între timp, SUA a retras 150.000 de trupe din Irak, după nouă ani de dezamăgiri.

Dovezile sînt clare: ţările mari pot pierde războaie mici. Aşadar, dacă utilizarea forţei masive eşuează, cum poate o ţară mare – care crede în faptul că interesele sale sau datoria morală îi impun să intervină în treburile unei ţări mici – să facă acest lucru cu succes?

Bătălia pentru Alger – splendidul film din 1966 al lui Gillo Pontecorvo – a clarificat dilema pentru puterea colonială ocupantă. Răzvrătirea Frontului de Eliberare Naţională (FEN) împotriva dominaţiei franceze din Algeria a început în 1954, prin asasinarea poliţiştilor. La început, francezii au răspuns prin metode tradiţionale – mai multă poliţie, interdicţii, lege marţială etc. –, dar insurgenţa s-a răspîndit printre atrocităţile crescînde de ambele părţi.

În 1957, francezii au trimis paraşutişti. Comandantul lor din film, colonelul Mathieu (personaj bazat pe generalul Jacques Massu), explică logica situaţiei din perspectiva franceză. Modalitatea de a înfrînge revolta nu era prin a-şi face duşmani din oameni, luînd măsuri opresive, dar „nefolositoare“, ci prin dărîmarea structurii de comandă a FEN. Eliminaţi asta iar rezultatul va fi o masă fără lideri.

Acest fapt a necesitat folosirea torturii pentru a-i identifica şi localiza pe lideri, urmată de capturarea şi asasinarea acestora. Tortura era ilegală, dar – după cum a explicat colonelul – „dacă vreţi ca Franţa să rămînă, trebuie să acceptaţi consecinţele“.

Colonelul Mathieu este eroul nerecunoscut al tradiţionalismului contrainsurgenţei curente, care necesită o prezenţă militară minimală în ţara-ţintă, formată în mare parte din servicii secrete precum CIA şi „forţe speciale“. Prin „extrădare“, un suspect capturat poate fi dat mai departe unui guvern prieten, pentru a fi torturat, iar, pe baza informaţiilor adunate astfel, pot fi întocmite „liste de ucis“.

Pentru uciderea lui Osama bin Laden, anul trecut, a fost nevoie de o echipă specială, spre a verifica succesul misiunii, dar, în mod normal, asasinatele sînt efectuate cu ajutorul dronelor – aeronave de atac fără echipaj, folosite în principiu pentru supraveghere, dar care pot fi înarmate cu proiectile comandate prin computer. Deloc surprinzător, SUA sînt principalul dezvoltator şi utilizator de astfel de avioane, avînd o flotă de 7500 de aeronave. Un număr estimat de 3000 de asasinate cu drone au avut loc – majoritatea în Pakistan, dar şi în Yemen şi în Somalia.

Cealaltă jumătate a strategiei de contrainsurgenţă constă în a cîştiga „inimile şi minţile“ populaţiile care sînt sensibile la propaganda teroristă. Americanii au făcut asta în Vietnam, aducînd bunuri de consum şi construind infrastructura. Fac acelaşi lucru în Irak şi în Afganistan. Se consideră că existenţa părţii civile a „construirii naţiunii“ va fi uşurată de absenţa mîinii de fier a trupelor militare străine.

Încercarea de a cuceri inimi şi minţi este, cu siguranţă, o îmbunătăţire, în comparaţie cu bombardamentele sau împuşcarea populaţiei locale. Dar noul mod de a purta acest „război asimetric“ ridică probleme etice şi legale incomode. Convenţia Naţiunilor Unite împotriva Torturii interzice, explicit, „tratamentele sau pedepsele crude, inumane sau degradante“, astfel că folosirea acestora trebuie să fie respinsă. De asemenea, asasinarea cu drone duce inevitabil la uciderea de civili nevinovaţi – însăşi crima care defineşte terorismul.

Chiar lăsînd deoparte chestiunile morale şi legale – ceea ce nu ar trebuie făcut de nimeni, niciodată –, este îndoielnic faptul că strategia torturii şi a asasinării îşi poate atinge scopul pacifist. Repetă greşeala făcută, în 1957, de Massu, care a presupus că se confruntă cu o organizaţie unită, cu o singură structură de comandă. Un calm relativ a fost restabilit în Alger, vreme de vreo doi ani după sosirea sa, dar apoi insurecţia a revenit, cu forţă intensificată, iar francezii au trebuit să părăsească ţara, în 1962.

În zilele noastre, comunitatea internaţională înţelege greşit, în mod similar, natura „războiului“ pe care îl duce. Nu există nici măcar o singură organizaţie teroristă mondială care să aibă un singur lider. Cît Al-Qaeda încă există, ea este ca o hidră căreia îi cresc noi capete, la fel de repede cum cele vechi îi sînt tăiate. Încercarea de a cîştiga „inimi şi minţi“ cu bunuri din Vest nu face decît să corupă şi, astfel, să discrediteze guvernele instalate de către cei care au intervenit. S-a întîmplat în Vietnam şi se întîmplă acum în Irak şi Afganistan.

Încet, dar inevitabil, ajungem la înţelegerea faptului că popoarele cu care ne luptăm vor moşteni, într-o mare măsură, ţările distruse pe care le lăsăm în urmă. Ei luptă, pînă la urmă, pentru dreptul naţiunilor lor de a se ocupa, mai corect sau mai greşit, de propriile treburi, în felul lor. Daţi vina pe Revoluţia Franceză pentru că ne-a lăsat moştenire ideea că o guvernare proprie este întotdeauna preferabilă unei guvernări bune. 

Robert Skidelsky este membru al Camerei Lorzilor din Marea Britanie şi profesor emerit de economie politică la Universitatea Warwick.

Copyright: Project Syndicate, 2012
www.project-syndicate.org 

traducere din limba engleză  de Patricia MIHAIL 

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Oradour sur Glane Streets 1290 jpg
Când extremismul a ucis un sat întreg. Povestea cutremurătoare a unei dintre cele mai mari atrocități din istoria Europei
Una dintre cele mai atroce crime din istoria Europei a avut loc acum 81 de ani, în Franța. Peste 640 de persoane, femei, bărbați și copii au fost masacrați fără nicio vină, împușcați sau arși de vii. Localitatea în care au avut loc atrocitățile a rămas o dovadă vie a cruzimii totalitarismului.
valeriana jpg
Planta care acționează ca un somnifer natural. E ideală pentru ceai, combate stresul și ameliorează simptomele menopauzei
Tulburările de somn, anxietatea și stresul afectează un număr din ce în ce mai persoane, dar natura oferă soluții neașteptat de eficiente. Una dintre cele mai apreciate plante medicinale pentru efectele sale calmante este valeriana, supranumită „somniferul natural”.
Congresul politic al USR, la Casa Radio din București. FOTO Inquam Photos / George Călin
Președinție cu final anunțat în USR: „Luptele interne scurtează orice mandat”
USR a dat startul unui nou șir de alegeri interne. Formațiunea va avea la finalul lunii un nou președinte, deși l-a ales pe ultimul în urmă cu doar un an. Situația nu este însă una nouă pentru formațiunea politică fondată de actualul șef de stat Nicușor Dan.
Ucraina crește producția de drone cu fibră optică FOTO profimedia jpg
Imagini impresionante cu păienjenișul de drone din Ucraina
Păsările care folosesc cabluri de fibră optică drept material pentru cuiburi reflectă cât de răspândite au devenit dronele FPV ghidate prin cabluri în Ucraina. Câmpurile sunt împânzite de cabluri, iar videoclipurile arată drone care se strecoară în clădiri pentru a vâna vehicule.
lacul de la stanca costesti FOTO ANANP png
Paradisurile pescărești care așteaptă să fie descoperite în această vară. Unde se află bălțile cu pește pe care puțini le știu
Pe lângă zonele de pescuit consacrate, arhicunoscute de pescarii împătimiți și chiar de cei amatori, în România există și paradisuri pescărești mai puțin mediatizate, dar cu un farmec aparte. Pe lângă costurile reduse, acestea oferă peisaje de vis, dar și captură pe măsură.
Cum ne a «ajutat» Imperiul Rus la Războiul de Independență jpeg
Care a fost al treilea cel mai mare imperiu din Istorie. A durat aproape 200 de ani și a avut o suprafață de 23,7 milioane de kilometri pătrați
Cu o întindere geografică de peste 23,7 milioane de kilometri pătrați la apogeul său, Imperiul Rus a fost al treilea cel mai mare imperiu din istoria omenirii, depășit doar de Imperiul Britanic și Imperiul Mongol.
Donald Trump și Volodimir Zelenski au avut o discuție intensă la funeraliile Papei FOTO EPA EFE jpg
Strategia câștigătoare din umbră. Ultimul anunț al SUA despre Ucraina, decriptat de doi cunoscuți experți
Doi cunoscuți analiști militari explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, jocul SUA la mai multe capete, după ce secretarul apărării, Pete Hegseth, a anunțat că finanțarea americană acordată Ucrainei ar urma să scadă semnificativ.
Steagul Mexicului proteste Los Angeles FOTO EPA EFE jpg
Cum a devenit steagul Mexicului simbolul protestelor din Los Angeles
Protestele recente din Los Angeles au atras furia conservatorilor, din cauza afișării vizibile a steagurilor comunității latine, în special al Mexicului.
cet oradea trece pe hidrogen JPG
Hidrogenul, noul combustibil strategic. Ce își propune România până în 2030
România își propune să producă anual 153 mii de tone de hidrogen regenerabil și să reducă emisiile de CO₂ cu peste 2 milioane de tone până în 2030, obiective esențiale pentru tranziția către o economie sustenabilă.