„Situarea în clișeu” e un titlu analitic sau sintetic?

Publicat în Dilema Veche nr. 844 din 11 - 17 iunie 2020
Fascinații profesorale jpeg

Vorbind cu un elev de clasa a VIII-a care se pregătește pentru susținerea examenului de Evaluare națională, m-am iritat din nou cu privire la abordarea semnificației titlului unui text liric, pe care profesoara le-o impusese. Este vorba despre celebra clasificare a acestor titluri în „sintetice”, respectiv „analitice”. Spun celebră, pentru că are o mare răspîndire în rîndurile profesorilor, generată pesemne de prezența acesteia în unele auxiliare didactice.

Dar problema în sine este mai de fond, și încerc să o disec puțin aici, că tot se apropie examenele naționale. Manifestîndu-mi printr-o postare pe Facebook indignarea (ca să nu spun dezgustul) pentru această tehnicizare, pe care o găsesc ucigătoare de gust estetic și de emoție, am fost întîmpinat, desigur, cu zeci de comentarii ale celor din lista mea, de la profesori la scriitori sau critici literari și pînă la oameni care nu aparțin acestor categorii, dar sînt fie părinți, fie cititori și degustători de literatură. Desigur, majoritatea se arătau la rîndul lor indignați, alții au completat oferind și alte exemple de asemenea derapaje. Am aflat cu această ocazie că în contabilitate se utilizează o pereche de concepte similare, balanța sintetică și balanța analitică, fapt care mi se pare relevant pentru modul în care ne situăm elevii (fără să generalizez) în orizontul receptării literaturii. Mai adaug în fugă „personajul – ființa de hîrtie”, „fantoma provizorie plasată deliberat în operă” (ferească-ne...! – ca să nu mai spun că această referință e obscură în raport cu a lui R. Barthes, aparținînd unei teoreticiene a spectacolului teatral, R. Abirached, deci presupunînd delimitări față de personajul textului narativ), „tezaurul figurilor de stil”, „naratorul heterodiegetic și intradiegetic”, „orizontul de așteptare” sau, țineți-vă bine, „nivelul obviu și nivelul obtuz”, concepte care îi aparțin tot lui Barthes, intrate pe piața comentariilor didactice odată cu apariția volumului Obviu & Obtuz în 2015, printr-o traducere a lui Bogdan Ghiu pentru Editura Tact. Un amestec de sintagme aparținînd unor mari teoreticieni, de la Genette la Barthes sau Lintvelt, într-un pachet de shaorma fără referințe bibliografice, desigur, cu de toate, mai ales cu decupaje structuraliste și formaliste, de teorii ale receptării.

Imaginați-vă, așadar, următorul scenariu: se ia o poezie, să zicem Lacul, de Mihai Eminescu, prezentă în manualele școlare de gimnaziu. Copiii sînt întrebați: cine sînt actanții, care este diegeza, care este toposul, care sînt mărcile lexico-gramaticale care demonstrează că textul e subiectiv, ce rol are timpul în stabilirea orizontului de așteptare al lectorului (nu al cititorului, în nici un caz!), titlul este sintetic sau analitic etc. 

Unele opinii consideră că ceea ce a generat acest model de abordare este, pe de o parte, nevoia unei evaluări cît mai obiective, iar pe de altă parte, subsecventă acesteia, practica didactică sau, spus mai frust, profesorii care vor să facă paradă de cunoștințele lor și se luptă între ei pentru a-și demonstra nivelul de profesionalism, aici intrînd inclusiv autorii de auxiliare didactice prezente pe piață. Parțial este adevărat. Dar nu în totalitate.

Încerc să explic, sintetic, nu analitic, faptul că există niște cauze mai profunde, care țin de viziunea curriculară, respectiv de o evoluție istorică a modelelor curriculare. O iau de aproape, ca să spun așa, fără a mă duce chiar pînă în negura timpului.

Anii ’50 ai secolului trecut au reprezentat momentul în care în plan educațional s-a radicalizat un model curricular, o paradigmă curriculară așa-numită socială. Foarte pe scurt spus (cine dorește aprofundări poate consulta ca surse bibliografice Studiul limbii și literaturii române în secolul XX, Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2005, de Alina Pamfil și Ioana Tămăian, Didactica literaturii. Reorientări, București, ART, 2016, de Alina Pamfil, și O didactică a limbii și literaturii române, București, ART, 2014, de Florentina Sâmihăian), viziunea asupra literaturii a fost de receptare a ei ca discurs despre societate, cu o infuzie masivă de ideologic.

Transformările pe care le cunoaște ulterior paradigma didactică (începînd cu anii ’70 și ’80) merg înspre asumarea modelului estetic, mai mult sau mai puțin dublat de ideologic. Procesul recuperării esteticului a fost unul valoros, chiar dacă s-a făcut în cheie structuralistă. Cei care ne amintim cum învățam comentarii la Fefeleaga, La vulturi, Mări sub pustiuri sau alte texte prin clasa a VIII-a, pentru Treapta I, veți recunoaște, desigur, și faptul că, în ciuda dezavantajelor pe care astăzi le putem acuza, modelul permitea o desprindere de ideologic și o ancorare în universul textului. Ancorare făcută și cu instrumentarul teoretic structuralist, aflat încă în vogă. Mare cîștig, totuși, pentru acele timpuri.

După 1989, modelul estetic s-a păstrat o vreme, iar apoi a fost înlocuit, printr-un proces de revizuire curriculară, realizat în perioada 1995-2000, de un nou model care, pe de o parte, era total debarasat de infuzia ideologicului partinic și, pe de altă parte, era pus sub semnul așa-numitei viziuni „comunicativ-funcționale”. În fapt, ca să simplific, receptarea estetică de tip structuralist era păstrată de viziunea curriculară, chiar dacă aducea perspective noi, cum ar fi deschiderile spre reflexivitate, spre raportarea autonomă la text. La nivel gimnazial, spre pildă, păstrarea tipologiei genurilor și speciilor literare a generat un anumit tip de abordare a textelor studiate, cu accent pe mecanisme formale, regăsite și în programa de Evaluare națională.

Fără a vrea să disculp deloc fenomenul la care mă raportez critic dintru început, cum s-a văzut, încerc doar să arăt, prin această nepermis de sumară analiză, că rădăcinile sînt mai adînci. Și că, sper eu, această viziune care iese din uz odată cu actuala generație de clasa a VIII-a, va fi urmată de alte practici didactice, mai empatice în efortul apropierii elevilor gimnaziști de literatură, în conformitate cu programa nouă, aflată momentan în uz la clasele V-VII. Și implicit că va fi urmată de alte practici de evaluare. Despre aceasta, poate cu alt prilej.

Închei cu un citat din programa școlară din 1908, prin care se rafina un proces început în 1898 de Spiru Haret și pe care, ca într-un arc peste timp, am putea să îl reluăm acum: „Mai ales la poezii trebuie lăsat loc liber fanteziei și propriei înțelegeri a copiilor; efectul asupra sufletului lor e mai puternic cînd rămîne ceva nehotărît, decît cînd e totul analizat și explicat”.

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

image png
Patru județe amenințate de vijelii cu vânt puternic şi grindină. Meteorologii au emis Cod roșu
Meteorologii au emis, joi seară, o avertizare de tip nowcasting Cod roşu de vijelie, cu vânt atingând, la rafală, viteze de peste 90 de kilometri pe oră, grindină de dimensiuni mari, averse torenţiale.
499246155 1226684378828826 4418501328118776095 n jpg
Cum a reușit Michael Jackson să sfideze gravitația. Explicația din spatele celebrei înclinări imposibile
Mișcarea care l-a făcut celebru pe Michael Jackson, respectiv acea înclinare la unghi aproape imposibil în timpul coregrafiei piesei „Smooth Criminal”, a uimit fanii și experții deopotrivă.
FCSB (Sportpictures) jpg
Pe cine întâlnește FCSB în preliminariile Ligii Campionilor, dacă ajunge în turul 3
Gruparea de lângă Capitală și-a aflat posibilele adversare.
Connie Francis FB jpg
Cântăreața Connie Francis a murit la vârsta de 87 de ani
Celebra cântăreață Connie Francis, care a făcut furori în anii ’50 și ’60 cu hiturile „Pretty Little Baby” și „Stupid Cupid”, a murit la vârsta de 87 de ani.
copac cazut masina ISU jpeg
Furtuna a făcut ravagii în București! O femeie a fost ucisă în propria locuință, după ce fragmente din acoperișul unui bloc din Otopeni au fost smulse de vânt
O femeie de 49 de ani din Otopeni a murit joi, după ce fragmente din acoperișul unui bloc vecin au fost smulse de vânt și au pătruns în apartamentul său, rănind-o mortal.
Maria Zaharova FOTO Profimedia
Zaharova afirmă că Occidentul pregătește pentru Republica Moldova rolul unei „a doua Ucraine"
Ţările occidentale pregătesc pentru Republica Moldova rolul unei a "doua Ucraine", a declarat joi purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.
Demeter Andras, ministrul Culturii FOTO Mediafax
Spectacolele de teatru, concertele și accesul la muzee ar putea fi suspendate în weekenduri. Anunțul ministrului Culturii
Spectacolele de teatru, concertele și accesul la muzee ar putea fi suspendate în weekenduri și în sărbători legale începând din această toamnă, a avertizat joi ministrul Culturii, András Demeter.
A XIV-a ediție a Festivalului Medieval  MedievArtFest Ardud
A XIV-a ediție a Festivalului Medieval MedievArtFest Ardud
Între 18 și 20 iulie 2025, orașul Ardud găzduiește cea de-a XIV-a ediție a Festivalului Medieval MedievArtFest Ardud, un eveniment ce revine anul acesta cu o viziune artistică inedită.
sri lanka-muncitori-coada-rectutare-romania-work-from-asia
De ce aleg companiile românești muncitori străini, în ciuda costurilor mai mari
Angajarea cetățenilor non-UE în România presupune multiple costuri suplimentare pentru angajatori, însă acest lucru nu împiedică companiile să și-i dorească: aproape 141.000 de muncitori străini muncesc deja în diferite sectoare cheie ale economiei.