SUE

Publicat în Dilema Veche nr. 394 din 1-7 septembrie 2011
Impresii de cînd am fost dat afară jpeg

Capitalismul, spun unii, a murit. De c├«nd faimoasa formul─â nietzscheean─â referitoare la moartea lui Dumnezeu a devenit slogan pop, autori de toat─â m├«na se ├«ntrec s─â anun┼úe c─â ceva ce pare imortal a murit. Eu ├«nsumi cad ├«n acest mic p─âcat uneori. Sociali┼čtii se bucur─â s─â tot spun─â asta pentru c─â, victime ale g├«ndirii binare fiind, ei cred c─â moartea capitalismului ├«nseamn─â, natural, victoria socialismului. Dreapta, ├«ns─â, nu crede ├«n moartea capitalismului, ci ├«n moartea capitalismului altoit serios cu socialism (ÔÇ×statul socialÔÇť european actual este produsul acestui altoi) ┼či constat─â c─â cea mai sigur─â cale pentru viitor este re├«ntoarcerea la principiile clasice ale capitalismului ÔÇô adic─â la acel sistem care premiaz─â ini┼úiativa, riscul asumat, curajul, libertatea, munca, ┼či sanc┼úioneaz─â lenea, c─âpu┼čarea, iner┼úia, la┼čitatea. Aceast─â disput─â ├«n jurul capitalismului (dac─â e mort ori viu) va mai continua, desigur, cu tot alaiul de vorbe str├«nse ├«n declara┼úii de pia┼ú─â public─â, dar ┼či ├«n c─âr┼úi cu iz doctoral, unele foarte interesante, altele de-a dreptul caraghioase. P├«n─â la urm─â, tr─âim momentul de maxim─â incertitudine care ├«i e dat genera┼úiei mele s─â-l tr─âiasc─â. Nu avem de unde s─â ┼čtim cum va ar─âta lumea peste cinci sau zece ani ÔÇô presupunem doar, baz├«ndu-ne pe ceea ce ├«n┼úelegem din ceea ce vedem, pe ceea ce ┼čtim c─â au mai tr─âit ┼či al┼úii ┼či pe ceea ce ne dorim, de fapt, s─â se ├«nt├«mple. Fragil temei pentru predic┼úii, orice s-ar spune. ├Än acest context, discu┼úiile despre viitorul Europei s├«nt ┼či mai pasionante.

Avem, de-o parte, grupul tot mai numeros al celor care v─âd Uniunea European─â evolu├«nd spre federalism. Felul ├«n care UE s-a dezvoltat ├«n ultimii 15 ani indic─â limpede un drum spre o astfel de organizare. Criza economic─â a ultimilor ani, spun ÔÇ×federali┼čtiiÔÇť ÔÇô printre ei se afl─â pre┼čedintele B─âsescu ├«nsu┼či ÔÇô, ne d─â aceast─â lec┼úie: ├«n competi┼úia de competitivitate cu SUA ┼či China, UE poate conta doar dac─â ┼ú─ârile membre cedeaz─â complet suveranitatea spre un stat european ├«n form─â federal─â. Furtunilor economico-financiare ale capitalismului, altfel mai puternic ┼či mai st─âp├«n pe lume ca niciodat─â, nu li se poate face fa┼ú─â dec├«t prin integrare total─â. Cele mai multe state europene s├«nt, acum, prea mici pentru a putea r─âm├«ne pe picioare ├«n fa┼úa for┼úei uria┼če a capitalului liber. De pild─â ÔÇô se spune ÔÇô, nu se poate ajunge la competitivitate f─âr─â o politic─â fiscal─â comun─â (convergent─â, m─âcar, am spera noi, cei mai sceptici) pe ├«ntreg teritoriul UE. Or, a┼ča ceva nu e posibil dec├«t ├«n condi┼úiile ├«n care membrii UE recunosc un guvern la Bruxelles ┼či i se supun. Al┼úii, ceva mai pu┼úin vocali, bomb─âne la auzul unui asemenea m─âre┼ú proiect ┼či aduc ├«n discu┼úie argumente ce ┼úin de realism. Nu se poate, pur ┼či simplu! P─âi, Marea Britanie nici nu vrea s─â aud─â, de pild─â, de taxarea tranzac┼úiilor financiare, lucru deja stabilit ca necesar ┼či posibil de dna Merkel ┼či de dl Sarkozy. ├Än fine, un guvern bruxellez e greu de ├«nghi┼úit ├«n mai toat─â Europa de Vest. Statele au, totu┼či, o prea mare legitimitate ├«n Europa ca s─â poat─â fi ├«nlocuite rapid cu un superstat. La noi, prin excep┼úie, cred c─â o guvernan┼ú─â bruxellez─â ar fi bine primit─â. S─âtui de contraperforman┼úele politicienilor autohtoni, m─â a┼čtept ca mul┼úi rom├óni s─â sus┼úin─â entuziast ideea guvern─ârii Rom├óniei de la Bruxelles, cel pu┼úin ├«n privin┼úa administr─ârii treburilor economice ┼či judiciare. Spiritul plebiscitului din aprilie 1866 mi se pare la fel de viu, ast─âzi.

├Än general, s-ar putea spune c─â o Europ─â federal─â ├«i ajut─â, pe termen scurt, cel pu┼úin, pe lene┼čii continentului. Scopul unei asemenea construc┼úii fiind cuplarea ┼či mai profund─â a economiilor necompetitive (mai toate cele din sudul continentului) la cele c├«teva economii competitive (mai toate cele din nordul continentului). Am vrea, cu alte cuvinte, s─â ne suim ├«n c─âru┼úa lor. E o variant─â de lucru, nu neg. Dar, ├«n ceea ce m─â prive┼čte, nu cred c─â asta este solu┼úia. Sau, mai precis, cred c─â o asemenea solu┼úie ar fi c├«t se poate de nepotrivit─â. Mai ├«nt├«i, un stat federal (cu buget na┼úional unic ┼či sistem economic na┼úional) compus din agregarea falimentarelor state ale sudului cu eficientele state ale nordului ar duce la uciderea nordului ┼či nicidecum la resuscitarea sudului. Motivul este acela c─â generatorul de competitivitate, adic─â productivitatea muncii, are un solid temei cultural. Precizez c─â tehnologiile (determinant important ├«n orice calcul al productivit─â┼úii muncii), la r├«ndul lor, s├«nt apanajul statelor ├«n care se munce┼čte pe br├«nci ÔÇô prin urmare, aportul tehnologiilor la productivitate este esen┼úialmente determinat de raportarea na┼úiunii la valoarea ÔÇ×munc─âÔÇť cu tot ce presupune ea, adic─â ┼či creativitate, ┼či nu de cine ┼čtie ce noroc picat din cer. Comportamentul economic ┼či atitudinea general─â ├«n raport cu munca s├«nt chestiuni ce ┼úin de Weltanschauung, ┼či nu de altceva. Or, ├«n privin┼úa asta, diferen┼úele ├«ntre na┼úiunile europene s├«nt foarte mari. ├Än al doilea r├«nd, s─â ├«nv─â┼ú─âm ce e de ├«nv─â┼úat din aceast─â criz─â, p├«n─â la cap─ât. Pentru statele UE care nu s├«nt pe deplin integrate sistemului economic european (mai concret, nu apar┼úin zonei euro), aceast─â distan┼ú─â a constituit o bun─â ┼čans─â ├«n plus pentru a atenua efectele crizei globale ┼či nicidecum un dezavantaj. S├«nt destule analize care spun c─â falimentele cele mai r─âsun─âtoare ale zonei euro ar fi fost mai atenuate m─âcar dac─â statele respective ar fi putut beneficia de p├«rghia cursului de schimb euro-moned─â na┼úional─â. Avem, de partea cealalt─â, o viziune gaullist─â, mult mai ra┼úional─â ┼či mult mai potrivit─â. Nu o federa┼úie, ci o confedera┼úie. Fiecare stat r─âm├«ne suveran, parte a unei ├«n┼úelegeri politice tot mai cuprinz─âtoare ├«n Europa. Solidaritatea european─â are, totu┼či, limite fire┼čti. Ele s├«nt limitele impuse de diferen┼úele culturale din interiorul Europei. Na┼úiunile nu s├«nt deloc epuizate ca actori politici. Nu se poate spune nici c─â s├«nt anacronice (nu v─âd nici o dovad─â pentru asta) ┼či nici c─â s├«nt un factor de periclitare a prosperit─â┼úii cet─â┼úenilor. Atunci, de ce trebuie suprimat─â expresia lor politic─â?

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Misterele celor mai spectaculoase pe┼čteri din mun┼úii Hunedoarei. Unde s-ar fi aflat comoara lui Decebal
Turi┼čtii care ajung ├«n mun┼úii Hunedoarei pot vizita o mul┼úime de pe┼čteri spectaculoase, pline de mistere. Unele au fost locuite din preistorie.
image
┼×oseaua pierdut─â ├«n mun┼úi, pl├óns─â de localnici: ÔÇ×├Än scurt timp nu o s─â mai admir─âm peisajul minunatÔÇŁ VIDEO
Doar o parte din ┼čoseaua care se afund─â ├«n mun┼úi, pentru a lega Valea Jiului de B─âile Herculane, a fost finalizat─â. Localnicii se pl├óng de starea drumului na┼úional.
image
O influenceri┼ú─â urm─ârit─â de milioane de fani, acuzat─â c─â ┼či-a ucis iubitul. T├ón─âra mai fusese arestat─â pentru c─â l-a agresat fizic FOTO
Courtney Clenney, ├«n v├órst─â de 26 de ani, este o influenceri┼ú─â ┼či model OnlyFans din Statele Unite. Ea a fost arestat─â pentru crim─â, dup─â ce ┼či-a ├«njunghiat mortal iubitul, ├«n timp ce se certau.

HIstoria.ro

image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau me╚Öte╚Öugari des─âv├ór╚Öi╚Ťi ├«n prelucrarea metalelor, armele f─âurite de fierarii daci fiind formidabile ╚Öi letale. Ateliere de fier─ârie erau ├«n toate a╚Öez─ârile, multe f─âc├ónd unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un me╚Öter priceput putea foarte u╚Öor s─â fac─â ╚Öi arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.