Știri pe surse

Publicat în Dilema Veche nr. 984 din 16 februarie – 22 februarie 2023
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

„Sînt un supraviețuitor al epocii de aur a jurnalismului, cînd reporterii ziarelor nu trebuiau să facă față televiziunilor care difuzează știri 24 de ore pe zi, al vremurilor cînd ziarele aveau bani, cînd puteam călători oriunde, oricum, pentru orice motiv pe banii redacțiilor. Era suficient timp să documentez o știre fără să fie nevoie să relatez permanent pentru site-ul ziarului. Nu erau mese rotunde cu experți și jurnaliști la televizor care încep orice răspuns la orice întrebare cu cele mai letale două cuvinte din lumea media: «Eu cred».“

Așa începe una dintre cele mai importante autobiografii ale unui jurnalist contemporan. E importantă pentru că a fost scrisă de Seymour Hersh, a cărui uriașă carieră va fi cu greu egalată. Sau nu va fi deloc. Și asta pentru că tot timpul Hersh a fost arhetipul jurnalistului clasic: incomod pentru Putere, curajos, încăpățînat și perseverent. Asta l-a ajutat să publice articole care au schimbat soarta unor războaie și interpretarea lor istorică ulterioară, a contribuit la creionarea portretelor unor personaje majore contemporane și a forțat societatea (americană în special, dar nu numai) să își pună întrebări neplăcute. 

El este autorul dezvăluirii despre masacrul de la My Lai săvîrșit de armata americană în timpul conflictului din Vietnam. A scris, pentru New York Times, despre scandalul Watergate avînd o contribuție semnificativă la deznodămînt, deși i se oferă mai puțin credit decît colegilor de la Washington Post. De la Hersh au aflat americanii că CIA desfășura în anii ’70 un amplu program de supraveghere a societății civile care se opunea războiului. Asta deși, teoretic, CIA nu avea voie să desfășoare nici un fel de activități pe teritoriul național. Tot de la Hersh știm mai multe despre implicarea americană în lovitura de stat care a dus la înlăturarea liderului chilian Salvador Allende și detalii nu tocmai flatante despre semizeificatul Henry Kissinger, fost consilier de securitate al președintelui Nixon și ministru de Externe în administrația lui Gerald Ford. Mai aproape de zilele noastre, Hersh a publicat articole despre condițiile din închisorile irakiene –celebrul Abu Ghraib –, o perspectivă controversată asupra eliminării liderului Al-Qaeda, Osama Bin Laden, un plan american de bombardare a Iranului și enumerarea poate continua. . 

Ceva s-a întîmplat între timp. Dacă despre My Lai scria pe prima pagină a lui New York Times, despre Abu Ghraib în New Yorker, Hersh semna acum opt ani în London Review of Books (cu un tiraj și o relevanță infinit mai mici decît celelalte două), iar săptămîna trecută pe Substack – o platformă pe care tot felul de creatori, influencer-i și ambițioși cu conexiune la Internet încearcă să își construiască un nume ca furnizori de conținut.

Iar articolul cu care debutează pe Substack, la 86 de ani, lansează în spațiul public o teorie care riscă să schimbe, în moduri imposibil de estimat, relațiile dintre Statele Unite și Rusia. Pe scurt, Hersh susține că atacul asupra conductei Nord Stream de anul trecut a fost operat de marina americană cu sprijin norvegian. Ordinul ar fi fost dat de președintele Joe Biden, iar operațiunea a avut loc sub acoperirea unui exercițiu al NATO. Cumva previzibil, propaganda de stat rusească a îmbrățișat imediat teoria și dinspre Moscova s-au auzit imediat solicitări privind judecarea într-un tribunal internațional a celor ale căror nume sînt amintite în articol. Dincolo de retorica martorilor lui Putin, rămîne totuși întrebarea dacă nu cumva Seymour Hersh a descoperit, din nou, ca în vremurile bune, un subiect major. 

Răspunsul simplu este nu. Nu pentru că nu s-ar fi putut întîmpla așa, ci pentru că Hersh nu reușește să convingă. Omul care altădată lua mai mult de 1.000 de interviuri pentru a putea publica portretul unei persoane (Kissinger), omul care se plînge în autobiografia sa că un redactor-șef nu i-a acceptat solicitarea de a călători mii de kilometri pentru un singur interviu, își bazează întregul articol pe o singură sursă. Una singură, nenumită, necoroborată cu nimic și nimeni, imposibil de verificat de oricine ar dori să confirme informațiile autorului sau să ducă subiectul mai departe. Din punctul ăsta de vedere, Seymour Hersh nu e departe de trăsniții care zilele astea se dau de ceasul morții încercînd să ne convingă că seismele din Turcia și Siria sînt provocate de un program militar secret. Și unul, și ceilalți ne propun o fantezie. 

Citesc în Libertatea un articol un pic melancolic care propune ca metodă de interpretare a textului lui Hersh alegerea. Adică decide cititorul dacă Hersh spune adevărul sau nu. Cu toată simpatia pentru autor, nu cred că presa trebuie citită în cheie duioasă. Ceea ce scrie Hersh are, măcar în teorie, potențialul de a duce la un conflict direct între Statele Unite și Rusia. Textul din Libertatea aduce ca argument cariera prodigioasă a jurnalistului. Meritele lui Hersh sînt incontestabile și, am zis deja, greu de egalat. Acum sau mai tîrziu. Însă cu cît meritele sînt mai mari, cu atît responsabilitatea pentru cuvîntul scris este mai mare. Chiar și pe Substack.

Fostul cămin jurnalistic al lui Seymour Hersh, New York Times, are o politică strictă de folosire a surselor anonime în articole. Înainte de a decide că nu pot fi evitate, se pun cîteva întrebări simple:

– De unde știe respectivul/respectiva informația?

– De ce a decis să o facă publică?

– Are respectiva sursă credibilitate? A mai furnizat informații care s-au dovedit adevărate?

– Putem corobora informația din alte surse?

Articolul despre atacul asupra Nord Stream nu are decît răspunsuri parțiale la astfel de întrebări. Cît despre regula aceluiași NYT care spune că orice sursă anonimă trebuie cunoscută de măcar un editor, ea e imposibil de aplicat pe Substack. Acolo autorii se publică singuri.

În preambulul la autobiografia sa din 2018, Hersh se plînge că, sub presiunea tehnologiei, jurnalismul nu mai e ce a fost. Ironic, cinci ani mai tîrziu, reușește să confirme cu propria persoană. Ironic și trist.

Teodor Tiță este gazda podcast-ului În Centru pe care îl puteți asculta pe oricare dintre platformele de distribuție (Apple, Spotify, Google etc.): https://open.spotify.com/show/5jSN6amOtenIsHn23aoOLQ

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Sarmizegetusa regia  Foto Administrația Sarmizegetusa Regia (8) jpg
Dacii au construit cel mai rezistent drum pavat din România. Cât va costa restaurarea lui, după două mii de ani
Cel mai vechi „drum pavat” din România, construit de daci la Sarmizegetusa Regia, va fi restaurat. Construcții asemănătoare monumentului, dar mai reduse ca dimensiuni, se găsesc și în alte două cetăți dacice.
saracie sate vaslui
Copiii de la sat, tot mai flămânzi și mai săraci. Cum putem eradica sărăcia? Explicațiile unui analist economic
Un sfert dintre copiii care trăiesc în mediul rural se culcă seara flămânzi, arată raportul, intitulat "Bunăstarea copilului din mediul rural", realizat de World Vision România. Iar asta pentru că părinții lor sunt prea săraci și nu au suficienți bani pentru mâncare.
alimente sanatoase jpg
Te simți tot mai trist și nervos? Top 3 alimente care îți vor îmbunătăți starea de spirit
Te simți tot mai trist și nervos? Top 3 alimente care îți vor îmbunătăți starea de spirit
vot diaspora  Foto Facebook jpg
Cum pot influenta voturile din diaspora rezultatele alegerilor? Analist: „Oamenii cred cǎ sunt victimele unei conspirații "
Votul din diaspora română a influențat în mod semnificativ alegerile prezidențiale din România în trecut, iar în 2024 se preconizează ca acesta să joace un rol crucial în rezultatele finale.
Ceausescu facebook jpg
Imagini demult uitate! Cum verifica Nicolae Ceaușescu magazinele de pâine și alimentarele din Capitală. Nimeni nu mișca în fața dictatorului
Regimul comunist în care au trăit românii a fost unul foarte strict, ba chiar sever. Nicolae Ceaușescu aplica măsuri usturătoare în ceea ce privea stilul de viață al cetățenilor și nu numai. Dictatorul controla la sânge produsele existente în alimentarele din țară.
Pitic de grădină făcut în totalitate din droguri Foto Politie Basisteam Dongemond   Facebook jpg
Pitic de grădină făcut în totalitate din droguri, descoperit de polițiști în Olanda. Poliția: „Gnomul a fost vizibil uimit”
Polițiștii din Olanda au descoperit în timpul unor percheziții un pitic de grădină, care cântărea aproape două kilograme și care era făcut în totalitate din MDMA. „Din când în când întâlnim lucruri speciale”, a transmis, vineri, poliția din Dongemond.
Alegerile în Timișoara. FOTO Inquam Photos / Cornel Putan
Cum au votat românii la prezidențiale, din 1990 și până în prezent. Numărul alegătorilor a crescut, interesul a scăzut| ANALIZǍ
În 24 noiembrie 2024, la primul tur al Alegerilor Prezidențiale, sunt așteptați la urne aproape 19 milioane de alegători, în țară și în străinătate. Deși numărul votanților a crescut în ultimii 34 ani, interesul românilor pentru alegeri a scăzut, conform statisticilor.
Vreme insorita de iarnă  Foto Daniel Guță ADEVĂRUL jpg
Cum va fi vremea duminică, în ziua alegerilor prezidențiale. Meteorolog ANM: „O să avem decor de iarnă”
Duminică, 24 noiembrie 2024, românii sunt așteptați să voteze în primul tur al alegerilor prezidențiale. Potrivit meteorologilor, în unele zone montane, localnicii se vor putea bucura de razele soarelui și decoruri autentice de iarnă.
bush iliescu bucuresti mediafax
23 noiembrie: Ziua în care președintele american George W. Bush a venit în vizită la București. Discursul din Piața Revoluției
Președintele SUA, George W. Bush, a vizitat România pe 23 noiembrie 2002, susținând un discurs istoric în Piața Revoluției. Vizita a marcat consolidarea relațiilor bilaterale și a celebrat invitația României de a adera la NATO, un moment definitoriu în politica externă a țării.