Starea naționalismului economic românesc

Publicat în Dilema Veche nr. 887 din 8 - 14 aprilie 2021
Starea naționalismului economic românesc jpeg

Un sondaj de opinie realizat de INSCOP și publicat recent testează părerea românilor asupra unei teme delicate pentru societatea de astăzi, și anume naționalismul economic. Rezultatele sînt relativ îngrijorătoare, pentru că arată că un curent pe care îl bănuim, îl vedem și îl simțim în România este mai prezent decît ne-am putea aștepta la o privire superficială. Rezultatele cercetării arată că, într-o măsură semnificativă, între 30% și 40%, românii cred că România nu are autostrăzi din cauza străinilor, că lemnul este tăiat ilegal de companii străine sau că resursele naturale exploatate de firmele străine ar trebui să revină în administrarea statului.

Chiar dacă întrebările nu există explicit sub această formă în sondajul de opinie, putem fi siguri că printre naționaliștii economici există răspîndită ideea că România este o „colonie” sau că firmele străine fac profituri exorbitante pe piața locală, pe care le transferă în țările de origine. În ultimii ani, publicul românesc a fost încărcat în mod constant cu idei așa-zis naționale sau chiar patriotice. Politicieni și analiști au criticat de nenumărate ori (pentru că repetiția este mama învățării) investitorii străini demonizîndu-i, acuzîndu-i de practici fiscale incorecte sau chiar de corupție. Problema este că o bună parte din afirmații nu sînt acoperite de dovezi reale sau de măsuri concrete, dar, în pofida lipsei probelor, afirmațiile au pătruns în mentalul colectiv și au rămas înfipte acolo. Cum putea fi altfel dacă România este prin excelență țara vorbelor și prea puțin a faptelor și a logicii? Teoria străinilor vinovați este comodă pentru toată lumea. Cine mai stă să se gîndească la adevăr?

De exemplu, atunci cînd politicieni aflați la putere acuză companiile multinaționale că scot profituri din țară fără să fie impozitate, nimeni nu vede realitatea. Și anume aceea că există directive europene, preluate în legislația locală, sînt reguli fiscale specifice în legislația românească, există agenția fiscală aflată în subordinea premierului. Astfel, eventualele abuzuri fiscale ale investitorilor străini pot fi controlate și amendate.

În urmă cu cîțiva ani, Darius Vâlcov cerea conducerii Băncii Naționale a României să fie mai patrioți. Probabil că pe unii dintre români i-a „uns pe suflet” această idee, alții au jubilat pe rețelele sociale, doar că foarte curînd s-a dovedit că „patrihoții” vorbesc cu mare lejeritate despre patriotism. Din păcate, o parte dintre români cred mai mult în discursurile patriotarde, cred în patriotismul vorbit și expus public prin lovituri cu pumnii în piept și nu observă doza de patriotism din criticile făcute cu bună credință.

Este ciudat să vezi astăzi români care cred că marile companii privatizate, în care s-au făcut investiții, care au reușit să se consolideze pe piață, ba chiar să obțină și profituri bune, ar trebui să se întoarcă la stat. Ei uită sau nu știu (însă neștiința nu este o scuză) că Sidex înainte de privatizare pierdea un milion de dolari pe zi, că Petrom înainte de a fi privatizată era „căpușată” de o serie de oameni de afaceri români, că Dacia nu avea nici o șansă să rămînă pe piața europeană fără investitorul francez care a preluat-o, că băncile de stat au fost devalizate înainte de privatizare și s-au dezvoltat după vînzarea lor. În multe cazuri, investitorii străini au preluat companii de stat care aveau pierderi, datorii la bugete și la furnizori, trăiau din subvențiile de la stat și din ștergerea repetată a datoriilor. Un economist român a calculat că, în 30 de ani, statul român a plătit subvenții către companiile publice între 22 și 25 de miliarde de euro. Adică fiecare român a plătit în această perioadă, prin buget, cel puțin 1.000 de euro pentru companiile de stat neperformante.

Este clar că firmele străine nu funcționează impecabil în România. Dar, dacă ele scot profituri din țară fără să fie impozitate, instituțiile statului pot descoperi tranzacțiile și le pot penaliza. Dacă unele companii străine nu au construit autostrăzile, contractele lor trebuiau reziliate. Dacă unele companii nu și-au îndeplinit obligațiile de investiții asumate prin contractele de privatizare, instituțiile statului aveau toate pîrghiile pentru a le controla. Așadar, înainte de a-i face pe străini vinovați pentru toate relele din economie, românii ar trebui să înțeleagă că instituțiile statului au la îndemînă toate mijloacele pentru a corecta erorile sau abuzurile comise de „străini”. Înainte de a vedea paiul din ochiul străinilor ar trebui să vadă bîrna din ochii noștri.

Între analfabetismul funcțional și naționalismul economic este o relație direct proporțională. Cu cît cetățenii sînt mai puțin informați, cu cît au mai puțini ani de școală, cu atît sînt mai seduși de cei care le spun că România este o colonie, de patrihoți și de populiști care le „vînd” ideea că nu au putut construi o autostradă pentru că nu i-au lăsat străinii. Astfel, se ajunge să se ceară în stradă libertatea de a merge la mall după ora 18.

Pandemia a resuscitat naționalismul economic în Europa. Dar forma sub care se manifestă este cu totul alta decît în România. Statele din Europa de Vest au descoperit, de exemplu, cît de dependente sînt de producția din China și au lansat programe de relocare a companiilor europene pe continent. Cu rezultate modeste, dar preocuparea există. De asemenea, Uniunea Europeană a luat măsuri pentru a putea să oprească achiziția unei companii locale de către un investitor din afara Uniunii Europene. Vorbim despre un alt nivel, un alt standard.

În România, creșterea naționalismului economic este profitabilă pentru multă lume. Pe de o parte, politicienii își ascund propria neputință în spatele străinilor. Pe de altă parte, naționalismul rău înțeles, inclusiv cel economic, se alimentează din informații trunchiate, din analfabetism funcțional și din conspirație. Naționalismul exagerat poate strica o construcție economică și politică realizată în ani de zile.

Constantin Rudnițchi este analist economic.

Foto: wikimedia commons

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

702695345 18447090661118268 7381810304273161725 n jpg
Sportiv paralimpic britanic, medaliat la Paris 2024, acuzat de 11 violuri. Alte șase acuzații vizează agresiuni sexuale și strangulare
Un sportiv paralimpic britanic, care a câștigat medalia de argint la Jocurile Paralimpice de la Paris din 2024, a fost pus sub acuzare pentru 11 fapte de viol. Lee Fryer, în vârstă de 26 de ani, este vizat de alte acuzații grave, printre care strangulare intenționată și agresiune.
01 ANIVERSARE FRF GALA EURO 1984 (8 12 2014) jpg
„Să te muți în 3 zile de-aici!” Drama lui Dudu Georgescu, dublu câștigător al „Ghetei de Aur”. Și-a pierdut casa primită pentru performanțele sale și a murit în Canada
Dudu Georgescu a câștigat de două ori „Gheata de Aur”, a înscris mai multe goluri într-un sezon decât aproape toți marii atacanți ai Europei și a rămas cel mai bun marcator din istoria primei ligi românești. Dar omul care a făcut istorie pentru Dinamo a trăit și umilința de a-și pierde casa.
matura istock jpg
Motivul pentru care trebuie să pui un ciorap pe mătură. Un truc de real ajutor
Este un truc care, la prima vedere, poate părea destul de neobișnuit. Dar, în realitate, el este mult mai util decât am crezut, motiv pentru care își menține popularitatea indiferent de cât de mult timp ar trece.
Căpitanul Smit Machchhar, pilotul avionului flydubai
Alertă de terorism. Șefii serviciilor de securitate din SUA avertizează companiile aeriene cu privire la amenințările de deturnare și atacuri teroriste din partea Al-Qaeda
Autoritățile americane de securitate avertizează companiile aeriene cu privire la riscul unor deturnări și atacuri ale Al-Qaida, la câteva săptămâni după incidentul din cursa Flydubai.
ciolacu&docutz fb gigel stirbu png jpeg
Constantin Toma acuză că Marcel Ciolacu a fost executat politic după botezul de la Timișoara: „N-a ieșit vinovat nici finul, nici nașul”
Primarul Buzăului, Constantin Toma, susține că fostul lider PSD Marcel Ciolacu a fost sacrificat politic după botezul organizat de familia Simonis. Edilul afirmă că întreaga responsabilitate publică a fost transferată asupra acestuia odată cu scandalul blănii de șinșila.
aeroportul Bruxelles Zaventem FOTO shutterstock jpg
Zboruri anulate în masă în Belgia, luni, 23 noiembrie. MAE îi avertizează pe românii care au bilete de avion
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a emis o atenționare de călătorie pentru românii care se află, tranzitează sau intenționează să ajungă în Belgia.
inchisoare jpg
A făcut închisoare în locul altui bărbat pentru o faptă pe care nu a comis-o. Cum a fost posibilă eroarea uriașă
O eroare uriașă a autorităților din Italia l-a trimis în închisoare pe un om nevinovat. A petrecut 13 zile după gratii pentru o condamnare care aparținea unui alt bărbat, cu care avea exact aceleași date de identificare.
pexels bogdanchirea 40602838 jpg
A plătit 3.000 de euro pentru o vacanță pe o insulă celebră din Italia și a plecat dezamăgit. „Este supraevaluată”
O vacanță de zece zile, pentru care a cheltuit aproximativ 3.000 de euro, s-a transformat într-o dezamăgire pentru un turist care spera să descopere unele dintre cele mai frumoase plaje ale Mediteranei.
Târgul de Crăciun din Craiova, vizitat de zeci de mii de turiști
Olguța Vasilescu: „Craiova e deja sub asediu”. Turiști din Venezuela, Africa de Sud și alte țări au luat cu asalt orașul
Orașul Craiova este deja luată cu asalt de turiști străini, deși luna decembrie nici nu a început. Vizitatori din Olanda, Marea Britanie, Franța, Polonia, Serbia, Africa de Sud și Venezuela au ajuns în orașul din Oltenia, atrași de Târgul de Crăciun, desemnat anul trecut cel mai frumos din Europa.