Spiritul conservator în secolul XXI

Publicat în Dilema Veche nr. 221 din 13 Mai 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

"Principala caracteristică a relaţiilor internaţionale în secolul XXI se dovedeşte a fi non-polaritatea: o lume dominată nu de una, de două sau de mai multe state, ci, mai degrabă, de mulţi actori care posedă şi exercită diferite feluri de putere" - scrie într-un recent articol Richard N. Haass*. Teza lui Haass este că puterea în lume se va exercita de tot mai mulţi actori, dintre care statele vor fi tot mai puţine, iar actorii non-statali tot mai mulţi. În plus, aş adăuga eu, puterea se va exercita tot mai specializat, în sensul că deconstruirea conceptului de putere are un echivalent în realitate prin aceea că aspecte ale puterii (economic, militar, cultural, religios) sînt tot mai limpede exercitate de actori anume constituiţi. Ceea ce anunţă, cu ton profetic, Haass nu e ceva nou. Încă de la începutul anilor ’90, autorii care cred într-o convergenţă deplină a spiritului civilizaţiei cu exprimarea politică au arătat că relaţiile internaţionale intră într-o vîrstă postmodernă care se caracterizează exact prin aceea că puterea ordonatoare se va exercita difuz, nu va mai aparţine cu necesitate unei entităţi imediat identificabile, dar şi prin aceea că numărul actorilor internaţionali se va multiplica datorită, mai ales, diminuării puterii statelor. Este limpede că nu doar organizaţiile politice supra-statale de genul Uniunii Europene sau Naţiunilor Unite sînt avute în vedere. Marile corporaţii, marile biserici, marile ONG-uri, alianţele mai mult sau mai puţin formale dintre toate categoriile de actori internaţionali şi multe alte organizaţii non-statale au un rol tot mai important în forjarea ordinii internaţionale. Mai mult, chiar şi exprimarea puterii statelor începe să se schimbe: accentul tot mai apăsat pus pe diplomaţia publică şi pe acţiunile de tip captatio benevolentiae în exprimarea politicii externe a statelor este evident. Acţiuni care inspiră forţă, precum cele desfăşurate de mari puteri, ca SUA sau Rusia în ultimii ani, sînt aproape unanim socotite inacceptabile. Puterea, astăzi, nu mai constă în numărul de F16 pe care o ţară le deţine şi nici măcar în faptul dacă deţine sau nu arma atomică. Încă din anii ’80, o personalitate academică influentă precum Richard Ashley constata că puterea în planul relaţiilor internaţionale a încetat să mai aparţină marilor state şi este tot mai clar deţinută de "mici reţele" care compun baza unui ţesut social internaţional, iar puterea nu se mai exprimă nici formal şi nici grandios, ci prin "microrelaţii" la nivelul "de jos", care mai degrabă scapă ochiului vigilent al statului. Ideea foucaultiană conform căreia puterea înseamnă cunoaştere şi, mai departe, puterea înseamnă să deţii adevăruri se simte în aceste teorii. În faţa unei atari perspective, un spirit conservator ar putea fi contrariat, dacă nu chiar îngrijorat. Chiar o anumită teamă ar putea proveni din constatarea deopotrivă logică şi factuală că dezordinea sporeşte şi nesiguranţa creşte într-o astfel de lume. E limpede, tot mai mulţi deţinători ai puterii înseamnă tot mai multe interese divergente, ceea ce duce, inevitabil, la tot mai multe tensiuni şi conflicte. Pe de altă parte, e limpede că sporirea numărului de actori cu impact internaţional este o consecinţă a creşterii libertăţii, a deschiderii societăţilor, a aprofundării şi sofisticării democraţiei occidentale. În plus, un conservator nu ar avea de ce să se tulbure, căci aceste modificări ale tectonicii relaţiilor internaţionale nu sînt deloc factice, sînt absolut "naturale". Nimeni nu le-a planificat, nimeni nu le-a forţat, nimeni nu le-a "fabricat". Un conservator nu este, aşa cum spun "progresiştii", unul care se opune schimbării şi care vrea o lume împietrită, ci unul care vrea doar ca schimbările să curgă cît mai firesc, fără să fie inventate sau doar anticipate prin programe "utopic-revoluţionare", dar şi fără să fie împiedicate deliberat. Un conservator autentic admite că lumea se mişcă, în mare, după un "plan" superior (cel al lui Dumnezeu, de pildă) sau, cum ar spune Hegel, cel al Ideii. Acest "plan" este în bună măsură cognoscibil şi, de aceea, efortul major trebuie depus în sensul cunoaşterii sale. Vorba secretarului de stat american, strategia unui conservator trebuie să fie aceea de a afla în ce sens se mişcă Istoria şi să dea evenimentelor un mic brînci în acea direcţie. În fond, tot principiul suveranităţii guvernează ordinea internaţională, atîta doar că el aparţine şi altor entităţi decît statele. Nu e vorba despre anarhie, ci doar despre o diseminare prin democratizare a suveranităţii. Suveranitatea statelor se distribuie spre structuri supra-statale, dar şi spre structuri sub-statale, după cum bine se vede. Iar acest proces poate fi foarte bine gestionat în spirit conservator, adică în spiritul respectului pentru suveranitate. Cînd România a intrat în UE, suveranitatea ei nu s-a diluat pur şi simplu, ci o parte a acestei suveranităţi a fost transmisă Uniunii. Cînd Iugoslavia s-a pulverizat, suveranitatea ei nu a dispărut în neant lăsînd loc liber dezordinii, ci s-a divizat în alte cîteva suveranităţi "mai mici" ca arie de exercitare, dar la fel de tari în substanţa lor. Tocmai aceasta trebuie să fie grija spiritului conservator, să nu dispară suveranitatea, căci pericolul este ca printr-o divizare de neoprit sau printr-o delegare a ei voios pionierească spre structuri supra-statale, suveranitatea să dispară. Spiritul conservator trebuie să rămînă un spirit al măsurii, al moderaţiei şi al bunului-simţ. Spiritul conservator trebuie să rămînă ataşat ideii de suveranitate, dar trebuie să o înţeleagă în evoluţia sa. Iar evoluţia suveranităţii nu înseamnă, cum cred "progresiştii", dispariţia ei. Aşadar, spiritul conservator nu are de ce să se teamă de tumultul lumii de astăzi. De asemenea, nu are nici un motiv să se simtă iritat, izolat, inadecvat. Trebuie doar să se străduiască să înţeleagă mai mult rămînînd acolo unde este adevărul, adică în valorile sale fundamentale. * Haass este preşedintele faimosului Council on Foreign Relations, iar articolul la care mă refer se cheamă "Vîrsta non-polarităţii. Ce va urma după dominaţia Statelor Unite" şi a apărut în ultimul număr al prestigioasei Foreign Affairs.

640px Boulevard Unirii jpg
Cu mîndrie despre România, cu luciditate despre români
România va construi și spitalele regionale și municipale (este greu de spus cînd), pentru că dacă acum este moda stadioanelor, cu siguranță va veni și cea a spitalelor.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Dependența de China
În discursul despre care aminteam mai devreme, Rishi Sunak propunea ca relațiile cu China să fie guvernate de acum înainte de un „pragmatism robust”.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Nota testamentară a lui Constantin Noica
S-au găsit, inevitabil, și hermenuți subtili, care să extindă „marasmul” nicasian asupra „discipolilor”.
Frica lui Putin jpeg
Dr.
Bine, dar de ce totuși au nevoie să-și pună la rever acest păcătos de dr.? Vanitate?
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Doar educația...
Și eu cred că responsabilitatea, respectul pentru ceilalți și hărnicia sînt valorile fundamentale pe care trebuie să le insuflăm celor ce vin după noi.
m simina jpg
Primul SMS din istorie
Fix treizeci de ani, așadar, de la primul mesaj scurt trimis (Short Message Sent) din istorie.
Iconofobie jpeg
Un demon atipic
Ambii reprezintă niște „realități” abstracte, imprecise, încărcate de mister și neclaritate semantică.
„Cu bule“ jpeg
Șofer de duminică
Popularitatea expresiei se reflectă în extinderea tiparului la alte ocupații.
HCorches prel jpg
Voi știți formula permanganatului de potasiu?
Așa era ea, o profesoară severă din cale-afară, la orele căreia nu se auzea nici musca.
radu naum PNG
Putem să vorbim despre un campionat prea mondial de fotbal?
Un minunat Panama-Oman va putea fi savurat la viitoarea Cupă Mondială. Sau un Brazilia – St. Kits şi Nevis, acolo să vezi distracţie! Nu s-au gîndit rău venerabilii.
p 7 WC jpg
Evitabila creștere a extremei drepte germane
Dar nu și în Germania, unde partidul de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD) are, deocamdată, un succes neînsemnat.
Comunismul se aplică din nou jpeg
De ce se opune Austria
Mi-am adus aminte atunci și cum o cunoștință din Oetz mi-a explicat odată că pe văile mai dinspre Elveția mă puteam întîlni cu oameni nesuferiți și încuiați.
O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (I)
În limba engleză, termenul subject a rămas fidel sensului etimologic de supus.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Conferințele noastre, viitorul nostru
Cînd generația liceenilor de azi va ajunge la butoanele țării, sînt convins că ne va fi mai bine decît ne este acum!
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Presa acum 85 de ani și azi
Nu mai e vorba de o slujbă publică, destinată să lămurească în vreun fel pe privitor.
Frica lui Putin jpeg
Condiția de înger
abandonînd umanitatea pentru un scurt răstimp, a împrumuta aripile de la îngeri.
AFumurescu prel jpg
Interesul și fesul
Dacă nu mă credeți, întrebați-vă prietenii de pe Facebook, Instagram, Twitter, TikTok și ce alte rețele „sociale” vor mai fi fiind. În lumea virtuală.
m simina jpg
Abraham Lincoln de Ziua Recunoștinței
Abraham Lincoln este primul președinte american care a salvat un curcan de la sacrificare, dar nu cu ocazia Zilei Recunoștinței, ci de Crăciun.
Iconofobie jpeg
Întîmplări întîmplătoare
„Întîmplările” sînt piesele unui puzzle imens ce creionează o imagine aflată dincolo de puterea noastră de cuprindere.
„Cu bule“ jpeg
Vechea gașcă
Originea cuvîntului nu a fost lămurită, deocamdată.
HCorches prel jpg
Nu-i cazul să renunți
Din fericire, chiar și în cadrul acestor formări pe care le mai susținem, constatăm că numărul acestor profesori este în scădere.
p 7 WC jpg
Libertate de expresie pentru cine?
Expresia lui Musk „într-o manieră sănătoasă” permite o gamă largă de interpretări, unele dintre ele foarte restrictive pentru libertatea de expresie.
radu naum PNG
Comunismul se aplică din nou jpeg
Bucureștiul văzut cu alți ochi
Bucureștiul acela, bombardat de americani și apoi și de germani, era încă frumos și bogat.

Adevarul.ro

Fane Croația la Campionatul Mondial de fotbal din Qatar 2022 FOTO Profimedia (2) jpg
Spectacol al frumuseții în tribunele din Qatar, la Campionatul Mondial. Croatele au furat toate privirile FOTO
Croatele au făcut un adevărat spectacol în tribunele din Qatar, la Campionatul Mondial, la fiecare meci pe care naționala lor l-a disputat în faza grupelor, la turneul din acest an.
11 septembrie
Cum a rescris George W Bush istoria atacurilor din 11 septembrie și avertismentele pe care le-a ignorat. Detalii dintr-o notă secretă
Pe 29 aprilie 2004, președintele George W. Bush a găzduit una dintre cele mai neobișnuite întrevederi care au avut loc vreodată în Biroul Oval.
Germania Japonia la Cupa Mondială de Fotbal 2022 din Qatar FOTO EPA EFE (3) jpg
Primul meci de la CM din Qatar care nu se vede pe TVR 1 sau TVR 2. Ce canal difuzează Germania - Costa Rica
Partida dintre Germania și Costa Rica, din faza grupelor a Campionatului Mondial de fotbal din Qatar nu se va vedea pe primele două posturi ale Televiziunii Române.

HIstoria.ro

image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.
image
Scurt istoric al zilei naţionale
Instaurată încă de la venirea pe tronul României a lui Carol I, 10 Mai a rămas în tradiţia românilor ca Ziua Naţională a României moderne, până în 1947, când a fost impus regimul comunist. Un principe strãin pe tronul României reprezenta o necesitate politicã întrucât dupã abdicarea forţatã a lui Cuza la 11 februarie se ridica problema menţinerii recunoaşterii unirii celor douã principate.