Școlile ca hub-uri educaționale

Publicat în Dilema Veche nr. 1013 din 7 – 13 septembrie 2023
HCorches prel jpg

Am vizitat zilele acestea cîteva școli, ca urmare a faptului că va începe în curînd noul an școlar, și am avut din nou un sentiment de ușoară insatisfacție. Veți înțelege imediat de ce. Insatisfacția îmi este accentuată sau poate chiar provocată de faptul că am avut ocazia de-a lungul timpului să vizitez și școli din afara țării noastre. Insatisfacția mea este legată, în cazul de față, de o organizare extrem de convențională, de constrîngătoare și de lipsită de deschidere a spațiilor școlare. Școlile noastre sînt, aproape toate, poate cu unele mici excepții, poate mai ales din mediul privat, niște clădiri de tip bloc în care există săli de clase, coridoare, o bibliotecă fără spațiu de lectură și o sală profesorală. Un fel de apartamente la scară mare compartimentate cu zgîrcenie.

Mi-am adus aminte de școli vizitate în Luxemburg, de exemplu, despre care am și scris, și care au o adevărată alură de hub-uri comunitare, sociale. Dincolo de sensul tehnic al conceptului, termenul „hub” poate fi utilizat și în contextul social, referindu-se la un loc sau un grup central care atrage oameni și activități. În general, conceptul de hub implică funcția sa centrală de interconexiune sau de a servi drept punct focal într-un sistem mai mare. Hub-urile facilitează fluxul de date, de persoane sau de bunuri între mai multe puncte, contribuind astfel la eficiența și conectivitatea sistemului în care sînt integrate. Ei bine, școlile pe care le-am vizitat în afara țării au această deschidere și sînt ofertant organizate ca spații, pentru a îndeplini această funcție, cel puțin la nivelul comunității școlare.

Mă gîndesc că, într-o lume a schimbărilor rapide și a noilor tehnologii, școlile nu ar trebui să mai fie doar locuri cu săli de clase în care se predau niște conținuturi pentru a se obține cunoștințe academice. Ele pot și ar trebui să fie hub-uri dinamice pentru dezvoltare personală, socială și culturală. Transformarea școlilor în astfel de hub-uri educaționale ar putea avea o importanță semnificativă pentru comunitatea locală și pentru pregătirea tinerilor pentru viitor.

Transformarea spațiilor școlare în hub-uri educaționale implică crearea de medii de învățare inovatoare și stimulante. Sălile de clasă ar trebui să fie echipate cu tehnologie modernă, resurse multimedia și mobilier flexibil, care să permită interacțiuni mai active între elevi și profesori. Aceste spații trebuie să încurajeze explorarea, colaborarea și creativitatea în învățare. La noi, sălile de clasă sînt, chiar și atunci cînd au calculator și tablă interactivă, dezolant de terne, de convenționale. Apoi, hub-urile educaționale ar trebui să fie locuri care să promoveze interacțiunea socială și dezvoltarea relațiilor între elevi. Sălile de relaxare (de tipul sălilor de lectură, de exemplu, și îmi aduc aminte că am văzut undeva, nu mai țin minte exact unde, o astfel de sală în care nu existau mese și scaune, ci doar perne uriașe, pe care elevii stăteau tolăniți care cum se simțea mai confortabil, în timp ce citeau), mici puncte de comercializare și de consum a unui suc, a unui sandvici etc. sau zonele de socializare, ar trebui să fie integrate în spațiile școlare (chiar și pe coridoare) pentru a facilita conversațiile și legăturile dintre elevi. Aceste interacțiuni sociale pot îmbunătăți calitatea vieții școlare și pot contribui la dezvoltarea abilităților sociale ale elevilor.

De asemenea, concepute ca hub-uri educaționale, școlile ar trebui să ofere flexibilitate în ceea ce privește programele educaționale. Elevii ar trebui să aibă o gamă variată de opțiuni pentru cursuri (măcar opționale), proiecte sau activități extracurriculare. Astfel, ei și-ar putea personaliza învățarea în funcție de interesele și pasiunile lor, ceea ce le-ar permite să se implice mai profund în procesul de educație. Laboratoarele ar trebui să fie efectiv cu această funcționalitate, să fie și atractiv dotate, nu cum se întîmplă la noi adesea, că un laborator de biologie, de exemplu, devine și sală de clasă permanentă pentru clasa X. Mai mult, elevii pasionați ar trebui să poată avea acces în aceste laboratoare și în afara orelor propriu-zise, chiar dacă și sub supravegherea și îndrumarea profesorilor, pentru a realiza proiecte, a exersa experimente, a pregăti studii de caz etc.

Aș vedea aceste școli de tip hub-uri și cu spații în care parteneriate cu diverse asociații sau alte instituții să poată oferi și desfășura cursuri și activități care dezvoltă abilități de viață esențiale, de la cursuri de comunicare, de abilități financiare, de rezolvarea de probleme și de luare a deciziilor, pînă la cursuri de leadership etc. Dezvoltarea acestor abilități pregătește elevii pentru viața după absolvire și îi ajută să devină cetățeni mai responsabili și competenți.

Nu în ultimul rînd, școlile concepute ca hub-uri educaționale ar trebui să ofere acces la resurse educaționale și să faciliteze mentoratul între profesori și elevi. Elevii ar trebui să poată accesa cărți, materiale educaționale, laboratoare și alte resurse relevante în mod ușor, liber, permanent pe parcursul unei zile. Mentoratul profesorilor ar ajuta enorm orientarea și dezvoltarea personală a elevilor. Dar pentru asta ar trebui ca profesorii să aibă la dispoziție spații adecvate, la rîndul lor. Să aibă unde sta cel puțin în grupuri de cîte 3-4-5 în afara programului de predare, în spații prietenoase, unde să poată bea o cafea, să poată corecta lucrări, să poată pregăti lecții și să poată primi elevi la discuții. Ce să zic? La noi există școli (cele mai multe) în care singurul spațiu al profesorilor este o sală profesorală înghesuită, în care se calcă între ei pe picioare și de unde abia așteaptă să plece acasă, pentru a putea respira. Mai mult, existența unor astfel de spații ar permite mult mai eficient și colaborarea cu părinții.

În fine, transformarea școlilor în hub-uri educaționale ar putea fi un enorm pas înainte pentru creșterea calității educației și dezvoltarea comunității școlare. Ar diversifica oportunități semnificative de învățare, ar facilita dezvoltarea personală și socială, ar pregăti elevii pentru o viață cu contribuție pozitivă în societate. Prin investiție și inovare în spațiile școlare, am putea construi un viitor mult mai optimist pentru generațiile viitoare. Dar ceea ce descriu eu aici pare oarecum de natură SF. Mie, ca scriitor, însă, îmi mai place, uneori, și să ficționalizez.

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română. Cea mai recentă carte publicată: O rochiță galbenă, ca o lămîie bine coaptă, Editura Polirom, 2022.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cum îi țepuiesc șoferii de Bolt pe turiști pe aeroportul din capitala Azerbaidjanului. Pățania unei familii de români
Eliza și Ioan, doi români din Galați care au călătorit în peste 40 de țări de pe patru continente, au avut recent o experiență foarte neplăcută cu șoferii de Bolt de la aeroportul din Baku, capitala Azerbaidjanului. Șoferii de acolo sunt deja cunoscuți pentru faptul că țepuiesc des turiștii.
image
Amezi uriașe pentru folosirea apei potabile la grădină și piscină. „Eu consum pentru piscină și la două sate mai jos n-au apă nici să bea”
În timp ce unii români consumă o cantitate uriașă de apă în perioadele caniculare, folosind-o la udatul legumelor din grădini și sere sau la umplerea piscinei, alții nu au apă de băut. Legea Apelor prevede amenzi între 25.000 și 30.000 de lei pentru folosirea nerațională a apei.
image
Taberele școlare. „Rețeaua timpului liber“, deschisă în comunism pentru toți copiii merituoși
Adevărate aventuri într-o vreme în care distracțiile erau puține, iar micile-mari bucurii mai apreciate, taberele școlare erau prezente în toate județele, cele mai multe fiind finanțate de Stat.

HIstoria.ro

image
România anului 1944, văzută din exil: „Sfârșitul lumii noastre”
Ajuns în Elveția, Constantin Argetoianu se miră de calmul și liniștea care domnesc în rândul localnicilor și imediat ia pulsul celor câțiva români aflați aici.
image
Un cărturar francez justifică argumentat Comunismul lui Sadoveanu
„Războiul rece bîntuia și printre intelectuali. În acest context, Sadoveanu, care făcuse deja alegerea în 1944, în timpul răsturnării de situație prosovietice acționînd convins potrivit conștiinței sale umaniste, este pus în situația să aibă luări de poziție fără echivoc în favoarea noului regim”.
image
Războiului din Pacific: decriptarea codului japonez JN-25b
Un salt major pentru SUA în domeniul informațiilor a avut loc în februarie 1942, când criptanaliștii US Navy au început decriptarea mesajelor japoneze trimise cu ajutorul codului naval standard JN-25b.