Scandalul tabloidelor englezeşti
- poveşti şocante cu şi la orice preţ -
Desfiinţarea unuia dintre cele mai renumite tabloide din Marea Britanie, News of the World, i-a şocat atît cititorii ziarului, cît şi pe jurnaliştii care lucrau în redacţie. Practicile „extrem de imorale“, cauzate de setea pentru cît mai multe poveşti, au guvernat deciziile editoriale ale acestui tabloid. Competiţia pe piaţă era acerbă. Dar ce preţ erau jurnaliştii dispuşi să plătească pentru a ieşi mereu învingători? Orice preţ?
Proaspătă absolventă a unei facultăţi de jurnalism din Marea Britanie, căutam un loc de muncă în domeniu. Printre sutele de aplicaţii am găsit o ofertă tentantă – o agenţie de ştiri care genera materiale pentru tabloide precum The Sun şi The Mail. Ştiam că, în ciuda reputaţiei „de scandal“ a tabloidelor, mulţi jurnalişti de succes, care atunci lucrau pentru The Telegraph sau The Guardian, îşi începuseră cariera în redacţia The Sun. Am studiat atent cerinţele aplicaţiei pentru job: trebuia să găsesc o poveste ieşită din comun – probleme medicale grave, relaţii eşuate, drame personale. Am reuşit să vorbesc cu o persoană bolnavă de cancer, care fusese abandonată de prieteni în faţa bolii care o paralizase la pat. Am fost chemată la interviu.
Trei paşi pentru a obţine o poveste
„Imaginează-ţi o familie al cărei copil a fost omorît. Ei nu vor să vorbească cu reporterii. Ţie îţi trebuie povestea. Care crezi că sînt paşii pe care trebuie să-i urmezi pentru a obţine ceea ce vrei?“ – m-a întrebat editorul-şef în timpul interviului. „Cred că, mai întîi, le-aş spune că trebuie să-mi povestească tot ce s-a întîmplat, pentru că astfel îi pot face dreptate copilului lor – lucru pe care, probabil, şi el şi l-ar dori. Apoi, le-aş spune că este bine să vorbească despre aşa ceva, pentru că, astfel, alţi părinţi vor fi avertizaţi. Apoi, dacă tot ar refuza, le-aş oferi bani.“ – am răspuns. Editorul-şef a dat în cap: „Aceştia sînt exact acei trei paşi pe care vroiam să-i aud“. „Bravo“ mi-a spus. Am zîmbit. Brusc, însă, m-am gîndit, oare aş putea să practic aşa ceva? Pentru o astfel de meserie mă pregătisem, pentru aşa ceva studiasem politică, drept, etică, cultură, istorie, teorie media? Am fost foarte aproape de a obţine jobul, însă, în final, nu s-a materializat. Editorul ziarului englezesc pentru care am lucrat apoi în Bruxelles, trecut prin multe redacţii locale, dar mai ales naţionale din Anglia, m-a bătut pe umăr, spunînd: „a fost o binecuvîntare deghizată într-o înfrîngere!“.
Poate că nu am înţeles cu adevărat ce a vrut să spună, pînă luna trecută, cînd vestea că tabloidul britanic News of the World, cu o istorie de 168 de ani, se va închide a inundat toate site-urile de media socială, oamenii din toată lumea împrăştiind, şocaţi, zvonul. Poate că al treilea pas, cel de a oferi bani în schimbul unei poveşti, era, de fapt, în practică, cea mai folosită metodă.
News of the World tipărea ultima ediţie pe 10 iulie 2011, după ce jurnalişti din redacţie au interceptat convorbirile telefonice ale familiei fetiţei de 9 ani Sarah Payne, care a fost răpită, violată şi omorîtă în 2000. Scandalul, care la început implica o mînă de reporteri, s-a transformat, treptat, într-un lanţ de peste zece arestări. Editorii publicaţiei ştiau despre interceptări. Mai mult, chiar şi restul jurnaliştilor cunoşteau practicile colegilor. Cu toate acestea, nimeni nu a suflat un cuvînt. Poliţia, care avusese timp să se uite peste dosarele depuse împotriva News of the World pentru aceste interceptări, nu reuşise, vreme de patru ani, să analizeze situaţia. Uneori, poliţiştii chiar cereau bani jurnaliştilor în schimbul unor informaţii secrete, iar aceştia îşi goleau buzunarele pentru a obţine, cu şi la orice preţ, un nou cap de ziar.
Orice preţ?
„Această zi marchează sfîrşitul unui ziar pentru care jurnaliştii ar căuta să obţină poveşti cu orice preţ“ a spus Dan Arnold, reporter de investigaţii pentru News of the World între 1994 şi 1996, în ziua în care tabloidul se tipărea pentru ultima dată, cu titlul: „Vă mulţumim şi la revedere“. Dar care este limita pe care orice jurnalist ar trebui să o respecte? „Înainte de a decide să interceptezi telefoane, trebuie să te asiguri că ai deja suficiente dovezi, că există o criminalitate pe care vrei să o arăţi publicului. Metodele de investigaţii trebuie să fie proporţionale cu gravitatea faptelor pe care urmăreşti să le dezvălui.“ – spune Edgar Forbes, avocat media britanic şi analist de cazuri media pentru cotidianul The Guardian. Investigaţia reporterilor de la News of the World s-a amestecat în derularea procesului legal al uciderii lui Sarah Payne şi a provocat suferinţă părinţilor ei. „O astfel de practică nu numai că este ilegală, dar şi extrem de imorală“ – spune Forbes. El consideră că acest tip de investigaţii, care dezvăluie constant informaţii obţinute prin metode imorale, pune în pericol standardele jurnalismului în Marea Britanie. Comisia de plîngeri legate de presă (Press Complaints Commission), principalul gardian al principiilor jurnalistice, a atras foarte multe critici în ultimii ani – adaugă el. Pentru a-şi recăpăta imaginea, jurnalismul de investigaţii din Marea Britanie ar trebui să fie mai bine monitorizat în privinţa respectării legilor media şi a eticii profesionale – precizează Forbes: „O astfel de situaţie ne arată că avem nevoie de standarde mai înalte şi de o mult mai bună monitorizare şi sancţionare.“
Ana-Maria Tolbaru este redactor la Adevărul Europa.
