Subiectele de la examenele naționale nu sînt opere de artă

Publicat în Dilema Veche nr. 867 din 19 - 25 noiembrie 2020
Oare cînd am început să arătăm așa de aiurea la lumina naturală? jpeg

Cînd a apărut, în vară, prima propunere de model de subiect pentru examenul de evaluare națională de la sfîrșitul clasei a VIII-a am scris o serie de articole în care mi-am exprimat rezervele față de el, în linii mari evidențiind faptul că acesta, deși aduce o serie de noutăți așteptate la nivelul formei, este inadecvat din punctul de vedere al conținutului, nerespectînd corespondența cu programa școlară și cu cea de examen. Cea mai problematică parte a respectivului model mi s-a părut a fi compunerea de la subiectul al III-lea, care propunea o formulă inexistentă în programa școlară și, ca atare, neexersată de elevi. În plus, mai evidențiam faptul că, în ciuda aparențelor, acel model poate genera șabloane în pregătirea elevilor, fapt care ar arunca din nou în derizoriu, cel puțin parțial, scopurile disciplinei și ale examenului.

Opiniei mele i-au corespuns opinii ale federațiilor de părinți și de elevi, ale multor altor specialiști în educație, eu însumi am participat la cîteva dezbateri, în cadrul unor asociații profesionale sau cu reprezentanți ai Ministerului Educației și Cercetării, unde punctele de vedere au fost expuse pe larg, cu argumente. Susținătorii modelului din vară, autori ai acestuia, nu au acceptat nici o clipă argumentele, de parcă ar fi fost o luptă de orgolii, nu o problemă de profesionalism, cu impact național.

Ca urmare a reacțiilor venite din atîtea părți, MEC a decis să revizuiască modelul, iar săptămîna trecută a apărut unul nou. Nu voi fi ipocrit încît să nu recunosc faptul că știam de el, că am fost, ca să zic așa, consultat cu privire la viabilitatea lui, ba chiar că, în parte, am contribuit la construcția lui. Nu din poziția părtinitoare însă, de părinte al unui produs, vreau să evidențiez cîteva aspecte care țin de noul model, ci din cea a responsabilității pe care cred că o comportă eventual această parțială implicare a mea în elaborarea modelului.

Desigur, este un model care are probabil unele imperfecțiuni, probabil în formularea unor itemi. Dar marele atu al acestuia este că atrage atenția asupra faptului că elevii nu trebuie să se teamă că vor primi la examen ceva ce nu există în programa acestuia. Impresia pe care mi-a lăsat-o vechiul model era că voia să epateze prin modernitatea viziunii sale. De parcă ar fi o operă de artă produsă de autorii lui, care trebuie admirată, uitîndu-se tocmai că nu ei sînt în discuție, ci elevii. O generație cu atît mai defavorizată cu cît nu doar că va deschide seria celor ce sînt examinate pe o nouă programă, dar a și parcurs jumătate din clasa a VII-a cum s-a putut în prima parte a pandemiei, iar acum, în clasa a VIII-a, pare a nu avea șanse reale de a se reîntoarce în sălile de clasă. O generație foarte dezavantajată.

Reacțiile la acest model au fost, din cîte cunosc eu, destul de favorabile. Federațiile de părinți și de elevi au confirmat că îl găsesc echilibrat, mult mai apropiat de realitatea programei de examen și de cea a competențelor dobîndite de elevi pe parcursul anilor de școală gimnazială. Desigur, au fost și unele reacții de dezaprobare, din cercurile celor ce susțineau primul model, și asupra acestora vreau să mă opresc puțin.

S-a spus mai întîi că textul-suport este inadecvat, un fragment din Fram, ursul polar de Cezar Petrescu. Că romanul respectiv ar fi pentru altă vîrstă, mai mică. Dincolo de faptul că această opinie este falsă – și îi îndemn serios pe cei ce o cred să ia cartea în mînă, să o citească și să vadă că romanul are o problematică ce nu le va dezamăgi nici lor, adulți, inteligența, așa cum, spre exemplu, are și Micul prinț, doar aparent un roman exclusiv pentru copii mici –, fragmentul utilizat deschide discuția spre orizontul explorărilor, al marilor exploratori, deci nu se limitează la un episod narativ mai mult sau mai puțin pueril.

În paralel, textul nonliterar propus este o secvență de enciclopedie (articol de pe Wikipedia), deci în perfectă concordanță cu programa școlară („texte din enciclopedii ilustrate”), spre deosebire de textul nonliterar propus de primul model, care era un text mixt, inexistent în programă, în cel mai bun caz, dacă nu o combinație de text cu imagine, ceva greu de încadrat oricum.

În privința subiectului care vizează redactarea de text, noul model propune elevilor să scrie o pagină de jurnal de călătorie. Iar, în perfectă concordanță cu programa examenului („Tipuri de texte posibile pentru sarcinile de redactare: (a) scrisoarea, e-mail-ul, jurnalul […] (f) interpretarea unor secvenţe din texte citite, caracterizări ale personajelor, text de opinie, text argumentativ, jurnalul de călătorie/de activităţi zilnice, cererea”). Obiecțiile pe care le-am auzit legate de acest subiect este că eludează analiza și interpretarea de text literar. Și, derivînd de aici, că textul literar își pierde valoarea și supremația în ansamblul subiectului.

Trebuie însă și aici înțelese cîteva lucruri. Mai întîi, celor care tot deplîng absența analizei textului literar le amintesc faptul că programa școlară pentru gimnaziu vizează comprehensiunea și interpretarea, nu analiza. Iar comprehensiunea și interpretarea sînt acoperite în model cu diverse sarcini, inclusiv una destul de complexă, de comparare a textului-suport cu un alt text studiat sau citit de elev. Apoi, trebuie să fie clar că în programa de examen există un număr fix de tipuri de texte posibile pentru sarcinile de redactare. O parte le-am amintit mai sus, iar celelalte sînt: „(b) texte narative persoana I/a III-a, marcînd momentele subiectului şi circumstanţele: relatarea unor experienţe personale, naraţiuni ficţionale; (c) texte descriptive: portretul, autoportretul, descrierea unui loc, a unei fiinţe reale şi/sau imaginare, a unui obiect real/imaginar, a unui fenomen, a unei emoţii; (d) texte descriptive-narative: procese (de exemplu: un joc, un experiment ştiinţific simplu); (e) texte explicative: definiţii, scheme […] (g) interviul”. Conform programei, așadar, elevul nu a exersat redactarea unor compuneri de analiză a textului literar. Nici unul dintre textele pe care programa le amintește nu este, desigur, exclus, modelul de subiect propus fiind doar un... model. Probabil că pe parcursul anului școlar, prin teste de antrenament, se vor propune și celelalte variante permise de programă.

Cum, probabil, în cartea de teste pe care autorii modelului din vară tocmai au anunțat-o pe piață, vor fi construite doar exemple în concordanță cu programa despre care tot zic. Au anunțat-o pe piață, cu copertă cu tot, la o săptămînă de la apariția noului model. Mă gîndesc că nu au scris-o încă, n-aveau cum. 

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română.

image png
Reevaluarea lucrurilor de acasă
Și e de observat că țara s-a schimbat în mod fizic, mult mai mult decît atitudinea locuitorilor ei.
p 7 Sam Altman WC jpg
Capitalul cîștigă și în domeniul IA
Nu e de mirare că OpenAI nu a reușit să-și respecte misiunea.
image png
image png
Birocrații inventate, care să justifice plusul la salariu
Ne mai mirăm, apoi, de ce pleacă profesorii din învățămînt sau de ce ezită să vină.
image png
Șanticler
Rămîne să mai vorbim, desigur, despre sensurile alunecoase și imprevizibile generate de larga circulație a cuvîntului efemer.
image png
Un recrut de odinioară
Pe spatele gecii tînărului erau imprimate, în galben ţipător, cuvintele US Air Force.
image png
Mintea democratică și impunitatea poporului
Pe cînd mintea democratică nu exista, popoarele erau pedepsite.
image png
Moș Crăciun, John Fitzgerald Kennedy și bomba nucleară
A fost fix pe dos. Anul 1962 a adus cea mai gravă criză din timpul Războiului Rece, criza rachetelor nucleare din Cuba.
image png
Nevoia de umanioare
Ele sînt însoţitorul şi sprijinul ideal in dürftiger Zeit şi beneficiază de resurse încă nevalorificate în spaţiul Europei de Est.
image png
O fabulă a lui Socrate
E ceea ce am pățit și eu: după ce m-a durut piciorul din cauza legăturii, iată că a urmat și plăcerea.
image png
Spirala ghinionului și ghicitul în gri
Poate nu la fel de ostentativ, dar cei care spun lucrurile sînt, din nou, tratați ca excentrici stridenți și, pe alocuri, isterici.
image png
Cine sapă la temelia pilonului II
Este incredibilă tenacitatea cu care politicienii din zona de stînga atacă pilonul II de pensii administrate privat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.

Adevarul.ro

image
Fiara de plastic. Povestea Daciei „Lăstun“ Maxi, un Fiat 500 al românilor, care nu a mai ieșit pe poartă
Dacia 500 „Lăstun“ ar fi trebuit să fie pentru români cam ce a fost Fiat 500 pentru italieni, Renault 5 pentru francezi, WV pentru germani. O mașină din gama mini, mai degrabă pentru tineret. O maşină de oraş, potrivită pentru transportul urban. A fost ideea și dorința lui Nicolae Ceaușescu
image
SPECIAL Elvira Popescu: de la actriță la contesă, devenită „Notre Dame du Théâtre“ FOTO/VIDEO
Cum a ajuns o româncă din București să devină o actriță contesă mai cunoscută în Franța decât celebra Greta Garbo.
image
Lista celor mai periculoase alimente din lume. Cinci alimente la care nu te-ai aștepta să fie incluse
În întreaga lume, există anumite alimente periculoase care pot provoca de la intoxicații alimentare ușoare până la deces, în cazuri extreme.

HIstoria.ro

image
Un posibil caz de braconaj arheologic în Moldova, în secolul al XVII-lea
Un posibil caz de braconaj asupra unui tumul din Moldova istorică este consemnat într-un document de la 1635, notează arheologul Vasile Diaconu, pe pagina sa de Facebook.
image
Moartea lui Aurel Vlaicu. Concluziile anchetei
În cursul anchetei în cazul accidentului aeronautic în care și-a pierdut viața Aurel Vlaicu (31 august/13 septembrie 1913) s-au conturat două ipoteze, pe care locotenentul av. Gheorghe Negrescu le prezintă astfel:
image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.