Țară mică fără viitor

Publicat în Dilema Veche nr. 956 din 4 – 10 august 2022
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

Veșnică creatoare de probleme pentru sine și pentru alții, Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului. Cel mai recent a fost zilele trecute cînd, încurajați de la Belgrad, sîrbii rezidenți în Kosovo au încercat o mică revoltă pentru a scăpa de obligația impusă de Guvernul de la Pristina privind înmatricularea automobilelor. Plăcuțele de înmatriculare kosovare sînt văzute de localnicii sîrbi ca o recunoaștere implicită a existenței statului fondat de majoritatea albaneză și, în consecință, respinse cu indignare. La apariția primelor știri privind agitația sîrbilor kosovari, pesimiștii au văzut imediat o deschidere a unui nou front în războiul nedeclarat dintre Rusia și Occident. Nu era greu de imaginat așa ceva, dat fiind că, de luni de zile, experții în regiunea Balcanilor avertizează că tensiunile ating cote alarmante. N-a fost cazul. Serbia a reușit de data asta să nu pornească un război mondial.

Trebuie spus că pe teritoriul Kosovo se află încă trupe NATO care probabil n-ar fi asistat pasive în eventualitatea în care, pierzîndu-și complet mințile, Belgradul ar fi decis să intervină pentru apărarea minorității sîrbe grav discriminate cu plăcuța de înmatriculare. La detensionarea situației a  ajutat, e adevărat, și decizia Pristinei de a amîna cu o lună impunerea obligației.

La Moscova au apărut imediat declarații de sprijin pentru Belgrad și avertismente că încurajarea kosovarilor în a-și exercita liber drepturile care decurg din existența statului lor ar putea duce la o escaladare a situației. Tot la Moscova, dezamăgire majoră după ce evenimentele nu au dus la o degradare gravă a situației din regiune. Atmosfera rămîne tensionată însă, deocamdată nimeni nu a invadat pe nimeni, conflictul rezumîndu-se la cîteva bătăi de stradă pierdute net de albanezi.

Serbia nu face nici un secret din apropierea sa de Rusia, fiind unul dintre puținele state din această parte a lumii care nu par jenate să susțină un regim a cărui principală caracteristică e nonșalanța cu care comite crime de război. În același timp, Serbia se înarmează serios, cheltuind, potrivit unor estimări, mai mult decît toate statele din Balcani la un loc pentru a achiziționa armament din multiple surse: China și Rusia în primul rînd, dar nu numai.

Dincolo însă de declarații și demonstrații de sprijin pentru Moscova, rolul pe care Serbia și l-a asumat este un pic mai nuanțat și asta ar putea explica cumva și nesfîrșitul joc de-a criza în Balcani. Un joc posibil și pentru că prejudecățile occidentalilor conduc natural la concluzia că întotdeauna e o criză în Balcani.

E mai puțin cunoscut faptul că Serbia este membră a Parteneriatului pentru Pace – o instituție înființată pentru a crește gradul de încredere dintre NATO și statele europene, în special din Est, care nu sînt membre ale Alianței. În cazul Serbiei, această afiliere este foarte relevantă pentru că Belgradul face parte din clubul cu un singur membru al statelor europene bombardate de NATO. Cititorii Dilemei vechi își amintesc că, în România, aprobarea dreptului de survol pentru avioanele NATO care se îndreptau spre Serbia a provocat un scandal serios în mediile politice, însă a deschis cu adevărat drumul Bucureștiului pentru revenirea definitivă în interiorul spațiului occidental.  

În politica sa externă, Serbia pare să trăiască un soi de vis rezidual de-al lui Ceaușescu. Nealiniați formal vreunei alianțe, mimînd stupid-voios independența, sîrbilor de rînd le place să creadă că sînt atît de iscusiți încît pot manipula atît Rusia, cît și Occidentul pentru a-și atinge obiectivele. Iar acestea sînt enunțate în general în termenii unui naționalism păgubos al cărui unic rezultat a fost pînă acum micșorarea permanentă a țării.

În fapt, Serbia nu manipulează pe nimeni, ci e mai degrabă folosită atunci cînd e nevoie. De Rusia pentru a crea senzația că Moscova nu e izolată în Europa, de Occident pentru a ține sub control Balcanii. Conducerea sîrbă știe și ea prea bine acest lucru, însă obiectivele sale sînt mai degrabă de politică internă. Președintele Aleksandar Vucici, un fost politruc cu convingeri de extremă dreapta provenit din administrația lui Slobodan Miloșevici, încearcă – și reușește într-o oarecare măsură – să se poziționeze ca indispensabil pentru soluționarea problemelor regiunii. Probleme pe care, așa cum e cazul recentelor tulburări din Kosovo, le încurajează pentru ca, puțin mai tîrziu, să contribuie înțelept la rezolvarea lor. Pînă data următoare.

Ca profil politic, Vucici seamănă zilele astea mai mult cu Viktor Orbán decît cu Miloșevici, iar singura sa preocupare pare să fie menținerea la putere. Pedalînd pe un discurs conservator, naționalist și, cînd e cazul, eurosceptic, șeful statului sîrb și-a construit o carieră a cărei unică țintă este crearea senzației că este indispensabil. În tot acest timp, Serbia merge de nicăieri către niciunde, sperînd că vreodată norocul ei se va întoarce.

Ca mai toate țările mici și incapabile să se autoevalueze corect, Serbia pare decisă să nu aleagă nici un viitor. Preferă să băltească într-un prezent confuz în care mai binele e întotdeauna într-un trecut orgolios și discutabil care mai trimite uneori cîte o notă de plată. Deloc ieftină.

Teodor Tiță este gazda podcast-ului În Centru pe care îl puteți asculta pe oricare dintre platformele de distribuție (Apple, Spotify, Google etc.): https://open.spotify.com/show/5jSN6amOtenIsHn23aoOLQ.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.