Statuia lui Lenin

Publicat în Dilema Veche nr. 83 din 18 Aug 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Pentru Departamentul de Stat american şi pentru preşedintele Bush jr. situaţia din Belarus pare tocmai coaptă pentru o revoluţie: referendumul din 2004 i-a dat depline puteri autoritarului preşedinte Lukaşenko şi a legalizat, pentru alegerile din 2006, posibilitatea celei de a treia candidaturi. Dacă va fi votat - şi posedă toate mecanismele necesare afişării unei majorităţi copleşitoare - acest mandat nu va fi limitat în timp. Aşa cum a afirmat în discursul său ţinut pe 3 iulie, de Ziua Independenţei, el are ferma intenţie să apere în continuare "poporul, statul şi puterea prezidenţială". Considerată a fi ultima dictatură europeană, Belarus, ţară cu aproximativ zece milioane de locuitori, este - la propriu şi la figurat - dominată de imensa statuie a lui Lenin din piaţa centrală a capitalei, Minsk. Sub supravegherea strictă a serviciilor secrete (se numesc, ca pe vremuri, KGB), viaţa politică şi economică a ţării se desfăşoară sub ameninţarea lichidării fizice a opozanţilor, ameninţare încheiată nu o dată cu o înmormîntare. Lukaşenko "a restituit" ţării drapelul şi limba rusă ca limbă oficială, iar sărăcia generală nu se exprimă, ca în alte republici postsovietice, printr-un grad ridicat de murdărie: străzile sînt curate, clădirile proaspăt văruite. Înăuntru se trăieşte în mizerie, dar mizeria e relativ mai mică decît în alte republici ale fostului imperiu: pensia medie este de 76 dolari pe lună, armata e bine plătită (solda ofiţerilor este cu 40% mai mare decît în Rusia), majoritatea tăcută e mulţumită, nu e supusă tensiunilor create de naşterea capitalismului şi a capitaliştilor. Oamenii sînt săraci, dar nu trebuie să suporte spectacolul sfidător al bogăţiei unora şi să se întrebe prin ce mijloace au ajuns să posede atîtea bunuri. Ceea ce nu înseamnă că în Belarus nu există profitori ai incapacităţii sistemului economic de a funcţiona, dar aceştia îşi trăiesc cu discreţie satisfacţiile: tot ce au, inclusiv libertatea, depinde de bunul plac al stăpînului, iar stăpînul ţine la spectacolul egalităţii. Fără subtilitate, dar consecvent şi planificat, Lukaşenko îşi anihilează toţi adversarii, înainte ca aceştia să apuce să organizeze masa critică a eventualilor nemulţumiţi, baza revoluţiilor din Georgia, Ucraina şi Kirghizstan. Nu doar Departamentul de Stat şi cancelariile europene au analizat cauzele şi desfăşurarea mişcărilor de masă, ci şi Lukaşenko; el a înţeles importanţa loviturilor preventive, a represiunii individualizate. Conflictul cu organizaţiile minorităţii poloneze a început prin asasinarea preşedintei filialei din Grodno a Federaţiei Polonezilor din Belarus, Alina Iaroszewicz, a continuat cu "demascarea" pe toate canalele de comunicare a polonezilor (instigaţi de Occident fiind, ei subminează ordinea de stat), şi s-a soldat deocamdată cu rechemarea ambasadorului Poloniei. Retorica isterică antioccidentală s-a concentrat asupra vecinului şi analiştii se întreabă în ce măsură Lukaşenko este de conivenţă cu preşedintele Rusiei, Putin, sau îşi face propriul joc, la umbra acestuia. Pînă la înfrîngerea candidatului său la Kiev, Putin era destul de rece în relaţiile cu dictatorul de la Minsk, dar "revoluţia portocalie" din Ucraina a modificat datele problemei: "Belarus reprezintă un cal troian pentru Rusia, doritor şi capabil să facă lucruri care i-ar plăcea şi preşedintelui rus să le facă, dacă nu şi-ar pune în pericol relaţiile cu Uniunea Europeană" (Transition Online, 15 august 2005). Conflictul cu Polonia are consecinţe concrete la Moscova, unde cetăţenii polonezi, unii dintre ei diplomaţi, au fost victime ale brutalităţii "trecătorilor". Spre deosebire de cancelariile occidentale, analiştii de la faţa locului nu speră în vreo revoluţie, de orice culoare, în Belarus. Dacă va fi, va fi după ce democraţia va triumfa la Kremlin. Uniunea Europeană nu are atitudini coerente faţă de represiunea politică exercitată de Lukaşenko: comunicatele de condamnare sînt formale, în timp ce comerţul merge bine, iar eventualele sancţiuni ar lovi poporul, nu elitele. Bush crede că viaţa democratică este o aspiraţie atît de firească, încît nu e nevoie decît de un brînci pentru ca popoarele să-i înlăture pe tirani. Aşa cum dovedeşte experienţa irakiană, între brînciul dat pentru înlăturarea tiranului şi normalitatea unei democraţii drumul e accidentat, se instalează o lungă perioadă de instabilitate, suportată cu greu de generaţiile acomodate cu o dictatură temeinică. Nici una dintre ţările unde a fost înlăturată dictatura comunistă nu poate etala încă în faţa oamenilor din Belarus rezultate care să justifice violenţa revoluţionară. Încă.

Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.
O mare invenție – contractul social jpeg
Sub zodia Balanței
Nu de puține ori, dezacordul dintre CSM și Ministerul de Justiție în legătură cu diferite proiecte legislative a determinat fie blocarea acestora, fie tensiuni mari care au tulburat aplicarea în practică a reglementărilor adoptate de Parlament.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Absenți din istorie
Dezbaterile pe subiectele mari pot fi neplăcute, dar de ele depinde sănătatea unei națiuni. Deocamdată am ales să fim absenți din istorie.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Melancolic, despre democrație
Admit că am fost provocat și de cîteva opinii autohtone, grăbite, simplificator, să constate imaginea „vetustă” a monarhiei în general. Nu pot decît să le doresc „democrație” plăcută...
Frica lui Putin jpeg
Monarhul constituțional (La moartea reginei Elisabeta a II-a)
Și atunci, să spunem că el/ea, monarhul constituțional, este simbolul părții noastre absente, a ceea ce noi nu sîntem, dar poate dorim inconștient să fim, a ceea ce credem că am fost și nu mai putem fi.
AFumurescu prel jpg
Trupurile Reginei; și nu numai
Dacă nu putem fi regi pe dinafară, să încercăm măcar să fim aristocrați pe dinlăuntru. Keep calm and carry on.
Mikhail Gorbachev visits U S  Capitol 1992 LCCN2017646196 jpg
La un (singur) pahar cu Mihail Gorbaciov
În orice caz, campania inițiată sub conducerea lui Mihail Gorbaciov a avut și rezultate pozitive, oglindite în scăderea consumului de alcool și în creșterea speranței de viață și a ratei natalității.
Iconofobie jpeg
Un personaj familiar
Făcînd bine ingratului, el își (auto)creează un sfidător ascendent moral față de acesta („îți sînt superior, pentru că am puterea de a te ridica, de a te sprijini, lucruri complet inaccesibile ție”).
„Cu bule“ jpeg
„Jupîneasă servită”, „bucătăreasă perfectă”, „funcționar cinstit”
Anunțurile de acum un secol erau mult mai generoase în enumerarea calităților necesare îndeplinirii oricărei meserii, majoritatea privind sîrguința, curățenia și seriozitatea: harnic, vrednic, destoinic, muncitor, curat, liniștit, serios, nevicios, fără vicii.
HCorches prel jpg
În nici un caz zei
Sigur, pentru asta este necesar să traversăm noi înșine acest proces și să ne dăm seama cît avem de lucrat cu noi înșine, cît mai avem de cunoscut despre noi înșine, cît de vulnerabili sîntem, în nici un caz zei.
p 7 WC jpg
Este războiul nuclear inevitabil?
Războiul din Ucraina ne-a reamintit că nu putem evita incertitudinea și riscul. Scopul de a reduce (nu de a suprima), cu timpul, rolul armelor nucleare rămîne la fel de important ca întotdeauna.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul și violența sînt nedespărțite?
Machiajul fotbalului s-a prelins în dîre groase. Bubele sînt tot acolo, bine-mersi. Schimbarea se amînă sine die în patria lui Nihil sine Deo.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Șosele
Din Norvegia, în schimb, mi-aduc aminte banda de asfalt șerpuitoare prin penumbra unor păduri de brad fără sfîrșit, pe care autocarul o parcurgea într-o liniște și cu o constanță sedative, spre un nord crepuscular, aflat parcă dincolo de limita conștienței noastre.

Adevarul.ro

TANC2 jpg
Motivul hilar pentru care rușii au abandonat două tancuri T-90 lângă Harkov VIDEO
În timp ce încercau să contraatace forțele ucrainene lângă Harkov, două tancuri rusești T-90A au pierdut lupta împotriva unui inamic subestimat - terenul extrem de greu.
platou unt foto Instagram/oliveandpinecharcuterieco JPG
Platoul cu unt, cel mai nou trend culinar. Preparatele seamănă cu adevărate opere de artă
După platourile cu mezeluri și cele cu brânzeturi, platourile care combină untul, fructele, legumele, condimentele și florile comestibile, sunt ultimul trend culinar pe TikTok.
Cseke Attila si Nicolae Ciuca FOTO Guvernul Romaniei
Banii din „Anghel Saligny”. Baronii locali iau caimacul, liderii mici, lăsați cu mai puține fonduri
Alocarea banilor din Programul „Anghel Saligny” pentru fiecare județ în parte arată diferențe față de promisiunile inițiale, fiind cazuri în care unele sume au fost modificate și cu peste 100 de milioane de lei.

HIstoria.ro

image
Cine a fost „Îngerul de la Ploiești”?
O prinţesă furată de propriul tată și dusă la orfelinat, regăsită la 13 ani de familia din partea mamei, una dintre cele mai bogate din România – bunicul era supranumit „Nababul“.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.
image
Aristide Blank, finanțistul camarilei lui Carol al II-lea
Aristide Blank (1883-1961) a fost o personalitate complexă, care după ce a studiat dreptul și filosofia, s-a implicat în lumea financiară națională și internațională, reușind astfel să influențeze major viața politică românească dintre cele două războaie mondiale.