Soarta dictatorilor

Publicat în Dilema Veche nr. 201 din 15 Dec 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Rareori (de fapt, cred că niciodată) se găseşte cîte un şef de stat care, deşi acceptat cu urale - după alegeri false sau măsluite - să întrunească unanimitatea în ceea ce priveşte soarta lui: la Panthéon sau la puşcărie. Luni a început procesul lui Alberto Fujimori, japonez, născut în capitala statului Peru - Lima - şi de trei ori preşedintele acestui stat, din 28 iulie 1990 pînă în 17 noiembrie 2000. Ca şef al statului a fost creditat cu stabilizarea situaţiei macroeconomice a ţării, dar principalul său merit a fost cel al pacificării: cînd el a venit la putere, Peru era dominat de un grup maoist insurgent, Calea Luminoasă, şi de grupul marxist-leninist Túpac Amaru Revolution Movememnt. O sută de oficiali au fost ucişi de formaţiile insurgente în numele justiţiei sociale, în timp ce, în chip de represalii, armata regulată distrugea sate şi îi omora pe ţăranii ieşiţi în cale, pe baza suspiciunii că îi susţin pe insurgenţi. Conflictele între armata regulată şi grupurile insurgente luaseră aspectul unui război în toată regula, atentate cu bombe, cu zeci şi sute de victime întîmplătoare. Fujimori a izbutit să izoleze centrele de insurgenţă, armata a construit drumuri rurale şi şcoli, iar atmosfera generală a devenit ostilă celor care îşi făceau dreptate cu arma în mînă. Arestarea lui Abimael Guzman, liderul mişcării teroriste, a domolit, chiar dacă nu a pus capăt atmosferei incendiare din ţară. În timpul acţiunilor antiteroriste, Fujimori le-a permis militarilor să-i judece pe prizonieri în cadrul unor curţi militare secrete, neacordîndu-le acuzaţilor nici un fel de drepturi legale. Gloria nu durează. În anul 2000, Fujimori este acuzat de corupţie. Un post TV difuzează un fragment de film, unde Vladimiro Montesino, şeful serviciilor secrete, îi dă 15.000 de dolari unui parlamentar al opoziţiei pentru ca acesta să treacă în partidul preşedintelui. Haosul, în care etica joacă un rol foarte interesat, provoacă destabilizarea Guvernului, Fujimori pleacă într-o călătorie planificată în Brunei şi de acolo într-una neplanificată în Japonia; a rămas acolo pînă în 2005, cînd a încercat să se reîntoarcă în Peru pentru a-şi continua cariera politică. A urmat o lungă saga judiciară şi la sfîrşitul anului 2005, după ce a încercat să se întoarcă în secret în Peru, a fost arestat în Chile şi extrădat în Peru. Actul de acuzare conţine dovezi care demonstrează că Fujimori a ştiut şi a autorizat încălcarea drepturilor omului. "Am încălcat drepturile a 25 de oameni (care au murit, nota M. B.), dar am apărat libertatea a 25 de milioane" - se justifică fostul preşedinte. Montesino, eminenţa sa cenuşie, a avut grijă să distrugă majoritatea probelor; el este deja judecat şi condamnat. Va fi unul dintre principalii martori în procesul Fujimori. Dar acuzaţiile, comploturile, dovezile sînt treaba justiţiei. Pe stradă, Fujimori, aşa străin, dictator şi corupt cum a fost, pare mai popular decît actualul preşedinte Alan Garcia, democrat de centru-stînga. "Acest proces este un lucru bizar, dar cînd Fujimori a fost preşedinte se petreceau în general lucruri ciudate" - spune un şofer, în vîrstă de 55 ani. "Cînd el a fost ales, în ţară era haos şi el a instaurat ordinea. Cred că e vinovat de anumite abuzuri şi ar trebui pedepsit, dar nu e cazul să stea în puşcărie." Victimele represiunii şi cei apropiaţi lor sînt mult mai puţin toleranţi. Dar toate aceste dezbateri spun ceva despre destinul dictatorilor: conducătorii democraţi izbutesc doar în condiţii excepţionale să se facă remarcaţi. Tot negociind între majorităţile schimbătoare şi minorităţile intolerante, personalitatea lor îşi pierde contururile, conducătorul democrat face mari eforturi pentru a-şi dilua convingerile, nu se grăbeşte să şi le exprime. Cîştigă în memoria contemporanilor oamenii hotărîţi să încalce drepturile omului, să ţină la convingerile lor pînă în pînzele albe şi chiar să ucidă în numele lor. Despre popularitatea lui Fujimori, aflăm din Peru. Despre cea a lui Stalin - din vecinătate, iar despre cea a lui Ceauşescu - din cartierele bucureştene. Oamenii iubesc democraţia, dar nu pe democraţi.

index jpeg 5 webp
Gustul banului
Gustul banilor poate să se refere și la un „amărît” care, cine știe cum, găsește un post sigur și bine plătit la stat, un post pe care pregătirea și experiența sa nu i-ar fi permis, în mod normal, să îl ocupe.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Nucleara
Este urmăritul penal capabil să treacă dincolo de faza încordării mușchilor și să folosească arme nucleare?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Alexandru Dragomir despre politica (noastră)
Din păcate, puțini știu cine a fost Alexandru Dragomir.
Frica lui Putin jpeg
Filosofie, feminitate, autenticitate
Aşa se explică, pesemne, de ce în filosofie s-a menținut „privilegiul” masculin, chiar şi în vremurile mai noi, de după emanciparea femeii.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Activistul european și moartea unei pasiuni
Articolul meu vrea să atragă atenția: cu excesele activismului și propagandei, UE poate pierde treimea de mijloc.
index jpeg 5 webp
Spaghete în copaci
Propun să rămînem la rețeta lui Fellini. Plus paharul cu vin.
Iconofobie jpeg
Diplomație
Se reia, observ, o dezbatere politologică mai veche.
„Cu bule“ jpeg
Format letric
Nu era atît de cunocut încît să exprime fără ambiguități noua idee, dar sensul i-a fost aproximat din context, din relația cu termenul complementar.
HCorches prel jpg
Vremuri ale fricii
Dar dincolo de negare, dacă nu apare și acceptarea, efectele pe termen lung sînt devastatoare.
p 7 Chatbot WC jpg
Idioția artificială
Ar trebui oare programată inteligența artificială (IA) să răspundă la același nivel cu întrebările care i se pun?
IMG 8779 jpeg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Alt bîlci?
Cum ar fi să construiești un Disneyland și un Tesco la Londra, în Hyde Park?
O mare invenție – contractul social jpeg
Adevărul, premisa dreptății
Această limită este și mai evidentă dacă se înțelege că nici un proces judiciar nu se confundă cu Judecata de Apoi.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Sürdürülebilirlik
A crede înseamnă a paria pe o inevidență, a „credita” un „posibil”, dincolo de exigențele stabile ale „realului”.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pensiile francezilor
Dar vigoarea protestelor, dincolo de faptul că e vorba despre o tradiție franceză adesea desconsiderată și subiect de glume, mai arată ceva.
Frica lui Putin jpeg
Inamicii diversității
Privite în ansamblu, aceste cerințe ale cultelor, care s-au așezat, din păcate și spre detrimentul lor, cred, la remorca BOR, nu vor încuraja deloc predarea Religiei într-un spirit tolerant
AFumurescu prel jpg
Păstori, tătuci și influenseri (I)
Așa apar „tătucii” aleși democratic. Nimic nou sub soare.
index jpeg 5 webp
Un veac de Time
Scopul principal pe care cei doi și l-au propus a fost să furnizeze cît mai eficient știri cititorilor, chiar și celor mai ocupați dintre aceștia, care nu prea au timp de citit – de unde și denumirea Time.
Iconofobie jpeg
Rațiune și simțire
Se demontează aici un mit care a făcut carieră în secolul XX, mitul naturii prezumtiv candide a creaţionistului.
„Cu bule“ jpeg
Beat criță
Expresia beat criță este foarte răspîndită azi, în registrul colocvial; alte construcții în care intră cuvîntul criță cu sensul său propriu sau cu înțelesuri figurate au devenit însă extrem de rare.
HCorches prel jpg
Încă un Minister al Educației
Presiune care, în unele cazuri, se transformă în adevărate forme de bullying, fără doar și poate.
IMG 8779 jpeg
În cazul Hagi, tatăl şi fiul, să fii copilul unui mare fotbalist e binecuvîntare sau blestem?
Tot ce vine de la el nu poate fi decît excepţional. Hagi spune „eu sînt Ianis şi Ianis e Hagi”.
p 7 Curba Laffer WC jpg
Ultima redută a globalizării
Dar geopolitica nu e singurul motiv pentru eșecul celui de-al doilea val al globalizării.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cîte divizii are CPI?
Așadar, noua acuzație că președintele ar fi comis ceva contra copiilor, fie ei și din Ucraina, ar putea avea un ecou special în Rusia.

Adevarul.ro

image
Cum putem evita substanțele cancerigene din alimente. Medic: „Foarte rar să consumăm mezeluri, doar ocazional”
Deși să renunțăm la toate alimentele care ne pun în pericol este aproape imposibil, anumite decizii putem adopta.
image
Imaginile sărăciei în cele mai bogate orașe din țară. „S-ar fura tot dacă n-am face asta”
România a avut în ultimul an o creștere economică de aproape 5%, iar pe hârtie lucrurile arată cum nu se poate mai bine. De o cu totul altă părere sunt tot mai mulți români care trec pragul magazinelor și a piețelor alimentare.
image
Fructul astronauților s-a „cuplat” cu papanașii și clătitele românești. Detaliile unui produs cu succes neașteptat
Procesul tehnologic durează până la trei ore, atât cât trebuie pentru a obține același gust ca atunci când dulceața e făcută acasă.

HIstoria.ro

image
Cele mai vechi cutremure care au lovit Țările Române în Evul Mediu
Unul dintre cele mai vechi cutremure despre care avem informații este cel petrecut în anul 1411, menționat de Emil Turdeanu în lucrarea „Un manuscris religios din timpul lui Mircea cel Bătrân”.
image
Cine a ajuns primul în Antarctica?
Acest cel mai sudic continent (mai mare decât Oceania și Europa), care acoperă aproximativ 20% din întreaga emisferă sudică, este singurul din întreaga lume ce nu are o populație nativă și nici locuire permanentă.
image
Statul sovietic paralel în România. Rețeaua colonelului Zudov
Prin sintagma „stat sovietic paralel” înțelegem mecanismul clandestin prin care Uniunea Sovietică a instituit controlul total asupra suveranității statului român.