Suspiciuni

Diplomaţii occidentali de la NATO îşi ascund cu greu suspiciunile: "Aş putea spune că toate informaţiile deţinute împreună cu bulgarii în cadrul NATO sînt dirijate în direcţia Moscova. La Sofia sau la Bucureşti, nomenclatura comunistă, la fel ca fostele servicii secrete, şi-a păstrat vechile poziţii" - a declarat la începutul lunii februarie pentru ziarul The New York Times un diplomat occidental anonim. Declaraţia a provocat numeroase reacţii în ţările fostului Pact de la Varşovia. Comisia bulgară însărcinată cu cercetarea trecutului comunist - instituţie cunoscută sub denumirea "Comisia dosarelor" - dădea un comunicat unde se arăta că există dovezi conform cărora şapte miniştri adjuncţi şi actualul ambasador al Bulgariei la NATO au lucrat pentru Securitatea Statului, în timpul lui Todor Jivkov. Aproape o sută de demnitari au colaborat pînă în 1990 (data la care a căzut regimul comunist din Bulgaria) cu "aparatul represiv totalitar" - scrie cotidianul bulgar Dnevnik. Sandor Laborc, reprezentantul maghiar, care a preluat funcţia transmisibilă de secretar al Consiliului de informaţii al NATO, i-a "dezamăgit" pe responsabilii occidentali ai Alianţei. Fost comunist, 49 de ani, a urmat între 1983 şi 1989 cursurile celebrei academii Dzerjinski a KGB-ului sovietic: "Un post cu importante responsabilităţi e ocupat de o persoană formată de KGB. Mi-e greu să-mi închipui că această persoană s-a schimbat" - a spus un alt diplomat anonim de la NATO. "În termeni de confidenţialitate, Alianţa a devenit o sită cu ochiuri foarte largi". Din 2004, de cînd Bulgaria a fost admisă în NATO, ataşaţii săi militari nu au acces la informaţiile sensibile şi responsabilii din Alianţă sînt tentaţi să extindă această restricţie şi asupra altor reprezentanţi din fostele ţări comuniste. E dreptul lor, dar de ce diplomaţii occidentali dau aceste informaţii sub protecţia anonimatului? Alt obicei suspect. (M. B.)