Simona Halep are din nou planuri mari?
Vestea a creat o undă de şoc. Ne cam obişnuiserăm la Halep cu un soi de „fie ce-o fi”. Simona străbătea în ultima vreme circuitul WTA ca pe un parc de distracţii şi aventură, cîteodată nimerea răţuştele şi căpăta baloane colorate, alteori i se făcea frică în Tunelul Groazei sau i se zbîrlea părul în cortul ghicitoarei, din cînd în cînd obosea şi se oprea pe o bancă să se odihnească şi să mănînce o îngheţată, că tare îi mai plac! Nouă ni se părea că se cam îndreaptă spre exit. „Nu mă văd jucînd pînă la 35 de ani.” În curînd va avea 31. Socoteala se cam potrivea.
Şi, deodată, bang! Mouratoglou himself! Halep l-a angajat pe omul celor zece turnee de Mare Şlem ale Serenei, unul dintre acei guru care fac şi desfac tenisul. Cei doi s-au exprimat în presă – nu în cea din România, se înţelege, probabil că nu are nivelul necesar. Şi ce au lansat e un adevărat program spaţial. „Vreau să revin în top. Visez la un nou trofeu de Grand Slam. Vreau să lovesc mingea mai repede și să deschid mai bine terenul decît înainte. De asemenea, aș vrea să am un corp mai puternic. Voi lucra la asta. Vreau să folosesc unghiurile mai bine decît înainte. Și să lovesc mingea mai repede” (Halep). „A fost #1, a cîștigat turnee de Grand Slam. Nu e nici un motiv pentru care să nu poată face toate astea din nou. Își poate îmbunătăți jocul în multe aspecte și are încă foame de performanță. Nu ne vom seta limite. Vreau să îmbunătățesc fiecare detaliu, fizic, mental, tehnic, tactic. Deja am discutat pe multe teme, de la joc la fitness și antrenamente. Sînt multe lucruri care pot fi făcute mai bine și ea e concentrată pe asta” (Mouratoglou).
Fantastic! Eliminînd cîteva cuvinte din discursul celor doi, ai senzaţia că e vorba despre o jucătoare de 18 ani. Reclama pentru o a doua tinereţe e perfectă. Argument suplimentar: francezul de origine greacă e plătit regeşte, 20.000 euro pe săptămînă în turnee. Or, pentru asta trebuie ca Halep să încaseze cecuri grase, deci jocul de amorul artei e evacuat din start. Dar ăsta doar e afişul, trailer-ul, promovarea, colecta de priviri. După care vine primul serviciu. Şi returul. Şi toată partea de zgură a jocului şi a unei relaţii. Halep nu e un om simplu. Mouratoglou nu e un aplaudac. Lucrurile nu pot merge decît dacă Simona redevine micuţa chineză care nu surîde (aproape) niciodată. Şi-a găsit un super-antrenor, dar mai trebuie să se regăsească pe ea. Şi mai e ceva de rezolvat despre care n-am auzit decît pasager: ce e de făcut cu vagonul de accidentări. Halep e, pe teren, ca în linia întîi, te aştepţi mereu ca vreun glonte să o nimerească în şold, în umăr, în picior. Totul, deci, e un vast program. Speranţa multora e că Simo şi Pat ştiu la ce s-au înhămat.
