Seriozitatea: un cuvînt cu atît de multe silabe

Publicat în Dilema Veche nr. 1003 din 29 iunie – 5 iulie 2023
HCorches prel jpg

A trecut și greva aceasta. În timpul căreia am fost, noi, profesorii, huliți de unii și susținuți de alții. Cei ce ne contestă sînt, de regulă, axați pe argumente cum ar fi lenea, absența calității profesionale, neproductivitatea, rezultatele proaste. Se știe, cred, că mi-am asumat public susținerea revendicărilor profesorilor. Am scris vreo trei sau patru articole în această notă. Cu argumentul principal al redobîndirii demnității și decenței vieții unei categorii profesionale care ar trebui să fie cea mai importantă resursă umană pentru pregătirea unui viitor (apropiat și îndepărtat) al nostru, al fiecăruia, dar și al celor ce vin după noi. De altfel, au fost profesori care mi-au mulțumit pentru luările mele publice de poziție. Am răspuns că n-am făcut mare lucru, decît ce mi-a dictat conștiința. 

A trecut și greva aceasta. S-a terminat. Cu mai mari sau mai mici cîștiguri, aceasta este o discuție care se poate duce, dar nu în acest articol. Însă să vedem, din cîteva perspective, cu ce urmări.

A apărut un ordin conform căruia se pot recupera orele pierdute în timpul grevei, în zilele rămase pînă la încheierea școlii. Adică vreo trei zile. În care, pentru recuperări, se puteau pune eventual ore de la 7 și se putea prelungi orarul zilelor pînă spre 15-16, să zicem. Dar orice om de bun-simț înțelege că în ultimele zile de școală un astfel de orar înseamnă, de fapt, doar formalism. Și să le ceri elevilor să își încarce excesiv orarul ultimelor zile este nedrept. Că ordinul acesta, ca posibilitate, a fost dat, probabil la negociere cu sindicatele, înțeleg. Dar presiunea pusă de unii profesori pentru a se face cît mai multe astfel de ore de recuperări mi se pare nedemnă. Mai ales că într-o școală, în cele cîteva zile, cu încărcarea orarului cu cîteva ore în plus, nu puteau obține toți profesorii decît vreo oră-două, poate, de recuperare. Însă cei mai vocali în aceste solicitări au fost, mi-au spus unii directori, tocmai profesorii care în general nu sînt chiar cei mai conștiincioși. Sigur, problema banilor pierduți în grevă este mare, pentru unii colegi. Și e meritorie inițiativa unor sindicate de a compensa cît de cît această pierdere. Dar povestea cu aceste recuperări este exact din categoria celor care ne fac să ne pierdem demnitatea pentru care am susținut că facem grevă.

Mergînd mai departe, au venit examenele. Profesorii au fost solicitați la supravegheat, apoi, alții, la corectat. Să luăm, mai întîi, supravegherea la examene. Supravegheatul este o activitate remunerată. Nu mult, dar nu este ca și cînd ai face voluntariat, nici ca și cînd ți s-ar spune că este în fișa postului. Mergi și ai atribuții specifice, timp de cîteva ore. Îți asumi o responsabiltate. Poți fi la supravegheat în sala de bagaje, pe coridoare sau în sălile în care elevii susțin probele, după cum nimerești la tragerea la sorți. În timpul examenului, activitatea secretariatului și alte activități ale școlii se derulează în continuare, separat, normal. Îmi spune o colegă, director într-o școală, că s-a trezit, în timpul examenului, cu o profesoară care se afla la supravegheat intrînd în secretariat. Păi, ce faci aici, tu nu ești la supravegheat? Ba da, dar am venit să las o cerere. Păi, cum ai venit să lași o cerere? Păi, sînt în sala de bagaje. Să ne înțelegem, nu contează că ești în sala de bagaje sau pe coridor, ai atribuții legate de supravegheat, nu-ți poți părăsi locul, nu te poți plimba prin școală în timpul acesta. 

Dar, mai mult, dacă ajungi membru în vreo comisie de evaluare a lucrărilor, la final, cînd se desecretizează colțurile lipite, pentru a se identifica elevii și a li se trece notele în aplicația națională, descoperi te miri ce lucruri interesante care ar fi fost în atribuția profesorilor supraveghetori din sălile de examen. Elevi care și-au scris numele în loc de prenume și viceversa. Elevi care și-au scris numele greșit. Elevi care și-au scris prenumele incomplet. Elevi care nu au scris inițiala tatălui. Sau care au scris-o, dar incomplet. Sau nume scrise ilizibil. Sau multe alte încîlceli. Nu vă pot explica ce complicații generează astfel de situații. Ei bine, acestea ar fi trebuit verificate de profesorii supraveghetori și nu ar fi trebuit să se secretizeze atîta timp cît nu respectau corect indicațiile necesare. Dar, probabil, unii profesori supraveghetori erau prea ocupați cu statul pe scaune, după perioada de grevă – iertați-mi sarcasmul, nedrept dacă mă gîndesc la profesorii supraveghetori care nu au procedat așa. Dar cum poți caracteriza un astfel de profesor supraveghetor, care nici măcar atît nu poate face, să verifice dacă elevii din sala în care se află și-au completat corect datele de identificare?

Un ultim exemplu. A venit și bacalaureatul. La prima probă, cea de limba și literatura română, subiectul a apărut în presă înainte de încheierea unei ore de la începerea examenului. Sub forma unei fotografii. Se știe că elevii nu pot ieși din examen înainte de a se scurge o oră și jumătate. Se știe, de asemenea, că membrii comisiilor nu au voie să îl divulge înainte de ieșirea primului elev și cu atît mai puțin sub forma unei fotografii. Ei bine, cineva a reușit totuși să se abată de la aceste reguli. Fie un elev, nesupravegheat atent. Fie un profesor supraveghetor. Fie vreun profesor din vreo comisie de examinare din cine știe care centru al vreunui județ. Poate avînd vreo înțelegere cu presa, pentru că, se știe, primul ieșit pe piață cu știrea adună cele mai multe beneficii. Ei bine, dincolo de faptul că ar trebui cercetat și mers pe fir pînă la identificarea făptașului (există mijloace, să nu avem dubii), care ar trebui sancționat cît se poate de aspru, conform legii, este vorba, din nou, de această abdicare de la principiile seriozității și ale demnității. 

S-a încheiat greva pe care am susținut-o, așadar, scriind despre nevoia de restabilire a demnității. Dar demnitatea trebuie să ne-o mai și întreținem noi, prin ceea ce reușim, ca breaslă, să lăsăm să se vadă că facem. Închei, jucîndu-mă de-a Dmitri Miticov, scriind cîteva versuri în stilul lui: Seriozitatea: un cuvînt cu atît de multe silabe. / Te-au învățat să-l rostești. / Spune după mine: Seriozitatea te legitimează. / Acum spune din nou: Seriozitatea este ca buletinul. / Te legitimează, dar nu te recunoști în fotografia lui.

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura românăCea mai recentă carte publicată: O rochiță galbenă, ca o lămîie bine coaptă, Editura Polirom, 2022.

O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.
image png
Inteligența Artificială și ambiția personală
Riscul de a cădea în groapă e mai mare atunci cînd privirea e întotdeauna spre orizont.
image png
Neo-religii
Trăim deci în epoca neo-religiilor. (Asta cît ne vor mai lăsa ele să trăim...)
image png
Note, stări, zile
...Și, dacă ai noroc, ideea revine la tine tocmai cînd gîndești aceste lucruri.
image png
Inamicul public numărul 1
Să ne ferească Dumnezeu să ajungem să decidă opinia publică totul!
image png
Algoritmul istoric al jacardului
N-ai zice că-i vreo legătură. Istoria, însă, o țese subtil.
image png
image png
Toți sîntem puțin luați
Elevii merită un mediu educațional sigur și stimulativ.
image png
Marca urs
Ecourile publicității se sting totuși, în timp, lăsînd în urmă fragmente pitorești, dar efemere.
p 7 Drapelul Partidului Republican din SUA WC jpg
Regula neoliberală a minorității
Nouă însă probabil că ne pasă.
image png
Echipa de fotbal proaspăt calificată la Euro 2024 ar putea deveni chiar bună?
Dacă mai întîrzie puţin se trezesc bătrîni. Ce îi ajută? Nu au viciile generaţiilor trecute.
image png
Jucării și steaguri
Mă tem că aici diferența față de americani nu e doar de formă, ci și de fond.
image png
Despre apartenență: între liniște și îngrijorare
Patriotismul constituțional ar deveni astfel legătura de apartenență care solidarizează comunitatea, pe temeiul libertății.

Adevarul.ro

image
Cum arată inchisoarea unde este încarcerat Cherecheș, cea mai modernă din Bavaria. Nimeni nu poate evada FOTO
Cătălin Cherecheș a fost dus de către autoritățile germane într-un penitenciar de maximă siguranță, cel mai modern din Bavaria, cu tehnologie modernă anti evadare.
image
Primul tren electric cumpărat de România în ultimii 20 de ani va ajunge tractat la Curtici. Pe ce rute va circula
Primul tren electric nou, din cele 37 contractate de România cu producătorul Alstom, va ajunge în țara noastră pe 2 decembrie. Trenul se va opri la Curtici, apoi va pleca spre București.
image
„Crăciunul african” din Oltenia, pentru care s-au cheltuit sume aiuritoare. Explicația primarului: „S-o dăm pe partea de Europe Style”
O fotografie postată pe Facebook, în care, în parcul amenajat pentru Crăciun, alături de pomul de Crăciun se observă o girafă, un elefant și un tigru realizate din instalații luminoase, a stârnit mare interes. Primarul, chiar cel care a postat fotografia, a explicat cum s-a optat pentru acest decor.

HIstoria.ro

image
Sfântul Andrei și Dobrogea, între legendă și istorie
Îndelung uitate de către establishment-ul universitar românesc, studiile paleocreștine încep să își facă din ce în ce mai clară prezența și la noi. Încurajarea acestor studii și pătrunderea lor în cadrul cursurilor s-au dovedit lucruri absolut necesare. Ultimii ani au dus la noi dezvăluiri arheologice privind primele comunități paleocreștine (paleoeclesii) din Scythia Minor (actuala Dobrogea), conturând două ipoteze și direcții de cercetare pentru viitor: ipoteza pătrunderii pe filieră apostolic
image
Muzica elitelor otomane
Muzica clasică otomană reprezintă o muzică orientală cultă, una a elitelor, practicată la Curtea sultanului otoman, cu diferite ocazii. Ea apare ca muzică de Curte a conducătorilor politici din Orientul Apropiat și Mijlociu, fiind o muzică echivalentă a muzicii simfonice din vestul Europei.
image
Unirea Bucovinei „în vechile ei hotare” cu România
Dezmembrarea Austro-Ungariei a permis și românilor din Bucovina să dispună așa cum doresc de propria soartă.