Sharia Crăciunului? Sau Seara?

Publicat în Dilema Veche nr. 202 din 22 Dec 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Sînt multe momente în viaţă cînd e prost să fii ateu, şi nu doar în momentul în care vezi venind spre tine Tir-ul, pe contrasens. Unul dintre ele e Crăciunul. Chiar dacă 11 luni pe an nu crezi în naşterea miraculoasă, decembrie te obligă să fii ca asemenea celorlalţi. Nu se poate altfel, iar recidiva se pedepseşte puţin mai uşor decît prin ardere pe rug. Adică nu mai găseşti nimic sub brad. Problema apare cînd găseşti prea multe. De asta se plînge Cătălin Stănescu, unul dintre dumneavoastră. "Nu ştiu dacă mai mergeţi cu metroul (eu îl prefer pentru a mai putea citi dimineaţa şi seara... dar şi pentru a fi scutit de a ajunge la lucru deja terminat psihic. Ei bine, de cîteva zile, sînt agresat psihic de muzica cu Ťspecific». Sînt terorizat, iar impresia mea este a unei Românii fundamentaliste. Hai să ne bucurăm şi să cîntăm, doar vin Sărbătorile! Urăsc orice fericire comandată! Despre spirit nu avem cum să vorbim într-o scurgere nesfîrşită de plase, cărucioare, urlete, înghionteli." Acum, Cătălin, salvarea e tot în noi. Să încercăm să scăpăm cu povestea Adinei Chirilă, din Timişoara. Care ne întoarce la Crăciunul de care şi mie mi-e dor, cel al anilor ’80. Adina, ai legătura... "Povestea aceasta vine dintr-o vreme în care nu mergeam încă la şcoală, la oraş, ci locuiam la bunicii mei şi îmi vedeam părinţii numai sîmbăta. Universul meu era o casă din văiugă, o plantaţie de duzi pentru ferma de viermi de mătase a satului, un grajd cu o capră albă şi un porc, un şanţ cu apă, noroi sau gheaţă - după anotimp, la marginea străzii, cîţiva bătrîni şi patru copii din vecini. Raiul, străjuit de Baba şi Moşu! În satul de lîngă Timişoara, în comunitatea de ţărani săraci, veniţi în anii ’40-’50 din părţile Bihorului‚ nu-mi amintesc de vreo tradiţie de Crăciun. Conceptul de Ťceată de colindători» se reducea la încropirea unui grup de copii zgribuliţi şi puţin expresivi, umblînd Ťcu steaua». Nu mi-au plăcut niciodată. La fiecare casă, zilele de dinaintea Crăciunului erau pline de treburi, iar Crăciunul era o chestiune de familie, cu poarta închisă. La noi acasă, pînă în Ajun, serile urmau tipicul liniştit impus de Moşu. Afară închidem găinile, mulgem capra şi-i punem tulei în iesle, îl dezlegăm pe Bobi şi tragem zăvorul uşii de la drum. În cameră aprindem lampa şi televizorul şi despuiem cucuruz. Ne uităm la Telejurnalul de noapte, apoi schimbăm pe Novi Sad sau pe Beograd (avem antenă înaltă cu care Ťprindem oglindă sîrbii»). Moşu îmi povesteşte despre Vuk Karagici şi despre Tito; eu aştept să mă uit la Program za deţu, la Ţrtani film, la Duşco Duduşco şi să înceapă reclamele: ŤŢi-pi-ri-pi, Ţi-pi-ri-pi, Ţipiripi tabla»; şi îmi pierd interesul cînd apare harta de puncte care se înfăşoară apoi într-un glob pămîntesc rotitor: ŤVesti»... Avem grijă să nu uităm pisica în casă. Apoi Moşu ascultă Radio ŤEuropa liberă» şi îmi dă lămuriri despre Ioana Măgură-Bernard şi despre Emil Hurezeanu (am reţinut numele, abia mult mai tîrziu am ştiut ce reprezintă). Eu mă joc cu boabele de porumb sau decupez şerveţele de hîrtie. De la o vreme, ascult numai. Radioul merge încet, focul se stinge în şpoier, Moşu sforăie, iar eu îmi pun capul pe burta lui mare, auzind cum îi chiorăie maţele. Din partea bunicului meu, seara de Ajun era la fel ca toate celelalte. Eu ştiam că în noaptea aceea avea să vină Moş Crăciun, iar inima îmi ticăia nebuneşte, dar ştiam şi că trebuie să îl aştept dormind, cît se poate de firesc. Moş Crăciun venea cu tot cu brad la mine! Nu îl împodobeam eu. (Brazii din piaţă, pe care i-am văzut o singură dată la oraş, erau pentru copiii care fuseseră răi, dar părinţii le cumpărau şi lor, ca să nu plîngă, săracii...). Nu pricep cum de nu recunoşteam globurile din el, de la un an la altul! Dimineaţa, bradul era întotdeauna frumos şi înalt pînă în tavan, cu jucării sub el (care erau întotdeauna o surpriză, căci nimeni nu mă întreba ŤCe vrei să-ţi aducă Moş Crăciun?») şi dulciuri; iar părinţii mei - ce coincidenţă! - sosiseră de la Timişoara. După trecerea Sărbătorilor, bradul se muta în cealaltă cameră a casei, fără duşumele pe jos şi foarte rece, şi rămînea acolo pînă la Paşti, golit încet-încet, cu mare zgîrcenie, de napolitane, biscuiţi şi ciocolată. Crengile erau apoi retezate cu foarfeca de tuns via şi puse pe foc, iar tulpina, cînd reuşeam s-o înduplec pe bunica să nu facă din ea un par pentru fasolea agăţătoare, devenea o sabie cu gardă... Azi, bunicul nu mai este. Tatăl meu a devenit el însuşi bunic. Am cumpărat, între timp, o casă mult mai mare, cu toate camerele încălzite şi cu un brad uriaş în curte. Plănuim să-l înfăşurăm într-o splendidă şi costisitoare instalaţie electrică! Fetiţa mea, de patru ani şi jumătate, îşi doreşte de la Moş Crăciun un laptop (pe care, deocamdată, nu îl va avea!)... Şi-a ales singură, de la mall, globurile pe care să le agăţăm în pomul de Crăciun din cameră. Ca în anii trecuţi, bradul va fi scos din casă imediat după Bobotează, căci ocupă loc, nu-i aşa?! Sau poate că... nu. Vă voi da de ştire."

index jpeg 5 webp
Gustul banului
Gustul banilor poate să se refere și la un „amărît” care, cine știe cum, găsește un post sigur și bine plătit la stat, un post pe care pregătirea și experiența sa nu i-ar fi permis, în mod normal, să îl ocupe.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Nucleara
Este urmăritul penal capabil să treacă dincolo de faza încordării mușchilor și să folosească arme nucleare?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Alexandru Dragomir despre politica (noastră)
Din păcate, puțini știu cine a fost Alexandru Dragomir.
Frica lui Putin jpeg
Filosofie, feminitate, autenticitate
Aşa se explică, pesemne, de ce în filosofie s-a menținut „privilegiul” masculin, chiar şi în vremurile mai noi, de după emanciparea femeii.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Activistul european și moartea unei pasiuni
Articolul meu vrea să atragă atenția: cu excesele activismului și propagandei, UE poate pierde treimea de mijloc.
index jpeg 5 webp
Spaghete în copaci
Propun să rămînem la rețeta lui Fellini. Plus paharul cu vin.
Iconofobie jpeg
Diplomație
Se reia, observ, o dezbatere politologică mai veche.
„Cu bule“ jpeg
Format letric
Nu era atît de cunocut încît să exprime fără ambiguități noua idee, dar sensul i-a fost aproximat din context, din relația cu termenul complementar.
HCorches prel jpg
Vremuri ale fricii
Dar dincolo de negare, dacă nu apare și acceptarea, efectele pe termen lung sînt devastatoare.
p 7 Chatbot WC jpg
Idioția artificială
Ar trebui oare programată inteligența artificială (IA) să răspundă la același nivel cu întrebările care i se pun?
IMG 8779 jpeg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Alt bîlci?
Cum ar fi să construiești un Disneyland și un Tesco la Londra, în Hyde Park?
O mare invenție – contractul social jpeg
Adevărul, premisa dreptății
Această limită este și mai evidentă dacă se înțelege că nici un proces judiciar nu se confundă cu Judecata de Apoi.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Sürdürülebilirlik
A crede înseamnă a paria pe o inevidență, a „credita” un „posibil”, dincolo de exigențele stabile ale „realului”.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pensiile francezilor
Dar vigoarea protestelor, dincolo de faptul că e vorba despre o tradiție franceză adesea desconsiderată și subiect de glume, mai arată ceva.
Frica lui Putin jpeg
Inamicii diversității
Privite în ansamblu, aceste cerințe ale cultelor, care s-au așezat, din păcate și spre detrimentul lor, cred, la remorca BOR, nu vor încuraja deloc predarea Religiei într-un spirit tolerant
AFumurescu prel jpg
Păstori, tătuci și influenseri (I)
Așa apar „tătucii” aleși democratic. Nimic nou sub soare.
index jpeg 5 webp
Un veac de Time
Scopul principal pe care cei doi și l-au propus a fost să furnizeze cît mai eficient știri cititorilor, chiar și celor mai ocupați dintre aceștia, care nu prea au timp de citit – de unde și denumirea Time.
Iconofobie jpeg
Rațiune și simțire
Se demontează aici un mit care a făcut carieră în secolul XX, mitul naturii prezumtiv candide a creaţionistului.
„Cu bule“ jpeg
Beat criță
Expresia beat criță este foarte răspîndită azi, în registrul colocvial; alte construcții în care intră cuvîntul criță cu sensul său propriu sau cu înțelesuri figurate au devenit însă extrem de rare.
HCorches prel jpg
Încă un Minister al Educației
Presiune care, în unele cazuri, se transformă în adevărate forme de bullying, fără doar și poate.
IMG 8779 jpeg
În cazul Hagi, tatăl şi fiul, să fii copilul unui mare fotbalist e binecuvîntare sau blestem?
Tot ce vine de la el nu poate fi decît excepţional. Hagi spune „eu sînt Ianis şi Ianis e Hagi”.
p 7 Curba Laffer WC jpg
Ultima redută a globalizării
Dar geopolitica nu e singurul motiv pentru eșecul celui de-al doilea val al globalizării.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cîte divizii are CPI?
Așadar, noua acuzație că președintele ar fi comis ceva contra copiilor, fie ei și din Ucraina, ar putea avea un ecou special în Rusia.

Adevarul.ro

image
O familie de români s-a mutat, după 17 ani, din Elveția într-un sat de lângă Urziceni: „Una dintre cele mai bune decizii”
Mulți români care se întorc din străinătatea aleg să-și facă un rost în România, dar la oraș, cu la țară, unde au parte de o viață mai liniștită.
image
Cea mai temută infractoare care a terorizat Spania e româncă. O armată de interlopi o asculta orbește
Tenace, ambițioasă și extrem inteligentă, dar nu în ultimul rând de o frumusețe răpitoare, ea a reușit să câștige toate războaiele cu bandele rivale.
image
Nou scandal sexual în universitate. „Profesorul de 67 de ani i-a propus să devină iubita lui. Să facă sex în fața unei minore“
Elaborarea unor Coduri de etică stricte privind hărțuirea sexuală în universitățile din România devine o prioritate, în contextul numărului din ce în ce mai crescut de astfel de cazuri care apar în spațiul public. Ultimul scandal de acest tip provine din Cluj-Napoca.

HIstoria.ro

image
Statul sovietic paralel în România. Rețeaua colonelului Zudov
Prin sintagma „stat sovietic paralel” înțelegem mecanismul clandestin prin care Uniunea Sovietică a instituit controlul total asupra suveranității statului român.
image
Povestea marilor cutremure ce au zguduit spațiul românesc
La mijlocul lunii februarie a acestui an, orașul Târgu Jiu și localitățile învecinate au fost afectate de o serie de cutremure care, deși nu au produs pierderi de vieți omenești sau pagube materiale majore, au stârnit panică în rândul populației.
image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.