╚śoimii patriei

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 947 din 2 ÔÇô 8 iunie 2022
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg

Una dintre cele mai absurde formule propagandistice din ultimele decenii ale regimului comunist din Rom├ónia a fost denumirea ╚śoimii patriei, atribuit─â de la ├«nceput organiza╚Ťiei pentru copii ├«ntre 4 ╚Öi 7 ani ├«nfiin╚Ťate ├«n 1976. Umorul involuntar ╚Öi agresiunea implicit─â a sintagmei au fost percepute, desigur, de pe atunci; nu ├«nt├«mpl─âtor ├«n zona comunic─ârii private ╚Öi subversive au ap─ârut foarte cur├«nd bancuri ╚Öi parodii legate de denumire ╚Öi de practicile discursive asociate ei (jur─âm├«nt, poezioare educative). Apoi, prin for╚Ťa repet─ârii, impactul asocierii improbabile s-a mai atenuat, formula banaliz├«ndu-se. Stupefac╚Ťia ca reac╚Ťie ra╚Ťional─â ╚Öi fiorul de team─â ira╚Ťional pot fi din nou percepute acum, dup─â ce formula a fost, ├«n bun─â m─âsur─â, uitat─â. O ├«nregistreaz─â totu╚Öi dic╚Ťionarele (╚Öoim ÔÇô ÔÇ×copil pre╚Öcolar sau ├«n primele clase de ╚Öcoal─â care f─âcea parte din organiza╚Ťia ╚śoimilor Patriei p├«n─â ├«n decembrie 1989ÔÇŁ, DEX) ╚Öi o p─âstreaz─â presa vremii, documentele reproduse mai t├«rziu din arhive, textele memorialistice ╚Öi studiile de istorie recent─â.

A proiecta asupra unor copii de patru ani metafora unei p─âs─âri de prad─â, folosite ╚Öi ca arm─â de v├«n─âtoare, e semnul unui imaginar politic cu totul ├«nfior─âtor, dar ╚Öi pe muchia alunec─ârii ├«n ridicol. Probabil c─â la origine a stat metafora puternic cli╚Öeizat─â a zborului (ÔÇ×spre comunism, ├«n zborÔÇŁ), dar ╚Öi o paradigm─â r─âzboinic─â consolidat─â ├«n discursul public. ├Än Ornitologia poporan─â rom├ón─â (1883), folcloristul Simion Florea Marian aduna mai multe reprezent─âri ale p─âs─ârii ├«n poezia popular─â, pornind de la o descriere destul de violent─â a prototipului: ÔÇ×Locul de petrecere al ╚śoimului s├«nt mai cu seam─â culmile cele mai ├«nalte ale mun╚Ťilor ╚Öi st├«ncelor. Aice ├«╚Öi face el cuibul s─âu ╚Öi de-aice se porne╚Öte apoi dup─â prada sa, care const─â mai ales (...) din tot soiul de paseri, pre cari le love╚Öte ├«n zbor cu pieptul s─âu cel ascu╚Ťit ╚Öi tare ├«n cap sau ├«n spate, iar dup─â ce ├«ntr-acest mod le ame╚Ťe╚Öte de cap c─â trebuie s─â cad─â jos, le prinde ╚Öi le m─ân─ânc─âÔÇŁ (II, 114). ├Än alegerea termenului au contat probabil retorica eroismului romantic, ilustrat de Alecsandri (de exemplu, ├«n Pene╚Ö Curcanul: ÔÇ×Voio╚Öi ca ╚Öoimul cel u╚Öor / Ce zboar─â de pe munteÔÇŁ), reluat de Sadoveanu, manifestat ├«n poeziile patriotice prin diver╚Öi ╚Öoimi, ╚Öoimule╚Ťi sau ╚Öoimani, prin excelen╚Ť─â viteji. S-a ad─âugat poate ╚Öi un strat mai nou, de filme de r─âzboi cu nume ╚Öi mesaje codificate, ├«n care Vulturul ╚Öi ╚śoimul raporteaz─â ╚Öi ac╚Ťioneaz─â eficient.

Documentele de arhiv─â pe care le-am v─âzut publicate nu indic─â paternitatea formulei; oricum, ├«ntr-un spectacol omagial din 1978, i se mul╚Ťume╚Öte direct lui Ceau╚Öescu pentru apari╚Ťia organiza╚Ťiei ╚Öi implicit pentru numele ei: ÔÇ×Noi, ╚Öoimii patriei, cu bucurie, / ╚śi dragoste venim cu fruntea sus / S─â mul╚Ťumim c─â ╚Öoimi viteji ne-a╚Ťi spus / S─â fim ├«n milenara Rom├ónie!ÔÇŁ (Rom├ónia liber─â, 26 ianuarie 1978).

Metaforele din limba de lemn se caracterizau prin ambiguitate: de╚Öi cli╚Öeizate, ├«╚Öi puteau actualiza oric├«nd sensul primar, devenind contradictorii sau remotiv├«ndu-se ├«n mod amenin╚Ť─âtor. Dac─â citim acum o pagin─â din revista Cutez─âtorii, ├«n care se explica, ├«n 1976, scopul noii organiza╚Ťii, ne frapeaz─â abunden╚Ťa de tr─âs─âturi total nepotrivite cu metafora ╚Öoimului: ÔÇ×Membrii Organiza╚Ťiei vor fi educa╚Ťi ├«n spiritul respectului ╚Öi dragostei pentru p─ârin╚Ťi, al respectului fa╚Ť─â de educatoare ╚Öi ├«nv─â╚Ť─âtori, vor fi ├«ndruma╚Ťi pentru a-i ajuta pe cei v├«rstniciÔÇŁ. Cuvintele cel mai des folosite s├«nt respect, dragoste, prietenie ╚Öi fr─â╚Ťie, pace, ata╚Öament, munc─â. Atunci c├«nd ├«n seria ├«ndatoririlor ╚Öoimilor intr─â ╚Öi tradi╚Ťiile de lupt─â, se deschide ├«ns─â o poart─â pentru actualizarea conota╚Ťiilor r─âzboinice ale metaforei. ├Än practic─â, explica╚Ťiile destinate copiilor includeau diferite c─âi de adaptare ideologic─â, mai mult sau mai pu╚Ťin inspirate. Un ecou al discursului de acomodare cu statutul de ╚Öoim se g─âse╚Öte ├«ntr-un pasaj din B─âiu╚Ťeii lui Filip ╚Öi Matei Florian, ├«n care s├«nt rememorate ÔÇ×ni╚Öte leg─âturi bizare ├«ntre copii, ╚Öoimi, Patrie ╚Öi Partid, ├«n sensul ├«n care copiii cu cravat─â s├«nt ╚Öoimi pe care i-a n─âscut Patria ca s─â zboare ╚Öi s─â-i mul╚Ťumeasc─â Partidului c─â i-a trimis la gr─âdini╚Ť─âÔÇŁ (p. 161).

Dac─â ideea intr─ârii la 4 ani ├«ntr-o organiza╚Ťie politic─â era singular─â, propaganda prin presa pentru copii nu venea pe un teren gol. Revista ╚śoimii patriei ├«nlocuia mai vechiul Arici Pogonici (denumire simpatic─â, ludic─â, dar cu trimitere c─âtre ÔÇ×corectareÔÇŁ satiric─â). ├Äntr-o discu╚Ťie la nivel ├«nalt p─âstrat─â ├«n stenograme frapeaz─â convingerea c─â o revist─â pentru pre╚Öcolari trebuia s─â fie, ├«nainte de orice, serioas─â: ÔÇ×Noi am stabilit s─â facem ni╚Öte reviste serioase, cu at├«t mai mult cu c├«t ele se adreseaz─â copiilor. Dac─â ar fi pentru oameni mari, a╚Ö mai ├«n╚Ťelege, a╚Ö mai accepta, dar g├«ndindu-m─â c─â facem ni╚Öte reviste care se adreseaz─â copiilor, ele trebuie s─â fie foarte bine concepute, la nivelul lor de g├«ndire, ajut├«ndu-i mai mult pe copii ├«n ├«nsu╚Öirea problemelor de studiu, de munc─â ╚Öi de via╚Ť─âÔÇŁ (stenograma ╚śedintei Secretariatului CC al PCR din ziua de 18 octombrie 1977, ├«n 22, XVI, nr. 268, din  03.02.2009).

Episodul lingvistic și ideologic al șoimilor merită evocat din cînd în cînd, măcar de Ziua Copilului.

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din Bucure╚Öti. A publicat, ├«ntre altele, volumele Limbaj ╚Öi politic─â (Editura Universit─â╚Ťii Bucure╚Öti, 2007) ╚Öi 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colec╚Ťia ÔÇ×Via╚Ťa cuvintelorÔÇť, 2010).

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.