Starea naționalismului economic românesc

Publicat în Dilema Veche nr. 887 din 8 - 14 aprilie 2021
Starea naționalismului economic românesc jpeg

Un sondaj de opinie realizat de INSCOP și publicat recent testează părerea românilor asupra unei teme delicate pentru societatea de astăzi, și anume naționalismul economic. Rezultatele sînt relativ îngrijorătoare, pentru că arată că un curent pe care îl bănuim, îl vedem și îl simțim în România este mai prezent decît ne-am putea aștepta la o privire superficială. Rezultatele cercetării arată că, într-o măsură semnificativă, între 30% și 40%, românii cred că România nu are autostrăzi din cauza străinilor, că lemnul este tăiat ilegal de companii străine sau că resursele naturale exploatate de firmele străine ar trebui să revină în administrarea statului.

Chiar dacă întrebările nu există explicit sub această formă în sondajul de opinie, putem fi siguri că printre naționaliștii economici există răspîndită ideea că România este o „colonie” sau că firmele străine fac profituri exorbitante pe piața locală, pe care le transferă în țările de origine. În ultimii ani, publicul românesc a fost încărcat în mod constant cu idei așa-zis naționale sau chiar patriotice. Politicieni și analiști au criticat de nenumărate ori (pentru că repetiția este mama învățării) investitorii străini demonizîndu-i, acuzîndu-i de practici fiscale incorecte sau chiar de corupție. Problema este că o bună parte din afirmații nu sînt acoperite de dovezi reale sau de măsuri concrete, dar, în pofida lipsei probelor, afirmațiile au pătruns în mentalul colectiv și au rămas înfipte acolo. Cum putea fi altfel dacă România este prin excelență țara vorbelor și prea puțin a faptelor și a logicii? Teoria străinilor vinovați este comodă pentru toată lumea. Cine mai stă să se gîndească la adevăr?

De exemplu, atunci cînd politicieni aflați la putere acuză companiile multinaționale că scot profituri din țară fără să fie impozitate, nimeni nu vede realitatea. Și anume aceea că există directive europene, preluate în legislația locală, sînt reguli fiscale specifice în legislația românească, există agenția fiscală aflată în subordinea premierului. Astfel, eventualele abuzuri fiscale ale investitorilor străini pot fi controlate și amendate.

În urmă cu cîțiva ani, Darius Vâlcov cerea conducerii Băncii Naționale a României să fie mai patrioți. Probabil că pe unii dintre români i-a „uns pe suflet” această idee, alții au jubilat pe rețelele sociale, doar că foarte curînd s-a dovedit că „patrihoții” vorbesc cu mare lejeritate despre patriotism. Din păcate, o parte dintre români cred mai mult în discursurile patriotarde, cred în patriotismul vorbit și expus public prin lovituri cu pumnii în piept și nu observă doza de patriotism din criticile făcute cu bună credință.

Este ciudat să vezi astăzi români care cred că marile companii privatizate, în care s-au făcut investiții, care au reușit să se consolideze pe piață, ba chiar să obțină și profituri bune, ar trebui să se întoarcă la stat. Ei uită sau nu știu (însă neștiința nu este o scuză) că Sidex înainte de privatizare pierdea un milion de dolari pe zi, că Petrom înainte de a fi privatizată era „căpușată” de o serie de oameni de afaceri români, că Dacia nu avea nici o șansă să rămînă pe piața europeană fără investitorul francez care a preluat-o, că băncile de stat au fost devalizate înainte de privatizare și s-au dezvoltat după vînzarea lor. În multe cazuri, investitorii străini au preluat companii de stat care aveau pierderi, datorii la bugete și la furnizori, trăiau din subvențiile de la stat și din ștergerea repetată a datoriilor. Un economist român a calculat că, în 30 de ani, statul român a plătit subvenții către companiile publice între 22 și 25 de miliarde de euro. Adică fiecare român a plătit în această perioadă, prin buget, cel puțin 1.000 de euro pentru companiile de stat neperformante.

Este clar că firmele străine nu funcționează impecabil în România. Dar, dacă ele scot profituri din țară fără să fie impozitate, instituțiile statului pot descoperi tranzacțiile și le pot penaliza. Dacă unele companii străine nu au construit autostrăzile, contractele lor trebuiau reziliate. Dacă unele companii nu și-au îndeplinit obligațiile de investiții asumate prin contractele de privatizare, instituțiile statului aveau toate pîrghiile pentru a le controla. Așadar, înainte de a-i face pe străini vinovați pentru toate relele din economie, românii ar trebui să înțeleagă că instituțiile statului au la îndemînă toate mijloacele pentru a corecta erorile sau abuzurile comise de „străini”. Înainte de a vedea paiul din ochiul străinilor ar trebui să vadă bîrna din ochii noștri.

Între analfabetismul funcțional și naționalismul economic este o relație direct proporțională. Cu cît cetățenii sînt mai puțin informați, cu cît au mai puțini ani de școală, cu atît sînt mai seduși de cei care le spun că România este o colonie, de patrihoți și de populiști care le „vînd” ideea că nu au putut construi o autostradă pentru că nu i-au lăsat străinii. Astfel, se ajunge să se ceară în stradă libertatea de a merge la mall după ora 18.

Pandemia a resuscitat naționalismul economic în Europa. Dar forma sub care se manifestă este cu totul alta decît în România. Statele din Europa de Vest au descoperit, de exemplu, cît de dependente sînt de producția din China și au lansat programe de relocare a companiilor europene pe continent. Cu rezultate modeste, dar preocuparea există. De asemenea, Uniunea Europeană a luat măsuri pentru a putea să oprească achiziția unei companii locale de către un investitor din afara Uniunii Europene. Vorbim despre un alt nivel, un alt standard.

În România, creșterea naționalismului economic este profitabilă pentru multă lume. Pe de o parte, politicienii își ascund propria neputință în spatele străinilor. Pe de altă parte, naționalismul rău înțeles, inclusiv cel economic, se alimentează din informații trunchiate, din analfabetism funcțional și din conspirație. Naționalismul exagerat poate strica o construcție economică și politică realizată în ani de zile.

Constantin Rudnițchi este analist economic.

Foto: wikimedia commons

O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Skynet dă în bobi*
Tehnologiile avansate vor continua să evolueze și să aibă un impact major asupra societății.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Dubla măsură
Să ne înțelegem: nu vreau să-i evacuez nici pe Marx, nici pe Engels, nici pe G.B. Shaw, pe Sartre, pe Éluard sau pe Aragon din lista de repere semnificative ale culturii europene.
Frica lui Putin jpeg
Regii, vecinii noștri
Dacă acestea sînt așa, înțelegem pasiunea modernă pentru monarhia constituțională. Cu regii și prinții Angliei mai ales sîntem toți „vecini” prin intermediul presei, al Internetului și acum, iată, al unei cărți.
m simina jpg
La Azuga (II)
Din păcate, după cel de-al Doilea Război Mondial noul regim politic din România a căutat să minimalizeze contribuția monarhiei în istoria țării.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ce oameni avem, ce oameni sîntem
Și în UE, relațiile dintre state au o bună doză de răceală și de cinism.
Iconofobie jpeg
Puțină genetică … literară
„Gena” funcționează, în acest context, asemenea sorții implacabile din tragedia antică. Devine fatum malus, predestinare obtuză.
„Cu bule“ jpeg
Paranghelia la discotecă
Descoperisem mai întîi un film grecesc din 1980, cu titlul în original Paranghelia, în care conflictul era declanșat de comandarea (= paranghelia) de către protagonist a unei muzici anume, într-un local.
HCorches prel jpg
Ca un cuțit de bucătărie proaspăt șters
Mircea Cărtărescu, în cîteva fraze, a spus, așadar, niște adevăruri tranșante și care trebuie rostite de o voce cu autoritatea lui.
radu naum PNG
Scapă Halep?
Există puţine certitudini în cazul controlului pozitiv cu Roxadustat al Simonei Halep, dar un lucru e sigur: orice ar fi, nu putem fi obiectivi.
p 7 WC jpg
A discreditat prăbușirea FTX „altruismul eficace”?
În cazul lui Bankman-Fried, riscul nu viza doar propria sa avere, reputație și poate chiar propria libertate.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Exploratorii existenței
Kundera nu extinde aceste observații și asupra altor acte artistice, dar cred că și în pictură, de exemplu, pot funcționa aceleași mecanisme.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Un an special pentru noi
Am trecut prin toate cele ale României. De 30 de ani, nimic din ce este românesc nu ne este străin.

Adevarul.ro

image
Ce îi distrează la culme pe americani în România. „Nu eram pregătit pentru asta, dar n-a fost așa rea pe cât aș fi crezut” VIDEO
Americanii de la Lifey au realizat pe Youtube un top cu 22 de lucruri pe care ei le consideră amuzante și despre care spun că sunt specifice României. Este vorba, spun ei, despre „șocuri culturale românești”, povești haioase sau tradiții fascinante
image
Băiatul unei românce a fost aruncat de colegi sub tren, în Italia. Imagini cu puternic impact emoțional VIDEO
Un băiat în vârstă de 15 ani, fiul unei românce, a fost atacat de câțiva colegi în Italia. Tânărul a fost victima unei tentative de omor la care a supraviețuit în mod miraculos după ce a fost aruncat sub un tren.
image
Cum și-a pierdut Florina Cercel marea iubire. Artista și bărbatul care a cucerit-o au murit de aceeași boală, la jumătate de veac distanță VIDEO
Artista Florina Cercel a povestit într-un interviu drama trăită la vârsta de 29 de ani, când a pierdut o sarcină iar, la scurt timp, iubirea vieții ei s-a îmbolnăvit și a murit.

HIstoria.ro

image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.
image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.