Ştiri nebăgate în seamă
E o experienţă singulară, dar The New York Times (4 octombrie 2007) descrie metoda profesorului Frye şi rezultatele ei de la Montclair High School ca pe un exemplu demn de urmat. Profesorul de engleză a decis să le dea teme şi părinţilor: se aşteaptă ca ei să comenteze în scris pe blogul său online ori o povestire de Franz Kafka, ori prima parte a unui poem de Walt Whitman, ori discursul lui Robert F. Kennedy din 1968 (cel de după asasinarea lui Martin Luther King). Elevii comentează în clasă un poem de Saul William, muzician şi rapper din Los Angeles. Dacă părinţii nu-şi fac lecţiile, nota elevului va avea de suferit, sancţiune aplicată doar o dată în cei trei ani de cînd profesorul Frye utilizează sistemul. Dorinţa lui este să-i ţină pe părinţi implicaţi în procesul educaţional, după ce a observat că astfel poate fi îmbunătăţită calitatea acestuia. La început au fost reticenţi - "mi-am terminat studiile, am isprăvit cu astea, am şi alte treburi" - s-a scuturat o mamă, agent imobiliar. Şi-a făcut temele de frica penalizărilor pentru fiica ei, nu e fericită, dar consideră că dl Frye e un profesor bun. Ceilalţi au acceptat, unii dintre ei găsind chiar că lecturile comune ale părinţilor şi copiilor asigură un spaţiu de discuţie paşnic, fără certuri din cauza hainelor sau a tunsorii. * Indicele Ibrahim. Dl Mo Ibrahim este un sudanez născut în Marea Britanie, care a obţinut 3,4 miliarde de dolari din vînzarea companiei sale de telefonie mobilă, Celtel. Din aceşti bani a instituit un premiu de 5 milioane de dolari pentru "cea mai mare reuşită a unui conducător african" şi 200.000 de dolari pe an pentru toată viaţa acelui lider african care "va asigura în ţara lui securitatea, sănătatea, educaţia şi dezvoltarea economică şi care va transmite puterea în mod democratic succesorului". Doi cercetători de la Harvard îl ajută pe dl Ibrahim în selecţia nominalizaţilor şi la măsurarea performanţelor. Lista din 2005 a arătat că pe insule e mai uşor de realizat o guvernare bună (pe primele locuri se află insulele Mauritius şi Seychelles) decît pe continent (ultimele sînt Congo şi Somalia). (The Economist, 29 septembrie 2007) ( M. B. )
