Țară mică fără viitor

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 956 din 4 ÔÇô 10 august 2022
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg

Ve╚Önic─â creatoare de probleme pentru sine ╚Öi pentru al╚Ťii, Serbia reu╚Öe╚Öte permanent s─â provoace dureri de cap Vestului. Cel mai recent a fost zilele trecute c├«nd, ├«ncuraja╚Ťi de la Belgrad, s├«rbii reziden╚Ťi ├«n Kosovo au ├«ncercat o mic─â revolt─â pentru a sc─âpa de obliga╚Ťia impus─â de Guvernul de la Pristina privind ├«nmatricularea automobilelor. Pl─âcu╚Ťele de ├«nmatriculare kosovare s├«nt v─âzute de localnicii s├«rbi ca o recunoa╚Ötere implicit─â a existen╚Ťei statului fondat de majoritatea albanez─â ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, respinse cu indignare. La apari╚Ťia primelor ╚Ötiri privind agita╚Ťia s├«rbilor kosovari, pesimi╚Ötii au v─âzut imediat o deschidere a unui nou front ├«n r─âzboiul nedeclarat dintre Rusia ╚Öi Occident. Nu era greu de imaginat a╚Öa ceva, dat fiind c─â, de luni de zile, exper╚Ťii ├«n regiunea Balcanilor avertizeaz─â c─â tensiunile ating cote alarmante. N-a fost cazul. Serbia a reu╚Öit de data asta s─â nu porneasc─â un r─âzboi mondial.

Trebuie spus c─â pe teritoriul Kosovo se afl─â ├«nc─â trupe NATO care probabil n-ar fi asistat pasive ├«n eventualitatea ├«n care, pierz├«ndu-╚Öi complet min╚Ťile, Belgradul ar fi decis s─â intervin─â pentru ap─ârarea minorit─â╚Ťii s├«rbe grav discriminate cu pl─âcu╚Ťa de ├«nmatriculare. La detensionarea situa╚Ťiei a  ajutat, e adev─ârat, ╚Öi decizia Pristinei de a am├«na cu o lun─â impunerea obliga╚Ťiei.

La Moscova au ap─ârut imediat declara╚Ťii de sprijin pentru Belgrad ╚Öi avertismente c─â ├«ncurajarea kosovarilor ├«n a-╚Öi exercita liber drepturile care decurg din existen╚Ťa statului lor ar putea duce la o escaladare a situa╚Ťiei. Tot la Moscova, dezam─âgire major─â dup─â ce evenimentele nu au dus la o degradare grav─â a situa╚Ťiei din regiune. Atmosfera r─âm├«ne tensionat─â ├«ns─â, deocamdat─â nimeni nu a invadat pe nimeni, conflictul rezum├«ndu-se la c├«teva b─ât─âi de strad─â pierdute net de albanezi.

Serbia nu face nici un secret din apropierea sa de Rusia, fiind unul dintre pu╚Ťinele state din aceast─â parte a lumii care nu par jenate s─â sus╚Ťin─â un regim a c─ârui principal─â caracteristic─â e non╚Öalan╚Ťa cu care comite crime de r─âzboi. ├Än acela╚Öi timp, Serbia se ├«narmeaz─â serios, cheltuind, potrivit unor estim─âri, mai mult dec├«t toate statele din Balcani la un loc pentru a achizi╚Ťiona armament din multiple surse: China ╚Öi Rusia ├«n primul r├«nd, dar nu numai.

Dincolo ├«ns─â de declara╚Ťii ╚Öi demonstra╚Ťii de sprijin pentru Moscova, rolul pe care Serbia ╚Öi l-a asumat este un pic mai nuan╚Ťat ╚Öi asta ar putea explica cumva ╚Öi nesf├«r╚Öitul joc de-a criza ├«n Balcani. Un joc posibil ╚Öi pentru c─â prejudec─â╚Ťile occidentalilor conduc natural la concluzia c─â ├«ntotdeauna e o criz─â ├«n Balcani.

E mai pu╚Ťin cunoscut faptul c─â Serbia este membr─â a Parteneriatului pentru Pace ÔÇô o institu╚Ťie ├«nfiin╚Ťat─â pentru a cre╚Öte gradul de ├«ncredere dintre NATO ╚Öi statele europene, ├«n special din Est, care nu s├«nt membre ale Alian╚Ťei. ├Än cazul Serbiei, aceast─â afiliere este foarte relevant─â pentru c─â Belgradul face parte din clubul cu un singur membru al statelor europene bombardate de NATO. Cititorii Dilemei vechi ├«╚Öi amintesc c─â, ├«n Rom├ónia, aprobarea dreptului de survol pentru avioanele NATO care se ├«ndreptau spre Serbia a provocat un scandal serios ├«n mediile politice, ├«ns─â a deschis cu adev─ârat drumul Bucure╚Ötiului pentru revenirea definitiv─â ├«n interiorul spa╚Ťiului occidental.  

├Än politica sa extern─â, Serbia pare s─â tr─âiasc─â un soi de vis rezidual de-al lui Ceau╚Öescu. Nealinia╚Ťi formal vreunei alian╚Ťe, mim├«nd stupid-voios independen╚Ťa, s├«rbilor de r├«nd le place s─â cread─â c─â s├«nt at├«t de iscusi╚Ťi ├«nc├«t pot manipula at├«t Rusia, c├«t ╚Öi Occidentul pentru a-╚Öi atinge obiectivele. Iar acestea s├«nt enun╚Ťate ├«n general ├«n termenii unui na╚Ťionalism p─âgubos al c─ârui unic rezultat a fost p├«n─â acum mic╚Öorarea permanent─â a ╚Ť─ârii.

├Än fapt, Serbia nu manipuleaz─â pe nimeni, ci e mai degrab─â folosit─â atunci c├«nd e nevoie. De Rusia pentru a crea senza╚Ťia c─â Moscova nu e izolat─â ├«n Europa, de Occident pentru a ╚Ťine sub control Balcanii. Conducerea s├«rb─â ╚Ötie ╚Öi ea prea bine acest lucru, ├«ns─â obiectivele sale s├«nt mai degrab─â de politic─â intern─â. Pre╚Öedintele Aleksandar Vucici, un fost politruc cu convingeri de extrem─â dreapta provenit din administra╚Ťia lui Slobodan Milo╚Öevici, ├«ncearc─â ÔÇô ╚Öi reu╚Öe╚Öte ├«ntr-o oarecare m─âsur─â ÔÇô s─â se pozi╚Ťioneze ca indispensabil pentru solu╚Ťionarea problemelor regiunii. Probleme pe care, a╚Öa cum e cazul recentelor tulbur─âri din Kosovo, le ├«ncurajeaz─â pentru ca, pu╚Ťin mai t├«rziu, s─â contribuie ├«n╚Ťelept la rezolvarea lor. P├«n─â data urm─âtoare.

Ca profil politic, Vucici seam─ân─â zilele astea mai mult cu Viktor Orb├ín dec├«t cu Milo╚Öevici, iar singura sa preocupare pare s─â fie men╚Ťinerea la putere. Pedal├«nd pe un discurs conservator, na╚Ťionalist ╚Öi, c├«nd e cazul, eurosceptic, ╚Öeful statului s├«rb ╚Öi-a construit o carier─â a c─ârei unic─â ╚Ťint─â este crearea senza╚Ťiei c─â este indispensabil. ├Än tot acest timp, Serbia merge de nic─âieri c─âtre niciunde, sper├«nd c─â vreodat─â norocul ei se va ├«ntoarce.

Ca mai toate ╚Ť─ârile mici ╚Öi incapabile s─â se autoevalueze corect, Serbia pare decis─â s─â nu aleag─â nici un viitor. Prefer─â s─â b─âlteasc─â ├«ntr-un prezent confuz ├«n care mai binele e ├«ntotdeauna ├«ntr-un trecut orgolios ╚Öi discutabil care mai trimite uneori c├«te o not─â de plat─â. Deloc ieftin─â.

Teodor Ti╚Ť─â este gazda podcast-ului ├Än Centru pe care ├«l pute╚Ťi asculta pe oricare dintre platformele de distribu╚Ťie (Apple, Spotify, Google etc.): https://open.spotify.com/show/5jSN6amOtenIsHn23aoOLQ.

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Cultura de Internet (o ├«nsemnare ÔÇô ├«nc─â ├«ndrept─â╚Ťit─â, cred ÔÇô din 2008)
At├«ta doar: c├«nd e┼čti ├«n faza de ├«nv─â┼úare, nu se cade s─â adop┼úi, ┼úan┼úo┼č, postura ├«nv─â┼ú─âtorului. Mai ai ├«nc─â de butonatÔÇŽ
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totu╚Öi, c─â determinismul geografic joac─â un anume rol ├«n judec─â╚Ťile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar c├«nd ├«ncerc─âm s─â vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie moral─â, adic─â libertatea.
AFumurescu prel jpg
Na╚Ťiuni (ne)ru╚Öinate
Practic, constat tot mai des c─â exist─â at├«t oameni, c├«t ╚Öi na╚Ťiuni ce par complet str─âine conceptului de ru╚Öine.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul ├«n care suveranismul ╚Öi izola╚Ťionismul s-au dus s─â moar─â. ├Äns─â, cel pu╚Ťin pentru o vreme, cele dou─â vor l─âsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, aceast─â func╚Ťionare eficient─â nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justi╚Ťie, s-a bucurat de dreptul la ap─ârare ╚Öi de o analiz─â independent─â ╚Öi impar╚Ťial─â a motivelor ╚Öi argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necru╚Ť─âtoare
Egoismul (aproape c─â ├«mi vine s─â-i spun egotism ╚Öi ├«n rom├ón─â) reprezint─â mult mai mult dec├«t ne transmit dic╚Ťionarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alieneaz─â sui generis, te ├«mboln─âve╚Öte de ÔÇ×tine ├«nsu╚ŤiÔÇŁ.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
De dulce
Echivalen╚Ťa par╚Ťial─â dintre dulce ╚Öi bun devine echivalen╚Ť─â total─â ├«n anumite construc╚Ťii, de exemplu ├«n sintagma fra╚Ťi dulci(sau buni), adic─â fra╚Ťi av├«nd ambii p─ârin╚Ťi ├«n comun, ├«n opozi╚Ťie cu fra╚Ťii vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce leg─âtur─â au toate astea cu rubrica de educa╚Ťie, cu statutul de prof, via╚Ťa mea? Exilarea lui Ovidiu ╚Öi atentatul asupra lui Rushdie s├«nt pledoarii pentru nevoia de a p─âstra ├«n ╚Öcoal─â literatura pe primul loc ÔÇô ╚Öi subliniez, pe primul ÔÇô ca importan╚Ť─â!
Un sport la R─âs─ârit jpeg
David Popovici e om?
Cu c├«t rezultatele s├«nt mai mari ┼či mai departe de imagina┼úia noastr─â apare umbra tri┼čatului. A┼ča ┼či cu David. Nu poate fi adev─ârat, sus┼úin nu pu┼úini. E ceva ├«n neregul─â. De unde a ap─ârut?
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Dup─â 30 de ani
Hai, noi s─â tr─âim, c─â se pare c─â vom fi ultima genera╚Ťie de oameni ├«n╚Ťelep╚Ťi de pe lumea asta. Dup─â noi vin sociopa╚Ťii ─âia care nu mai ╚Ötiu s─â vorbeasc─â ├«ntre ei. Nu ╚Ötiu dec├«t s─â stea cu ochii ├«n telefon. M─â ├«ngroze╚Öte treaba asta, z─âu.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana ╚Öi str─ânutul albanez ÔÇô despre c─âl─âtoria mea ├«n Albania (I) ÔÇô
Diminea╚Ťa ├«ncepe doar atunci c├«nd locuitorii ora╚Öului se ├«nt├«lnesc pe la terase ca s─â-╚Öi bea cafeaua, ├«nso╚Ťit─â mereu de un pahar de ap─â rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodat─â acas─â.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.

Adevarul.ro

image
Pre┼úurile petrolului continu─â s─â creasc─â. La c├ót ar putea ajunge p├ón─â la sf├ór┼čitul anului ┼či cu c├ót au sc─âzut stocurile
Pre┼úurile petrolului au crescut joi cu aproximativ 4%, deoarece datele solide privind consumul de combustibil din SUA ┼či a┼čtept─ârile de sc─âdere a livr─ârilor ruse┼čti au compensat temerile c─â ├«ncetinirea cre┼čterii economice ar putea submina cererea, transmite Reuters.
image
NBC News: Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu meargă la serviciu vineri, pe fondul îngrijorărilor cu privire la un incident planificat
Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu se prezinte vineri la lucru, au confirmat în exclusivitate serviciile secrete militare ucrainene pentru NBC News.
image
De ce folosesc rom├ónii voucherele sociale pentru alcool ┼či ┼úig─âri. Ce spun sociologii ┼či psihologii
Ministrul Proiectelor Europene a anun┼úat c─â voucherele sociale blocate pentru c─â beneficiarii au cump─ârat cu ele tutun ┼či alcool vor r─âm├óne a┼ča p├ón─â la urm─âtoarea tran┼č─â de bani pe care statul o va livra. Exper┼úii atrag ├«ns─â aten┼úia c─â din co┼čul de c...

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singur─â planet─â
Luna ├«n care vin scaden┼úele nu e niciodat─â pl─âcut─â, dar, c├ónd toate notele de plat─â se str├óng ├«n aceea╚Öi zi, ea este greu de dep─â╚Öit. ╚śi ziua aceea pare s─â fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.