Strada și tranziția ecologică

Publicat în Dilema Veche nr. 772 din 6-12 decembrie 2018
Strada și tranziția ecologică jpeg

Ciocniri violente în Franța, între manifestanți și forțele de ordine, la protestele „vestelor galbene“. În jur de 140.000 de persoane au participat la aceste manifestații, în -week-end-ul trecut, la Paris și în alte cîteva orașe. Conform poliţiei, 133 de persoane au fost rănite în confruntările cu jandarmii, în a treia săptămînă consecutivă de manifestaţii împotriva creşterii preţului la carburanți. Zeci de mașini au fost incendiate de protestatari, mai multe magazine și sedii de bănci au fost devastate. Pînă și micul muzeu din interiorul Arcului de Triumf a fost vandalizat. Imaginile sînt cumplite.

Protestele așa-numitelor „veste galbene“, denumite astfel după hainele reflectorizante intrate în dotarea obligatorie a tuturor automobiliștilor, au izbucnit la scurt timp după ce guvernul a anunțat că are de gînd să crească taxele pe carburanți începînd cu 1 ianuarie 2019. O măsură ecologică, nu neapărat economică. Intenția guvernului e să descurajeze traficul auto și să reducă astfel nivelul gazelor cu efect de seră. Însă mulți oameni cred că mărirea costului benzinei va antrena și alte creșteri de prețuri și scăderea puterii de cumpărare. Protestele uneori extrem de violente nu au o agendă clară. Ele sînt efectul unor frustrări, al unui spirit de frondă la adresa clasei politice, al unor dezamăgiri față de conducători. Lista de revendicări e pe cît de diversă, pe atît de incompletă. Căci celor 42 de doleanțe transmise pînă acum guvernului li se vor mai adăuga și altele, au anunțat protestatarii. Prima e, evident, abandonarea planului de a mări taxa pe carburanți. A nu se înțelege că mișcarea „vestelor galbene“ e antiecologistă: ceea ce contestă ei e taxa, nu așa-numita „tranziție ecologică“ în numele căreia guvernul vrea s-o instituie. Ca să nu mai vorbim de faptul că mulți opozanți de stînga îl acuză pe Macron că susține cauza ecologică pe spinarea celor săraci și a celor marginali, care depind de mașină pentru a se deplasa la serviciu din zonele rurale spre orașe. „Strada“ înțelege altceva decît guvernul din această „tranziție ecologică“: protestatarii vor un mare program de izolare termică a locuințelor, subvenții pentru cei care vor să-și achiziționeze mașini hibride, extinderea rețelelor de transport feroviar pentru ca mărfurile să fie transportate doar cu trenul. Sînt, însă, și multe revendicări sociale: creșterea salariului minim la 1300 de euro (11,5% dintre angajați au salariul minim), pensie de minimum 1200 de euro, scăderea vîrstei de pensionare la 60 de ani, creșterea alocațiilor pentru persoane cu handicap, crearea de noi locuri de muncă. Etc.

Protestele au declanșat o criză politică importantă, căreia președintele Emmanuel Macron și premierul Édouard Philippe încearcă să-i facă față. Acesta din urmă a lansat consultări cu partidele politice, dar și cu reprezentanți ai protestatarilor, pe tema taxei. Mai mulți șefi de partid, precum populiștii Jean-Luc Melenchon și Marine Le Pen, cer alegeri anticipate. În vreme ce șeful Republicanilor, Laurent Wauquiez, solicită un referendum pe tema tranziției ecologice. Pînă una-alta, guvernul a decis un moratoriu – pe termen nedeterminat – cu privire la introducerea taxei. Însă e prea puțin. Și prea tîrziu: valul de nemulțumiri declanșat pare deja de nestăvilit.

Între timp, în Germania, guvernul federal a pus la punct un program de subvenții în valoare de un miliard și jumătate de euro destinat scăderii emisiilor de gaze cu efect de seră. Subvențiile sînt destinate municipalităților: cu acești bani ar urma să se cofinanțeze modernizarea transportului în comun, mai exact achiziționarea de autobuze electrice, instalarea de borne de încărcare pentru autoturismele cu motor electric, modernizarea și extinderea sistemelor de prevenire a blocajelor rutiere, precum și cofinanțarea de autoturisme cu motorizare electrică sau hibridă pentru populație. Asta, după ce mai multe orașe din Germania se pregătesc să interzică, începînd cu 2019, circulația mașinilor diesel, considerate prea „murdare“. Poate și datorită înfrîngerilor înregistrate de partidele „tradiționale“ la recentele alegeri pentru parlamentele locale și, mai ales, în urma procentelor încurajatoare cîștigate de Verzi la aceleași alegeri, chestiunile ecologice sînt abordate cu mult mai multă atenție de guvernul federal.

Foto: wikimedia commons

O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.
Viktor Orbán (9298443437) jpg
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Orbán și românii
Indiferent însă de ceea ce îl mînă în luptă pe dl Orbán, nota sa de plată e mult întîrziată.
Frica lui Putin jpeg
Cenaclul „Flacăra” 2.0
Nu, Adrian Păunescu nu a fost un „colaboraţionist”. El a fost un coautor, poate printre cei mai importanţi, al cultului lui Ceauşescu.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
O spectaculoasă prăbușire mută – o întîmplare din deceniul Iohannis
Cu adevărat uimitoare sînt căderile care nu produc niciun zgomot.
Phone Booth with Tower Bridge (36387425206) jpg
Cabina de telefon
În Marea Britanie, tradiționalele cabine roșii de telefon au devenit mici galerii de artă.
Iconofobie jpeg
Detalii complicate
Putem sesiza incongruențe multiple între omul creator și – jucîndu-ne puțin cu noțiunile – creatorul trăitor.
„Cu bule“ jpeg
Teoria chibritului
„A face teoria chibritului” e una dintre expresiile colocviale și umoristice cunoscute de toată lumea, dar pe care dicționarele noastre nu le-au înregistrat.
HCorches prel jpg
Atunci ne vom transforma într-un algoritm matematic
Nu matematica, nu fizica, nu chimia sînt cele care dau unei națiuni identitate. Ci limba, literatura, istoria, artele.
p 7 WC jpg
Crizele de astăzi sînt altfel
Crizele nu mai sînt evenimente rare și izolate, care afectează un grup restrîns de persoane.
Un sport la Răsărit jpeg
Carevasăzică, Viktor Orbán ține cu Csikszereda?
Tipul e un fabulos afacerist care foloseşte orice mijloc, orice tertip pentru a-şi mări capitalul, financiar sau electoral.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Pensionarii de la terasă
Îmi vin în minte pensionarii străini, turiști prin România anilor ’70-’80, care ne uimeau prin mobilitatea, veselia și seninătatea lor.
O mare invenție – contractul social jpeg
Jus cogens
Cine are cîștig de cauză într-un conflict? Cel care e mai puternic sau cel care are dreptate?

HIstoria.ro

image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.
image
Şiretlicurile lui Vlad Țepeș: Începutul războiului cu otomanii
În 1460, câțiva dintre boierii nemulțumiți de Vlad Țepeș au sosit la Curtea lui Mahomed al II-lea și i-au prezentat situația din Valahia și probabil unele povești exagerate de-ale lor. Chemat imediat la Edirne/Adrianopol pentru a duce tributul și 500 de băieți, Vlad a trimis vorbă sultanului...
image
Dacia romană, o provincie puternic militarizată
Distribuţia armatei în interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, şi anume de a separa şi supraveghea neamuri „barbare” care erau potenţial periculoase, în special dacă se aliau între ele contra Romei, cum au fost în special sarmaţii iazigi.