Scandalul torţei olimpice

La sfîrşitul săptămînii trecute, mii de protestatari s-au strîns în faţa magazinelor Carrefour din China, revoltaţi de ceea ce s-a petrecut cu flacăra olimpică în timp ce atleţii chinezi parcurgeau Parisul: purtătorii torţei au fost atacaţi, ei s-au apărat, poliţia chineză a intervenit destul de brutal, cea franceză i-a răspuns pe măsură, în busculadă a fost prinsă o atletă chineză de 27 de ani, într-un fotoliu pe rotile. "Îngerul care zîmbeşte din fotoliul cu rotile" a fost înălţată la rangul de erou naţional, simbol al luptei populare împotriva duşmanilor: "cu trupul ei fragil, ea a apărat spiritul olimpic" - s-a scris pe site-ul oficial al Jocurilor. Pe Yahoo, sub semnătura Liuanna: "Puterea unui individ nu înseamnă mare lucru, e limitată, dar dacă se vor uni un miliard şi trei sute de milioane de chinezi, toţi, din toate ţările, vor fi uimiţi cînd vor vedea puterea noastră". Spiritul olimpic e departe de o asemenea declaraţie. China acuză politizarea Jocurilor, poate că e adevărat, cum tot adevărat este că au fost puse la bătaie sume imense ca Jocurile să se desfăşoare la Beijing, pentru a legitima politica actuală a Chinei. Drumul torţei care prefaţează Olimpiada a fost marcat peste tot de incidente, dar cele de la Paris au fost neaşteptat de violent-spectaculoase într-un loc cu maximă vizibilitate. Militanţii pentru drepturile omului au sesizat ocazia de a demonstra împotriva represiunii din Tibet şi a încălcării drepturilor omului în China. Întrebat dacă va participa la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice, preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, a condiţionat prezenţa lui de declanşarea dialogului între Beijing şi Dalai Lama. China a refuzat. Imaginile de la Paris au fost difuzate de posturile de televiziune din China şi au stîrnit mînia populară exprimată prin lozinci de genul "Nu, independenţei Tibetului!", "Să condamnăm CNN!" etalate în nouă oraşe, ameninţînd cu boicotul magazinelor bănuite a-l susţine pe Dalai Lama. Manifestaţiile au depăşit uneori prin amploare chiar şi aşteptările puternicului aparat de propagandă chinez, riscînd să degenereze în violenţă. Brigada anti-insurecţie şi forţele speciale i-au încadrat pe manifestanţii porniţi spre ambasada Franţei. În China, nimeni nu organizează proteste pentru că aşa i-a trecut prin cap; probabil, puterea a stabilit exact limitele între care mînia populară are voie să se expună. Cert este că partea activă a populaţiei Chinei nu este solidară cu lupta tibetanilor, iar sentimentele antioccidentale sînt durabile. Agenţia de presă China Nouă scria: "Fervoarea patriotică trebuie să fie canalizată într-o manieră raţională şi trebuie să se transforme într-o acţiune eficientă"; "Cu cît situaţia internaţională e mai complicată, cu atît poporul chinez trebuie să fie mai calm, mai înţelept şi mai unit". Autorităţile franceze n-au rămas nici ele indiferente: în reacţiile chinezeşti se întrevede utilizarea pîrghiei economice, ale cărei efecte ar fi cu totul neconvenabile. Şeful executiv al lanţului Carrefour, José Luis Durán, a declarat că pentru compania sa, China are "o importanţă strategică". S-au precipitat în vizită la Beijing preşedintele Senatului francez, Christian Poncelet, şi fostul prim-ministru Jean-Pierre Raffarin, vineri vine Jean-David Levitte, consilierul lui Sarkozy în probleme diplomatice. Primul a fost purtătorul unei scrisori adresate de Nicolas Sarkozy tinerei din centrul evenimentelor de la Paris: "Vreau să vă exprim întreaga mea emoţie pentru felul cum aţi fost busculată la Paris, pe 7 aprilie, în timp ce purtaţi flacăra olimpică. Aţi dat dovadă de un curaj remarcabil care vă onorează şi prin dumneavoastră întreaga ţară. (...) Ţin să vă asigur că incidentele din acea tristă zi, provocate de unii, nu reflectă sentimentele concetăţenilor mei faţă de poporul chinez. Încercînd să înlătur consecinţele acestui moment penibil, vreau să vă propun să vizitaţi Franţa în săptămînile următoare, ca invitată a mea şi a poporului francez". Între timp, pe 21 aprilie, Consiliul oraşului Paris l-a declarat pe Dalai Lama cetăţean de onoare al oraşului, la propunerea primarului socialist Bertrand Delanoë şi, la propunerea grupului ecologist, aceeaşi distincţie a fost acordată disidentului chinez, apărător al bolnavilor de SIDA, al curăţeniei mediului şi al drepturilor omului, Hu Jia, condamnat în China la trei ani şi jumătate închisoare. Ambasada Chinei a protestat. E evident că flacăra olimpică luminează mai mult decît şi-a propus.