Starea na╚Ťionalismului economic rom├ónesc

Publicat în Dilema Veche nr. 887 din 8 - 14 aprilie 2021
Starea na╚Ťionalismului economic rom├ónesc jpeg

Un sondaj de opinie realizat de INSCOP ╚Öi publicat recent testeaz─â p─ârerea rom├ónilor asupra unei teme delicate pentru societatea de ast─âzi, ╚Öi anume na╚Ťionalismul economic. Rezultatele s├«nt relativ ├«ngrijor─âtoare, pentru c─â arat─â c─â un curent pe care ├«l b─ânuim, ├«l vedem ╚Öi ├«l sim╚Ťim ├«n Rom├ónia este mai prezent dec├«t ne-am putea a╚Ötepta la o privire superficial─â. Rezultatele cercet─ârii arat─â c─â, ├«ntr-o m─âsur─â semnificativ─â, ├«ntre 30% ╚Öi 40%, rom├ónii cred c─â Rom├ónia nu are autostr─âzi din cauza str─âinilor, c─â lemnul este t─âiat ilegal de companii str─âine sau c─â resursele naturale exploatate de firmele str─âine ar trebui s─â revin─â ├«n administrarea statului.

Chiar dac─â ├«ntreb─ârile nu exist─â explicit sub aceast─â form─â ├«n sondajul de opinie, putem fi siguri c─â printre na╚Ťionali╚Ötii economici exist─â r─âsp├«ndit─â ideea c─â Rom├ónia este o ÔÇ×colonieÔÇŁ sau c─â firmele str─âine fac profituri exorbitante pe pia╚Ťa local─â, pe care le transfer─â ├«n ╚Ť─ârile de origine. ├Än ultimii ani, publicul rom├ónesc a fost ├«nc─ârcat ├«n mod constant cu idei a╚Öa-zis na╚Ťionale sau chiar patriotice. Politicieni ╚Öi anali╚Öti au criticat de nenum─ârate ori (pentru c─â repeti╚Ťia este mama ├«nv─â╚Ť─ârii) investitorii str─âini demoniz├«ndu-i, acuz├«ndu-i de practici fiscale incorecte sau chiar de corup╚Ťie. Problema este c─â o bun─â parte din afirma╚Ťii nu s├«nt acoperite de dovezi reale sau de m─âsuri concrete, dar, ├«n pofida lipsei probelor, afirma╚Ťiile au p─âtruns ├«n mentalul colectiv ╚Öi au r─âmas ├«nfipte acolo. Cum putea fi altfel dac─â Rom├ónia este prin excelen╚Ť─â ╚Ťara vorbelor ╚Öi prea pu╚Ťin a faptelor ╚Öi a logicii? Teoria str─âinilor vinova╚Ťi este comod─â pentru toat─â lumea. Cine mai st─â s─â se g├«ndeasc─â la adev─âr?

De exemplu, atunci c├«nd politicieni afla╚Ťi la putere acuz─â companiile multina╚Ťionale c─â scot profituri din ╚Ťar─â f─âr─â s─â fie impozitate, nimeni nu vede realitatea. ╚śi anume aceea c─â exist─â directive europene, preluate ├«n legisla╚Ťia local─â, s├«nt reguli fiscale specifice ├«n legisla╚Ťia rom├óneasc─â, exist─â agen╚Ťia fiscal─â aflat─â ├«n subordinea premierului. Astfel, eventualele abuzuri fiscale ale investitorilor str─âini pot fi controlate ╚Öi amendate.

├Än urm─â cu c├«╚Ťiva ani, Darius V├ólcov cerea conducerii B─âncii Na╚Ťionale a Rom├óniei s─â fie mai patrio╚Ťi. Probabil c─â pe unii dintre rom├óni i-a ÔÇ×uns pe sufletÔÇŁ aceast─â idee, al╚Ťii au jubilat pe re╚Ťelele sociale, doar c─â foarte cur├«nd s-a dovedit c─â ÔÇ×patriho╚ŤiiÔÇŁ vorbesc cu mare lejeritate despre patriotism. Din p─âcate, o parte dintre rom├óni cred mai mult ├«n discursurile patriotarde, cred ├«n patriotismul vorbit ╚Öi expus public prin lovituri cu pumnii ├«n piept ╚Öi nu observ─â doza de patriotism din criticile f─âcute cu bun─â credin╚Ť─â.

Este ciudat s─â vezi ast─âzi rom├óni care cred c─â marile companii privatizate, ├«n care s-au f─âcut investi╚Ťii, care au reu╚Öit s─â se consolideze pe pia╚Ť─â, ba chiar s─â ob╚Ťin─â ╚Öi profituri bune, ar trebui s─â se ├«ntoarc─â la stat. Ei uit─â sau nu ╚Ötiu (├«ns─â ne╚Ötiin╚Ťa nu este o scuz─â) c─â Sidex ├«nainte de privatizare pierdea un milion de dolari pe zi, c─â Petrom ├«nainte de a fi privatizat─â era ÔÇ×c─âpu╚Öat─âÔÇŁ de o serie de oameni de afaceri rom├óni, c─â Dacia nu avea nici o ╚Öans─â s─â r─âm├«n─â pe pia╚Ťa european─â f─âr─â investitorul francez care a preluat-o, c─â b─âncile de stat au fost devalizate ├«nainte de privatizare ╚Öi s-au dezvoltat dup─â v├«nzarea lor. ├Än multe cazuri, investitorii str─âini au preluat companii de stat care aveau pierderi, datorii la bugete ╚Öi la furnizori, tr─âiau din subven╚Ťiile de la stat ╚Öi din ╚Ötergerea repetat─â a datoriilor. Un economist rom├ón a calculat c─â, ├«n 30 de ani, statul rom├ón a pl─âtit subven╚Ťii c─âtre companiile publice ├«ntre 22 ╚Öi 25 de miliarde de euro. Adic─â fiecare rom├ón a pl─âtit ├«n aceast─â perioad─â, prin buget, cel pu╚Ťin 1.000 de euro pentru companiile de stat neperformante.

Este clar c─â firmele str─âine nu func╚Ťioneaz─â impecabil ├«n Rom├ónia. Dar, dac─â ele scot profituri din ╚Ťar─â f─âr─â s─â fie impozitate, institu╚Ťiile statului pot descoperi tranzac╚Ťiile ╚Öi le pot penaliza. Dac─â unele companii str─âine nu au construit autostr─âzile, contractele lor trebuiau reziliate. Dac─â unele companii nu ╚Öi-au ├«ndeplinit obliga╚Ťiile de investi╚Ťii asumate prin contractele de privatizare, institu╚Ťiile statului aveau toate p├«rghiile pentru a le controla. A╚Öadar, ├«nainte de a-i face pe str─âini vinova╚Ťi pentru toate relele din economie, rom├ónii ar trebui s─â ├«n╚Ťeleag─â c─â institu╚Ťiile statului au la ├«ndem├«n─â toate mijloacele pentru a corecta erorile sau abuzurile comise de ÔÇ×str─âiniÔÇŁ. ├Änainte de a vedea paiul din ochiul str─âinilor ar trebui s─â vad─â b├«rna din ochii no╚Ötri.

├Äntre analfabetismul func╚Ťional ╚Öi na╚Ťionalismul economic este o rela╚Ťie direct propor╚Ťional─â. Cu c├«t cet─â╚Ťenii s├«nt mai pu╚Ťin informa╚Ťi, cu c├«t au mai pu╚Ťini ani de ╚Öcoal─â, cu at├«t s├«nt mai sedu╚Öi de cei care le spun c─â Rom├ónia este o colonie, de patriho╚Ťi ╚Öi de populi╚Öti care le ÔÇ×v├«ndÔÇŁ ideea c─â nu au putut construi o autostrad─â pentru c─â nu i-au l─âsat str─âinii. Astfel, se ajunge s─â se cear─â ├«n strad─â libertatea de a merge la mall dup─â ora 18.

Pandemia a resuscitat na╚Ťionalismul economic ├«n Europa. Dar forma sub care se manifest─â este cu totul alta dec├«t ├«n Rom├ónia. Statele din Europa de Vest au descoperit, de exemplu, c├«t de dependente s├«nt de produc╚Ťia din China ╚Öi au lansat programe de relocare a companiilor europene pe continent. Cu rezultate modeste, dar preocuparea exist─â. De asemenea, Uniunea European─â a luat m─âsuri pentru a putea s─â opreasc─â achizi╚Ťia unei companii locale de c─âtre un investitor din afara Uniunii Europene. Vorbim despre un alt nivel, un alt standard.

├Än Rom├ónia, cre╚Öterea na╚Ťionalismului economic este profitabil─â pentru mult─â lume. Pe de o parte, politicienii ├«╚Öi ascund propria neputin╚Ť─â ├«n spatele str─âinilor. Pe de alt─â parte, na╚Ťionalismul r─âu ├«n╚Ťeles, inclusiv cel economic, se alimenteaz─â din informa╚Ťii trunchiate, din analfabetism func╚Ťional ╚Öi din conspira╚Ťie. Na╚Ťionalismul exagerat poate strica o construc╚Ťie economic─â ╚Öi politic─â realizat─â ├«n ani de zile.

Constantin Rudni╚Ťchi este analist economic.

Foto: wikimedia commons

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Factur─â de aproape 15.000 de euro la telefonul mobil, dup─â accesarea unui link necunoscut
Este p─â┼úania unei familii din Sighetu Marma┼úiei, dup─â ce fiul lor a deschis un link necunoscut. Apelurile au ├«nceput s─â curg─â, ajung├ónd la c├óte 500, zilnic. Factura uria┼č─â de peste 70.000 de lei va trebui achitat─â de c─âtre titularul abonamentului.
image
Amantele criminale din Bihor, trimise ├«n judecat─â. Victima, care era so┼úul uneia, le┬á ÔÇ×agasaÔÇť pentru c─â voia sex cu nevasta
Cele două femei din Bihor care i-au plătit 40.000 lei unui interlop, ca să-l ucidă pe soţul uneia dintre ele, au fost trimise în judecată, procurorii susţinând că acestea aveau o relaţie amoroasă, iar soţia victimei se simţea agasată de faptul că el voia să facă sex.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.