Solidaritatea în era pluralității

Charles TAYLOR
Publicat în Dilema Veche nr. 348 din 14 octombrie - 20 octombrie 2010
Solidaritatea în era pluralității jpeg

În societăţile democratice, solidaritatea e esenţială. Ele nu pot funcţiona în condiţiile unei anumite neîncrederi reciproce sau dacă unii membri simt că ar fi fost abandonaţi de ceilalţi. Multe viziuni despre o dezvoltare de tip individualist apar în zilele noastre drept cele mai mari ameninţări la ideea de solidaritate. Dar acest lucru e strîns legat de diminuarea simţului de apartenenţă la o identitate comună. Nu e un accident, de exemplu, că statele cele mai înstărite şi de succes din Europa au fost create în omogenitatea etnică a Scandinaviei. Oamenii din aceste ţări au sentimentul că îşi pot înţelege vecinii şi concetăţenii şi că pot fi într-o strînsă legătură unii cu alţii. 

Provocarea actuală e aceea de a menţine sentimentul unei intense solidarităţi în mijlocul diversificării populaţiei. Sînt două moduri în care se poate face asta. Unul e acela de reîntoarcere la vechile modele de solidaritate. Identitatea francezilor, de exemplu, e bazată pe modelul unic al acestei ţări, de republică seculară, cunoscut sub numele de laicité. Dar eforturile Franţei de a revigora solidaritatea insistînd pe această laicitate şi pe coalizarea împotriva imigranţilor musulmani sînt ineficiente şi contraproductive, pentru că ele exclud sentimentul de apartenenţă la naţiune pentru mulţi oameni care deja trăiesc în Franţa. Un alt mod de a consolida solidaritatea e acela de a redefini identitatea. Toate societăţile democratice de astăzi se confruntă cu problema acestei redefiniri, în dialog cu unele elemente externe, dar şi cu unele interne. Să comparăm cu influenţa mişcărilor feministe de-a lungul spaţiului occidental. Nu e vorba de oameni care vin din afara acestor ţări. E vorba de persoane cărora, într-un anumit fel, le lipseşte sentimentul unei cetăţenii complete, care o revendică şi care şi-au redefinit scopurile politice în vederea obţinerii ei. Astăzi, sarcina cea mai importantă e aceea de a calma temerile că tradiţiile noastre ar fi compromise; de a ajunge la oamenii care vin în ţinuturile noastre din alte ţări, precum şi de a găsi o modalitate de recreere a eticii noastre politice în jurul unui nucleu format din drepturile omului, egalitate, nondiscriminare şi democraţie. Dacă reuşim, putem forma sentimentul unei apartenenţe comune, chiar dacă motivele pentru care fiecare ajunge să creadă acest lucru pot fi diferite. Dar creşterea individualismului – o concentrare asupra ambiţiilor fiecăruia şi asupra prosperităţii economice – constituie un obstacol important în realizarea acestei viziuni, în multe ţări. Într-adevăr, totala lipsă a sentimentului de solidaritate la atît de mulţi oameni – de-o evidenţă alarmantă în dezbaterea despre sistemul de sănătate din Statele Unite – subminează acum chiar baza a ceea ce înseamnă o societate democratică. 

Un sentiment al solidarităţii în societate poate fi susţinut numai dacă toate grupurile spirituale care o formează i se dedică: dacă creştinii îl văd ca pe un lucru central al creştinătăţii lor; dacă musulmanii îl pun în centrul islamismului lor şi dacă diversele feluri de construire a sistemelor filozofice văd această chestiune ca fiind în centrul acestor sisteme. 

Religiile furnizează o bază profundă şi puternică pentru solidaritate şi a le marginaliza ar fi o greşeală tot aşa de mare cum ar fi marginalizarea sistemelor filozofice atee. Societăţile democratice, în extraordinara lor diversitate, sînt propulsate de motoare diferite spre o aceeaşi etică. Ele nu-şi pot permite să oprească vreunul din aceste motoare şi speră să menţină o comunitate politică. 

Istoric vorbind, etica politică a societăţilor confesionale a fost fundamentată pe o aceeaşi bază. În Europa, societăţile laice au încercat să se recreeze din ruinele fundamentelor creştine, dar ele au comis aceeaşi greşeală în alt mod, prin acel tip de insistenţă iacobină a aplicării religiei civile a iluminismului. 

Ei bine, noi nu mai putem avea o asemenea religie civilă, nici una bazată pe Dumnezeu, nici una laică şi a drepturilor omului, şi nici o altă viziune particulară. Trăim astăzi într-un teritoriu necunoscut. Ne confruntăm cu o provocare fără precedent în istoria umanităţii: crearea unei puternice etici politice a solidarităţii conştiente de sine, pe fundamentul prezenţei şi acceptării unor viziuni diferite. 

Acest lucru poate reuşi doar dacă ne angajăm, reciproc, în serioase schimburi culturale, în scopul de a crea un fel de respect reciproc din astfel de perspective diferite. Amplificarea islamofobiei în Europa şi în Statele Unite, cu încercarea de a reduce complexa şi variata istorie a Islamului la cîteva sloganuri demagogice, e un soi de ignoranţă dusă la extrem – nu există o mai bună descriere a fenomenului – pe care se fundamentează societăţile democratice. 

Dar acest lucru e valabil pentru orice tip de perspectivă care-i desconsideră pe „ceilalţi“. Societăţile noastre vor rămîne legate doar dacă vorbim unii cu alţii sincer şi deschis, iar făcînd asta vom recrea, din rădăcinile noastre diferite, sentimentul solidarităţii. 

Charles Taylor este profesor emerit la Universitatea McGill din Montréal şi membru permanent al Institutului de Ştiinţe Umane de la Viena. Cea mai recentă carte a sa este A Secular Age.

Copyright: Project Syndicate/Institute for Human Sciences, 2010
www.project-syndicate.org  

traducere de Andrei MANOLESCU

O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Skynet dă în bobi*
Tehnologiile avansate vor continua să evolueze și să aibă un impact major asupra societății.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Dubla măsură
Să ne înțelegem: nu vreau să-i evacuez nici pe Marx, nici pe Engels, nici pe G.B. Shaw, pe Sartre, pe Éluard sau pe Aragon din lista de repere semnificative ale culturii europene.
Frica lui Putin jpeg
Regii, vecinii noștri
Dacă acestea sînt așa, înțelegem pasiunea modernă pentru monarhia constituțională. Cu regii și prinții Angliei mai ales sîntem toți „vecini” prin intermediul presei, al Internetului și acum, iată, al unei cărți.
m simina jpg
La Azuga (II)
Din păcate, după cel de-al Doilea Război Mondial noul regim politic din România a căutat să minimalizeze contribuția monarhiei în istoria țării.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ce oameni avem, ce oameni sîntem
Și în UE, relațiile dintre state au o bună doză de răceală și de cinism.
Iconofobie jpeg
Puțină genetică … literară
„Gena” funcționează, în acest context, asemenea sorții implacabile din tragedia antică. Devine fatum malus, predestinare obtuză.
„Cu bule“ jpeg
Paranghelia la discotecă
Descoperisem mai întîi un film grecesc din 1980, cu titlul în original Paranghelia, în care conflictul era declanșat de comandarea (= paranghelia) de către protagonist a unei muzici anume, într-un local.
HCorches prel jpg
Ca un cuțit de bucătărie proaspăt șters
Mircea Cărtărescu, în cîteva fraze, a spus, așadar, niște adevăruri tranșante și care trebuie rostite de o voce cu autoritatea lui.
radu naum PNG
Scapă Halep?
Există puţine certitudini în cazul controlului pozitiv cu Roxadustat al Simonei Halep, dar un lucru e sigur: orice ar fi, nu putem fi obiectivi.
p 7 WC jpg
A discreditat prăbușirea FTX „altruismul eficace”?
În cazul lui Bankman-Fried, riscul nu viza doar propria sa avere, reputație și poate chiar propria libertate.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Exploratorii existenței
Kundera nu extinde aceste observații și asupra altor acte artistice, dar cred că și în pictură, de exemplu, pot funcționa aceleași mecanisme.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Un an special pentru noi
Am trecut prin toate cele ale României. De 30 de ani, nimic din ce este românesc nu ne este străin.

Adevarul.ro

image
Fost membru CNA, atac la adresa unui concurent de la Românii au talent. Ce răspunde mama băiețelului luat în vizor
Mama lui Rareș Prisacariu, băiețelul care a primit Golden Buzz-ul la emisiunea Românii au talent a răspuns la reacția dură pe care Radu Herjeu, fost membru CNA, a avut-o după emisiune.
image
Clujul depășește la PIB orașe similare din Estul Europei. „Percepția e una, realitatea e alta”
Zona Metropolitană Cluj a depășit, în ceea ce privește Produsul Intern Brut, zone metropolitane din jurul altor orașe similare din țări estice. Economistul Radu Nechita explică de ce clujenilor nu li se pare că ar trăi mai bine.
image
Marius Manole, în șoc hipotermic pe scenă!
„Ce avem noi aici?”, o piesă de teatru scrisă și regizată de Lia Bugnar, jucată de Carmen Tănase, Maria Obretin și Marius Manole, a fost un succes deplin la Birmingham, unde spectatorii nici măcar n-au observat că Marius Manole a intrat șoc hipotermic.

HIstoria.ro

image
Caragiale: un client râvnit, dar un cârciumar prost VIDEO
Caragiale: un client râvnit, un cârciumar prost
image
Anul 1942, un moment greu pentru Aeronautica Regală Română
Anul 1942 a însemnat pentru Aeronautica Regală Română, ca de altfel pentru toate forțele Armatei române aflate în zona de operațiuni, un moment deosebit de dificil.
image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.