Sarkozy memorabil

Publicat în Dilema Veche nr. 397 din 22-28 septembrie 2011
Impresii de cînd am fost dat afară jpeg

Acum trei ani, pe 25 septembrie 2008, c├«nd criza financiar─â lovea din plin economia mondial─â, pre┼čedintele Sarkozy a ┼úinut la Toulon un discurs memorabil. Acela a fost, cred, cel mai bun discurs al unui lider politic major despre criza economic─â actual─â. Mi-am amintit de el zilele trecute, citind interven┼úia pe care pre┼čedintele francez a avut-o anul acesta, pe 31 august, ├«n cadrul anualei Conferin┼úe a Ambasadorilor Fran┼úei de la ├ëlys├ęe. R─âm├«n├«nd convins c─â Sarkozy din 2008 era mult mai bun ┼či mai percutant dec├«t Sarkozy din 2011, redau mai jos un fragment amplu din ceea ce pre┼čedintele francez afirma ├«n urm─â cu trei ani. Relevan┼úa acestor cuvinte mi se pare ne┼čtirbit─â ┼či ast─âzi. Sublinierile ├«mi apar┼úin. 

ÔÇ×Genera┼úia care a ├«nvins comunismul visa la o lume ├«n care democra┼úia ┼či pia┼úa rezolv─â toate problemele omenirii. Visa la o globalizare fericit─â, care ├«nvinge s─âr─âcia ┼či r─âzboiul. Acest vis ├«ncepuse s─â devin─â realitate: frontierele s-au deschis, milioane de oameni au fost sco┼či din mizerie, dar visul a ├«nceput s─â fie fr├«nt de re├«ntoarcerea fundamentalismelor religioase, a na┼úionalismelor, a revendic─ârilor identitare, a terorismului, a dumping-ului, a delocaliz─ârilor, a derivei finan┼úelor mondiale, a riscurilor ecologice, a perspectivei epuiz─ârii resurselor naturale, a spectrului foametei. 

Un anumit fel de globalizare a fost realizat printr-un capitalism financiar care ┼či-a impus logica ├«n ├«ntreaga economie ┼či a contribuit la pervertirea acesteia. Ideea unei pie┼úe atotputernice, care nu trebuie contrazis─â prin nici o regul─â, prin nici o interven┼úie, a fost o idee proast─â. Ideea c─â pia┼úa are ├«ntotdeauna dreptate este o idee proast─â. Pe parcursul mai multor decenii, s-au creat condi┼úiile ├«n care industria a intrat sub domina┼úia logicii rentabilit─â┼úii financiare pe termen scurt. 

Am ascuns tot timpul riscurile cele mai mari pe care trebuia s─â le asum─âm pentru a ob┼úine randamente exorbitante. Am implementat sisteme de remunera┼úie care for┼úeaz─â operatorii economici s─â asume riscuri tot mai mari. Ne-a pl─âcut s─â credem c─â trecerea sub t─âcere a riscurilor duce la dispari┼úia lor. Am l─âsat b─âncile s─â speculeze pe pia┼ú─â, ├«n loc s─â ├«┼či ├«ndeplineasc─â adev─ârata menire, aceea de a mobiliza economiile ├«n beneficiul dezvolt─ârii economice, ┼či s─â analizeze riscul creditului. Am finan┼úat mai degrab─â speculatorii dec├«t antreprenorii. Am l─âsat f─âr─â nici un control fondurile speculative. Am obligat ├«ntreprinderile, b─âncile ┼či companiile de asigur─âri s─â ├«nscrie activele ├«n conturile lor la valoarea pie┼úei, care cre┼čte ┼či scade ca urmare a specula┼úiilor. Am impus b─âncilor reguli contabile care nu ofer─â nici o garan┼úie pentru buna gestionare a riscurilor ┼či care, ├«n caz de criz─â, contribuie la agravarea situa┼úiei, ┼či nu la amortizarea ┼čocului. A fost o nebunie al c─ârei pre┼ú se pl─âte┼čte acum. 

Sistemul ├«n care cel care e responsabil pentru un dezastru pleac─â cu o para┼čut─â de aur, sistemul ├«n care un trader produce b─âncii sale pierderi de 5 miliarde de euro ┼či nimeni nu bag─â de seam─â, sistemul ├«n care se cere unei ├«ntreprinderi un randament de patru sau de cinci ori mai mare dec├«t cre┼čterea economiei reale ÔÇô acest sistem a crescut inegalit─â┼úile, a demoralizat clasa de mijloc ┼či a alimentat specula┼úia pe pia┼úa imobiliar─â, pe pia┼úa materiilor prime ┼či pe pia┼úa agricol─â. Dar, trebuie s─â o spunem clar, acest sistem nu este economie de pia┼ú─â, nu este capitalism. 

Economia de pia┼ú─â este pia┼ú─â reglementat─â, pia┼ú─â pus─â ├«n serviciul dezvolt─ârii, ├«n serviciul societ─â┼úii, ├«n serviciul nostru, al tuturor. Pia┼úa nu este legea junglei, nu este profitul exorbitant al unora ┼či sacrificarea tuturor celorlal┼úi. Economia de pia┼ú─â este concuren┼úa care reduce pre┼úul ├«n beneficiul tuturor consumatorilor. Capitalismul nu este termenul scurt, ci durata lung─â, acumularea de capital ┼či cre┼čterea pe termen lung. Capitalismul ├«nseamn─â primatul speculatorului. Capitalismul acord─â prima recompens─â ┼či cea mai important─â pozi┼úie antreprenorului, pentru munc─â, efort ┼či ini┼úiativ─â. Capitalismul nu duce la diluarea propriet─â┼úii ┼či la iresponsabilitate generalizat─â. Capitalismul este proprietate privat─â, responsabilitate individual─â, angajament personal, este o etic─â, o moral─â ┼či se exprim─â ├«n institu┼úii. Capitalismul este ceea ce a permis dezvoltarea extraordinar─â a civiliza┼úiei occidentale ├«n ultimele ┼čapte secole. Actuala criz─â financiar─â nu este criza capitalismului. Este criza unui sistem care s-a ├«ndep─ârtat de valorile fundamentale ale capitalismului, care a tr─âdat spiritul capitalismului. 

Vreau s─â spun asta francezilor: anticapitalismul nu ofer─â nici o solu┼úie pentru criza actual─â. S─â ne ├«ntoarcem la colectivismul care a provocat ├«n trecut at├«tea dezastre ar fi o eroare istoric─â. Dar ┼či s─â nu facem nimic, s─â nu schimb─âm nimic, s─â transfer─âm toate pierderile ├«n seama contribuabilului ┼či s─â ne comport─âm ca ┼či cum nu s-ar fi ├«nt├«mplat nimic ar fi, iar─â┼či, o eroare istoric─â. 

Putem ie┼či ├«nc─â ┼či mai puternici din aceast─â criz─â dac─â accept─âm s─â ne schimb─âm felul de a g├«ndi ┼či de a ne comporta... Criza actual─â trebuie s─â provoace o refondare a capitalismului pe etica efortului ┼či a muncii, a reg─âsirii echilibrului ├«ntre libertate ┼či regul─â, ├«ntre responsabilitate colectiv─â ┼či responsabilitate individual─â. Este nevoie de un nou echilibru ├«ntre stat ┼či pia┼ú─â, acum c─â peste tot ├«n lume puterea public─â este obligat─â s─â intervin─â pentru a salva sistemul bancar. Un nou raport trebuie s─â se nasc─â ├«ntre economie ┼či politic─â ┼či trebuie g├«ndite noi reglement─âri ├«n acest sens... Dac─â vrem s─â construim un sistem financiar viabil, moralizarea capitalismului financiar este prioritatea. S├«nt convins c─â r─âul este profund ┼či c─â trebuie s─â recl─âdim din temelii ├«ntregul sistem financiar ┼či monetar mondial, a┼ča cum am f─âcut la Bretton Woods, dup─â Al Doilea R─âzboi Mondial... Nu mai putem continua s─â gestion─âm economia secolului XXI cu instrumentele economiei secolului al XX-lea. 

Nu mai putem g├«ndi lumea de m├«ine cu ideile de ieri.ÔÇť

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Cultura de Internet (o ├«nsemnare ÔÇô ├«nc─â ├«ndrept─â╚Ťit─â, cred ÔÇô din 2008)
At├«ta doar: c├«nd e┼čti ├«n faza de ├«nv─â┼úare, nu se cade s─â adop┼úi, ┼úan┼úo┼č, postura ├«nv─â┼ú─âtorului. Mai ai ├«nc─â de butonatÔÇŽ
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totu╚Öi, c─â determinismul geografic joac─â un anume rol ├«n judec─â╚Ťile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar c├«nd ├«ncerc─âm s─â vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie moral─â, adic─â libertatea.
AFumurescu prel jpg
Na╚Ťiuni (ne)ru╚Öinate
Practic, constat tot mai des c─â exist─â at├«t oameni, c├«t ╚Öi na╚Ťiuni ce par complet str─âine conceptului de ru╚Öine.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul ├«n care suveranismul ╚Öi izola╚Ťionismul s-au dus s─â moar─â. ├Äns─â, cel pu╚Ťin pentru o vreme, cele dou─â vor l─âsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, aceast─â func╚Ťionare eficient─â nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justi╚Ťie, s-a bucurat de dreptul la ap─ârare ╚Öi de o analiz─â independent─â ╚Öi impar╚Ťial─â a motivelor ╚Öi argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necru╚Ť─âtoare
Egoismul (aproape c─â ├«mi vine s─â-i spun egotism ╚Öi ├«n rom├ón─â) reprezint─â mult mai mult dec├«t ne transmit dic╚Ťionarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alieneaz─â sui generis, te ├«mboln─âve╚Öte de ÔÇ×tine ├«nsu╚ŤiÔÇŁ.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
De dulce
Echivalen╚Ťa par╚Ťial─â dintre dulce ╚Öi bun devine echivalen╚Ť─â total─â ├«n anumite construc╚Ťii, de exemplu ├«n sintagma fra╚Ťi dulci(sau buni), adic─â fra╚Ťi av├«nd ambii p─ârin╚Ťi ├«n comun, ├«n opozi╚Ťie cu fra╚Ťii vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce leg─âtur─â au toate astea cu rubrica de educa╚Ťie, cu statutul de prof, via╚Ťa mea? Exilarea lui Ovidiu ╚Öi atentatul asupra lui Rushdie s├«nt pledoarii pentru nevoia de a p─âstra ├«n ╚Öcoal─â literatura pe primul loc ÔÇô ╚Öi subliniez, pe primul ÔÇô ca importan╚Ť─â!
Un sport la R─âs─ârit jpeg
David Popovici e om?
Cu c├«t rezultatele s├«nt mai mari ┼či mai departe de imagina┼úia noastr─â apare umbra tri┼čatului. A┼ča ┼či cu David. Nu poate fi adev─ârat, sus┼úin nu pu┼úini. E ceva ├«n neregul─â. De unde a ap─ârut?
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Dup─â 30 de ani
Hai, noi s─â tr─âim, c─â se pare c─â vom fi ultima genera╚Ťie de oameni ├«n╚Ťelep╚Ťi de pe lumea asta. Dup─â noi vin sociopa╚Ťii ─âia care nu mai ╚Ötiu s─â vorbeasc─â ├«ntre ei. Nu ╚Ötiu dec├«t s─â stea cu ochii ├«n telefon. M─â ├«ngroze╚Öte treaba asta, z─âu.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana ╚Öi str─ânutul albanez ÔÇô despre c─âl─âtoria mea ├«n Albania (I) ÔÇô
Diminea╚Ťa ├«ncepe doar atunci c├«nd locuitorii ora╚Öului se ├«nt├«lnesc pe la terase ca s─â-╚Öi bea cafeaua, ├«nso╚Ťit─â mereu de un pahar de ap─â rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodat─â acas─â.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singur─â planet─â
Luna ├«n care vin scaden┼úele nu e niciodat─â pl─âcut─â, dar, c├ónd toate notele de plat─â se str├óng ├«n aceea╚Öi zi, ea este greu de dep─â╚Öit. ╚śi ziua aceea pare s─â fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.