Sarkozy în România

Publicat în Dilema Veche nr. 207 din 2 Feb 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Cel mai mediatizat şef de stat european din ultimele luni vine pe 4 februarie în România. Nicolas Sarkozy va sta doar cîteva ore la Bucureşti, vine în jurul prînzului şi pleacă înaintea cinei. Preşedintelui francez nu îi place să doarmă departe de casă şi, deşi este un mare călător, voiajele sale sînt cît se poate de scurte, unele gazde fiind chiar deranjate din acest motiv. Niciodată, în Franţa, un preşedinte nu a fost atît de mult în lumina reflectoarelor. Sarkozy este omniprezent în ziarele din Hexagon. Personajul intrigă, fascinează, agasează sau seduce în funcţie de cei care îl privesc. Imaginea lui este în continuă schimbare. În urmă cu opt luni se vorbea despre voinţa sa de a provoca o "ruptură" în societatea franceză, despre rolul jucat în semnarea tratatului european şi despre dorinţa de a reapropia Franţa de Statele Unite. În ultima vreme însă, viaţa privată este mult mai urmărită mediatic decît cea publică: s-a scris mult despre divorţul de Cecilia, se scrie şi mai mult despre legătura cu fostul top model Carla Bruni. Presa de stînga îi reproşează gustul excesiv pentru lux în momentul în care nivelul de trai scade, presa internaţională pare interesată în primul şi în primul rînd de data căsătoriei. De altfel, din lunga conferinţă de presă pe care a ţinut-o la începutul anului şi la care au participat 600 de jurnalişti, s-a reţinut un singur lucru: că între el şi Carla, lucrurile sînt "serioase", chiar dacă încă nu s-au căsătorit. Iar, înaintea vizitei în India de săptămîna trecută, singurul subiect tratat de ziare era dacă va veni singur sau însoţit... Focalizarea insistentă pe viaţa privată o lasă în umbră pe cea publică. Peste cîteva luni, Franţa va avea preşedinţia Uniunii Europene: un exerciţiu delicat în care "starul" Sarkozy va trebui să facă echipă cu ceilalţi 26 de membri. Va reuşi? La Bruxelles mulţi îşi pun această întrebare, ştiindu-se că relaţia cu Angela Merkel nu e cea mai bună (iritată de agitaţia lui Sarkozy, cancelarul german l-ar fi botezat "preşedintele Duracell", de la celebra marcă de baterii), lucrurile nemergînd foarte bine nici cu Gordon Brown. În Europa, preşedintele francez se înţelege cu Tony Blair (din păcate pentru el, Blair nu mai este prim-ministru) şi cu spaniolul Zapatero (al cărui viitor politic depinde însă de alegerile din 9 martie ). Cum se va înţelege Nicolas Sarkozy cu preşedintele român? În România, unii analişti au considerat într-o vreme că este de bonton să facă o comparaţie între cei doi. Elementele care îi separă sînt mult mai numeroase decît cele care îi apropie, dar asta nu înseamnă însă că relaţia dintre ei nu va merge. Dimpotrivă, la palatul Cotroceni alegerea lui Sarkozy a fost apreciată, mai ales că românii nu au uitat fraza lui Jacques Chirac din 2003, care reproşase României că "a pierdut o bună ocazie de a tăcea" atunci cînd a susţinut invazia americană în Irak. Prezenţa la Elysée a unui preşedinte care susţine o relaţie transatlantică puternică (aşa cum doreşte şi România, ca şi alte ţări din "Noua Europă"), este, de asemenea, un lucru pozitiv. De asemenea, autorităţile române apreciază realismul preşedintelui francez care contrastează cu paternalismul francofon al predecesorilor săi. Unul dintre simbolurile realismului politicii lui Sarkozy va fi "parteneriatul strategic" pe care îl va propune României. De obicei, cu ocazia vizitei unui şef de stat, se semnează cîte un acord, care e uitat apoi în vreun sertar. "Am rămas uimiţi să vedem cîte acorduri au fost semnate între România şi Franţa, care azi nu mai interesează pe nimeni" - mărturisea recent un diplomat francez. Parteneriatul strategic va fi ca un contract între cele două state, cu obiective şi termene de îndeplinire. Cele mai multe vor viza acţiunea celor două ţări în Uniunea Europeană. Franţa e interesată de sprijinul României pentru o politică agrară substanţială şi pentru dosarul energetic (Parisul e unul dintre cei mai mari promotori ai energiei nucleare, subiect controversat în UE ). "Nu ştim prea bine ce vrea Bucureştiul în schimb" - declara acum cîteva zile un confrate din presa prezidenţială franceză. De la Paris, ca şi din alte capitale, politica europeană şi cea externă a României sînt greu de descifrat, dincolo de declaraţiile de intenţii. Se ştie că Bucureştiul e interesat de problematica Mării Negre, de proiectul Nabucco şi de politica de vecinătate, dar paşii făcuţi în ultimii ani sînt mult prea mici. Cu alte cuvinte, Franţa ştie ce vrea de la Europa, ştie ce vrea de la România; Bucureştiul se află încă în faza căutărilor.

640px Boulevard Unirii jpg
Cu mîndrie despre România, cu luciditate despre români
România va construi și spitalele regionale și municipale (este greu de spus cînd), pentru că dacă acum este moda stadioanelor, cu siguranță va veni și cea a spitalelor.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Dependența de China
În discursul despre care aminteam mai devreme, Rishi Sunak propunea ca relațiile cu China să fie guvernate de acum înainte de un „pragmatism robust”.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Nota testamentară a lui Constantin Noica
S-au găsit, inevitabil, și hermenuți subtili, care să extindă „marasmul” nicasian asupra „discipolilor”.
Frica lui Putin jpeg
Dr.
Bine, dar de ce totuși au nevoie să-și pună la rever acest păcătos de dr.? Vanitate?
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Doar educația...
Și eu cred că responsabilitatea, respectul pentru ceilalți și hărnicia sînt valorile fundamentale pe care trebuie să le insuflăm celor ce vin după noi.
m simina jpg
Primul SMS din istorie
Fix treizeci de ani, așadar, de la primul mesaj scurt trimis (Short Message Sent) din istorie.
Iconofobie jpeg
Un demon atipic
Ambii reprezintă niște „realități” abstracte, imprecise, încărcate de mister și neclaritate semantică.
„Cu bule“ jpeg
Șofer de duminică
Popularitatea expresiei se reflectă în extinderea tiparului la alte ocupații.
HCorches prel jpg
Voi știți formula permanganatului de potasiu?
Așa era ea, o profesoară severă din cale-afară, la orele căreia nu se auzea nici musca.
radu naum PNG
Putem să vorbim despre un campionat prea mondial de fotbal?
Un minunat Panama-Oman va putea fi savurat la viitoarea Cupă Mondială. Sau un Brazilia – St. Kits şi Nevis, acolo să vezi distracţie! Nu s-au gîndit rău venerabilii.
p 7 WC jpg
Evitabila creștere a extremei drepte germane
Dar nu și în Germania, unde partidul de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD) are, deocamdată, un succes neînsemnat.
Comunismul se aplică din nou jpeg
De ce se opune Austria
Mi-am adus aminte atunci și cum o cunoștință din Oetz mi-a explicat odată că pe văile mai dinspre Elveția mă puteam întîlni cu oameni nesuferiți și încuiați.
O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (I)
În limba engleză, termenul subject a rămas fidel sensului etimologic de supus.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Conferințele noastre, viitorul nostru
Cînd generația liceenilor de azi va ajunge la butoanele țării, sînt convins că ne va fi mai bine decît ne este acum!
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Presa acum 85 de ani și azi
Nu mai e vorba de o slujbă publică, destinată să lămurească în vreun fel pe privitor.
Frica lui Putin jpeg
Condiția de înger
abandonînd umanitatea pentru un scurt răstimp, a împrumuta aripile de la îngeri.
AFumurescu prel jpg
Interesul și fesul
Dacă nu mă credeți, întrebați-vă prietenii de pe Facebook, Instagram, Twitter, TikTok și ce alte rețele „sociale” vor mai fi fiind. În lumea virtuală.
m simina jpg
Abraham Lincoln de Ziua Recunoștinței
Abraham Lincoln este primul președinte american care a salvat un curcan de la sacrificare, dar nu cu ocazia Zilei Recunoștinței, ci de Crăciun.
Iconofobie jpeg
Întîmplări întîmplătoare
„Întîmplările” sînt piesele unui puzzle imens ce creionează o imagine aflată dincolo de puterea noastră de cuprindere.
„Cu bule“ jpeg
Vechea gașcă
Originea cuvîntului nu a fost lămurită, deocamdată.
HCorches prel jpg
Nu-i cazul să renunți
Din fericire, chiar și în cadrul acestor formări pe care le mai susținem, constatăm că numărul acestor profesori este în scădere.
p 7 WC jpg
Libertate de expresie pentru cine?
Expresia lui Musk „într-o manieră sănătoasă” permite o gamă largă de interpretări, unele dintre ele foarte restrictive pentru libertatea de expresie.
radu naum PNG
Comunismul se aplică din nou jpeg
Bucureștiul văzut cu alți ochi
Bucureștiul acela, bombardat de americani și apoi și de germani, era încă frumos și bogat.

Adevarul.ro

Culori curcubeu FOTO Shutterstock jpg
Pantone a anunțat culoarea anului 2023. Cum arată nuanța „curajoasă și vibrantă”
Viva Magenta, o culoare în care se îmbină rozul fucsia cu roșu închis și albastru a fost desemnată de Institutul Pantone ca fiind culoare anului viitor. Potrivit reprezentanților institutului, culoarea este „curajoasă și vibrantă” și inspiră optimism.
 Plata online cu cardul jpg jpeg
Cum se pot fura banii de pe cardul bancar fără ca hoții să aibă acces fizic la instrumentul de plată
Un bărbat din Brăila a profitat de faptul că o persoană a postat pe Facebook o poză cu cardul pe care îl pierduse și a sustras diverse sume de bani de pe acesta. A repetat isprava câteva luni mai târziu cu un alt card pierdut
Horoscop - zodii - zodiac FOTO Shutterstock
Horoscopul zilei, 3 decembrie. O zodie se va confrunta cu probleme mari
Horoscopul zilei pentru ziua de sâmbătă, 3 decembrie, este realizat de astrologul Click, Lorina, și vine cu predicții complete pentru toate zodiile.

HIstoria.ro

image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.
image
Scurt istoric al zilei naţionale
Instaurată încă de la venirea pe tronul României a lui Carol I, 10 Mai a rămas în tradiţia românilor ca Ziua Naţională a României moderne, până în 1947, când a fost impus regimul comunist. Un principe strãin pe tronul României reprezenta o necesitate politicã întrucât dupã abdicarea forţatã a lui Cuza la 11 februarie se ridica problema menţinerii recunoaşterii unirii celor douã principate.