Spionii noncomerciali din Rusia

Publicat în Dilema Veche nr. 685 din 6-12 aprilie 2017
Spionii noncomerciali din Rusia jpeg

Nimic nu irit─â mai mult percep╚Ťia Occidentului asupra Rusiei ca legea referitoare la agenturile str─âine. Intrat─â ├«n vigoare ├«n iulie 2012, legea cere ca toate organiza╚Ťiile non-comerciale (ONC) angajate ├«n ÔÇ×activit─â╚Ťi politiceÔÇť (nedefinite) s─â fie ├«nregistrate la Ministerul Justi╚Ťiei ca ÔÇ×├«ndeplinind func╚Ťiile unei agenturi str─âineÔÇť. O m─âsur─â suplimentar─â din 2015, legea ÔÇ×organiza╚Ťiilor indezirabileÔÇť, oblig─â fiecare astfel de ONC s─â se prezinte public ca ÔÇ×agentur─â str─âin─âÔÇť.

Formularea este specific─â ╚Öi semnificativ─â. Care s├«nt, ├«n fond, ├«n vorbirea curent─â, ÔÇ×func╚Ťiile unei agenturi str─âineÔÇť, ├«n afar─â de slujirea intereselor unei puteri str─âine? ├Äntr-adev─âr, legea ruseasc─â ├«mpiedic─â eficient ca ONC-urile care nu se afl─â sub controlul statului s─â exercite orice activitate ├«n─âuntrul ╚Ť─ârii. Iar modul ├«n care ele s├«nt definite exclude cu siguran╚Ť─â posibilitatea unei finan╚Ť─âri ruse╚Öti, ceea ce le poate scoate din registrul comer╚Ťului. C─âci ele s├«nt nu numai str─âine: s├«nt infiltrate ╚Öi tr─âd─âtoare!

Unele grupuri au ales lichidarea voluntar─â, altele au fost suprimate pentru c─â nu s-au conformat reglement─ârilor, iar altele func╚Ťioneaz─â ├«n exil. Printre victimele cele mai proeminente se num─âr─â Centrul Saharov, Centrul comemorativ pentru drepturile omului ╚Öi ╚ścoala de educa╚Ťie civic─â din Moscova. Reu╚Öind s─â pareze o tentativ─â de stigmatizare ca ÔÇ×agentur─â str─âin─âÔÇť, Universitatea European─â din St. Petersburg risc─â acum s─â fie ├«nchis─â pentru banale contraven╚Ťii tehnice ÔÇô o strategie predilect─â a birocra╚Ťilor.

Vendeta ├«mpotriva grupurilor independente cu leg─âturi ├«n str─âin─âtate nu aduce Rusiei nici un beneficiu ╚Öi d─âuneaz─â reputa╚Ťiei ei interna╚Ťionale. Putem ├«ncerca s─â o ├«n╚Ťelegem pe trei niveluri.

├Än primul r├«nd, legea din 2012 a fost un r─âspuns direct la manifesta╚Ťiile publice de amploare care au ├«nceput cu un an ├«n urm─â la Moscova, St. Petersburg ╚Öi ├«n alte ora╚Öe ruse╚Öti, ca form─â de protest fa╚Ť─â de decizia lui Vladimir Putin de a candida pentru a treia oar─â la func╚Ťia de pre╚Öedinte, fa╚Ť─â de alegerea sa ╚Öi fa╚Ť─â de ├«nvestitura sa. Cu ocazia singurului s─âu discurs electoral, pe 23 februarie 2012, Putin a evocat victoria din 1812 a Rusiei asupra lui Napoleon ╚Öi a avertizat ├«mpotriva amestecului str─âin ├«n treburile interne ale ╚Ť─ârii. Ceea ce a fost o trimitere clar─â la Revolu╚Ťia portocalie ucrainean─â din 2004, organizat─â ╚Öi finan╚Ťat─â chipurile de CIA, care l-a ├«ndep─ârtat de la putere pe Victor Ianukovici, candidatul preziden╚Ťial preferat al Moscovei. Legea din 2015 a venit ├«n urma revoltelor din Pia╚Ťa Maidan din Kiev, care au reu╚Öit s─â ├«l ├«nl─âture pe Ianukovici pentru a doua oar─â.

Teama de dezintegrare a statului rus, o moștenire a imperiului, i-a preocupat întotdeauna pe conducătorii Rusiei și a constituit principalul obstacol în calea dezvoltării politicilor democratice.

Este o mo╚Ötenire ├«mpotmolit─â ├«nc─â ├«n lumea obscur─â a ÔÇ×organiza╚Ťiilor de fa╚Ťad─âÔÇť: adev─ârate ÔÇ×agenturi str─âineÔÇť, aparent independente ╚Öi devotate unor cauze nobile, dar controlate, ├«n secret, de puterile str─âine. Ru╚Öii le cunosc bine, deoarece sovieticii le-au folosit ├«n mod curent ca pe un instrument clandestin de politic─â extern─â. ÔÇ×Fa╚ŤadaÔÇť ar fi un colectiv de universitari ╚Öi personalit─â╚Ťi culturale ╚Öi sportive respectabile, care nu dau de b─ânuit, iar ÔÇ×spateleÔÇť ar fi controlat de KGB. Produsele organiza╚Ťiei vor simpatiza sau vor fi m─âcar necritice fa╚Ť─â de punctul de vedere sovietic. CIA a reac╚Ťionat similar. Congresul pentru libertate cultural─â, fondat ├«n 1950, a fost una din multele ei ÔÇ×fa╚ŤadeÔÇť, care a finan╚Ťat reviste literare ╚Öi politice binecunoscute, precum Encounter din Marea Britanie, ╚Öi a ajutat intelectuali disiden╚Ťi din spatele Cortinei de Fier.

E greu de ╚Ötiut c├«t─â influen╚Ť─â au avut realmente aceste ÔÇ×fa╚ŤadeÔÇť asupra evenimentelor. Pentru adep╚Ťii teoriei conspira╚Ťiei, ele constituie o parte esen╚Ťial─â a istoriei secrete a R─âzboiului Rece. Iar pu┬şblica╚Ťiile din print ╚Öi online de azi ofer─â noi posibilit─â╚Ťi ÔÇ×fa╚ŤadismelorÔÇť. Cu suficient─â imagina╚Ťie, po╚Ťi vedea bra╚Ťul lung al lui Putin ├«n numirea lui George Osborne ca redactor-╚Öef al cotidianului londonez Evening Standard, de╚Ťinut de oligarhul rus Alexander Lebedev.

Dar suspectarea str─âinului are r─âd─âcini mai ad├«nci ├«n Rusia. Oricine se str─âduie╚Öte s─â ├«nve╚Ťe limba rus─â se love╚Öte cur├«nd de extraordinara ei opacitate. Genomul cultural rus (ADN) a evoluat ├«ntr-un mediu ╚Ť─âr─ânesc, ├«n care proprietatea era p─âstrat─â ╚Öi via╚Ťa era tr─âit─â la comun. (Comunismul sovietic, ├«n pofida tuturor elementelor importate din Occident, era ├«nr─âd─âcinat ├«n ideea tradi╚Ťional─â de proprietate colectiv─â.) Rela╚Ťiile nu erau guvernate de norme legale, ci de acorduri informale ╚Öi de o distinc╚Ťie clar─â ├«ntre cei din interiorul ╚Öi cei din afara mentalit─â╚Ťii colective. Fiind o societate tradi╚Ťional ├«nchis─â, ru╚Öii iubesc sau ur─âsc ÔÇô explica regizorul Andrei Koncealovski ├«n 2015 ÔÇô, ei nu respect─â.

Occidentalizarea, ├«nceput─â de Petru cel Mare ├«n secolul al XVIII-lea, a fost o cre╚Ötere for╚Ťat─â ÔÇô o gref─â, nu un transplant. F─âr─â Petru, scrie Koncealovski, nu ar fi existat Pu╚Ökin ╚Öi nici Ceaikovski sau Tolstoi, ci doar Pimen, Teofan Grecul ╚Öi Andrei Rubliov. Dar reforma lui Petru nu a deplasat centrul de greutate al civiliza╚Ťiei ruse╚Öti, care a r─âmas colectiv─â ╚Öi slavofil─â, ╚Öi nu individualist─â ╚Öi occidental─â. Vestul i-a dat Rusiei disiden╚Ťii ╚Öi rachetele sale, dar nu ╚Öi sensul s─âu. ╚śi Putin ├«n╚Ťelege asta foarte bine. Uneori, discursul s─âu alunec─â spre argoul de pu╚Öc─ârie (tyurma ÔÇô ├«n rus─â) ÔÇô o epitom─â a unei societ─â╚Ťi ├«nchise.

Ar fi prea mult s─â ne a╚Ötept─âm la o abolire a legii agenturilor str─âine. Rusia ├«ns─â ar putea face o concesie care nu ar costa-o nimic, limi┬şt├«nd ├«nregistrarea ca ÔÇ×agenturi str─âineÔÇť la ONC-urile care primesc mai mult de 50% din finan╚Ť─âri din surse non-ruse╚Öti. O astfel de m─âsur─â ar debloca finan╚Ťarea na╚Ťional─â, permi╚Ť├«nd unor astfel de grupuri s─â func╚Ťioneze ├«n Rusia. Iar Vestul ar putea oferi la r├«ndul s─âu o concesie gratuit─â, precum scoaterea c├«torva cet─â╚Ťeni ru╚Öi de pe listele persoanelor cu interdic╚Ťie de intrare ├«n UE sau SUA. ╚Üin├«nd cont c─â pacea ╚Öi prosperitatea mondial─â depind, ├«n parte, de o rela╚Ťie stabil─â ├«ntre Occident ╚Öi Rusia, e oare prea mult s─â cerem astfel de m─âsuri minimale, care s─â reduc─â o paranoia generalizat─â? 

Robert Skidelsky este membru al Camerei Lorzilor a Marii Britanii ┼či profesor emerit de economie politic─â la Universitatea Warwick. 

┬ę Project Syndicate, 2017
www.project-syndicate.org

traducere din limba englez─â de Matei PLE┼×U

Foto: wikimedia commons

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administra╚Ťia de la Washington a f─âcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informa╚Ťii cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care ├«l ofer─â ucrainenilor.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Stupori alimentare
Urm─âresc de mult, cu aten╚Ťie, ÔÇ×bibliografiaÔÇŁ nutri╚Ťioni╚Ötilor profesioni╚Öti ╚Öi, pe urmele cet─â╚Ťeanului turmentat care ├«ntreba mereu cu cine s─â voteze, ├«ntreb ╚Öi eu, timid, dar tenace: ÔÇ×Eu ce s─â m─ân├«nc? Ce s─â beau? Cum s─â aleg dieta optim─â?ÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miori╚Ťa woke
Ca orice protestatar respectabil, ╚Öi miori╚Ťa original─â se simte ignorat─â, a╚Öa c─â ÔÇ×iarba nu-i mai place, gura nu-i mai taceÔÇŁ.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Libertatea de exprimare ├«ntre tirani, manipulatori, naivi, mizantropi ╚Öi echidistan╚Ťi
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profund─â, intim─â, a fiin╚Ťei filologului fusese iremediabil r─âscolit─â, devastat─â chiar.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Celebrul ÔÇ×SuplementÔÇŁ
E remarcabil─â ├«mbog─â╚Ťirea substan╚Ťial─â a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistic─â ╚Öi Istorie Literar─â ÔÇ×Sextil Pu╚ÖcariuÔÇŁ din Cluj.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
S├«nt la etapa na╚Ťional─â a Olimpiadei de Lectur─â ca Abilitate de Via╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie OÔÇÖSullivan au ├«nceput s─â pl├«ng─â. Ce se ├«nt├«mpl─â?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin
ÔÇ×Doar victoria Ucrainei ╚Öi distrugerea total─â a ma╚Öinii de r─âzboi a lui Putin pot aduce pacea, at├«t pentru Ucraina, c├«t ╚Öi pentru estul Europei sau pentru Europa ├«ntreag─â ╚Öi, de fapt, pentru ├«ntreaga lume.ÔÇŁ
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Neutralitatea moldovean─â ╚Öi vinov─â╚Ťia rom├óneasc─â
Politic, conducerea de la Chișinău face eforturi supraomenești pentru a da asigurări că nu există nici un pericol iminent.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Pu╚Ťin─â libertate. ╚śi multe probleme
Țările din Europa occidentală reprezintă o zonă idilică, chiar dacă nu ideală, pentru presă...
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Re-începutul filosofiei
...deveneam ner─âbd─âtor ori de c├«te ori filosofia ├«nt├«rzia prea mult ├«n concept, ├«n terminologie, ├«n acroba╚Ťie analitic─â.
Frica lui Putin jpeg
Eufemismul
Este ├«ns─â ╚Öi altceva, ├«nc─â mai sinistru, ├«n acest tip de eufemisme politico-ideologice: ele servesc la dezumanizarea adversarului, eliber├«nd con╚Ötiin╚Ťa de orice repro╚Ö pentru un act criminal.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
ÔÇ×Eu nu mai citesc presa din 1979ÔÇŁ / ÔÇ×Sigur, tu ├«╚Ťi permi╚Ťi...ÔÇŁ
C├«nd a venit vestea mor╚Ťii lui Radu Lupu, toate marile ziare ale lumii au publicat articole despre legendarul pianist rom├ón.
Od─â bucuriei, Allegro ma non troppo jpeg
Od─â bucuriei, Allegro ma non troppo
În 1817, Societatea Filarmonică din Londra l-a însărcinat pe Beethoven să compună o simfonie.
Stat minimal, stat puternic, stat eficient jpeg
Stat minimal, stat puternic, stat eficient
Dintre to╚Ťi economi╚Ötii rom├óni, Georgescu este cel mai tran╚Öant ├«n a analiza ╚Öi a vorbi despre hibele capitali╚Ötilor ╚Öi capitalului din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Imperfec╚Ťiuni
Defectele (auto)inventate de oamenii ├«n cauz─â ajunseser─â s─â fie percepute ÔÇô tocmai prin inexisten┼úa lor┬áde facto┬áÔÇô drept ÔÇ×limita de atinsÔÇŁ, vorba lui Gabriel Liiceanu ├«ntr-o celebr─â carte.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Didactice
Textul recomand─â, de exemplu, ca termenul┬ástudent┬á(cu sensul ÔÇ×cel care studiaz─âÔÇŁ, indiferent de nivel) s─â nu mai fie folosit ├«n ╚Öcolile din Ardeal pentru ciclul preuniversitar, ci s─â fie ├«nlocuit cu┬áelev┬ásau┬á╚Öcolar,┬áca ├«n Regat.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
S─â nu ├«ncremenim ├«n prejudec─â╚Ťi
Andreea nu este un elev care să performeze la disciplinele realiste, iar matematica e, pentru ea, o piatră grea de încercare.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Doi ani și jumătate în spatele fileului pentru Boris Becker?
Via┼úa lui Becker, ce-i drept, e o vrai┼čte. Ajunge s─â-l prive┼čti pentru a ├«n┼úelege c├«te nop┼úi grele s├«nt pitite sub fa┼úa buh─âit─â.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
O întîmplare din România de azi
Mi-a venit ├«n minte formula unui cunoscut:┬á├Än definitiv, cine e╚Öti tu ca s─â nu ╚Ťi se ├«nt├«mple s─â fii nedrept─â╚Ťit?

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.