Săndulie

Publicat în Dilema Veche nr. 844 din 11 - 17 iunie 2020
„Cu bule“ jpeg

Există cuvinte care supraviețuiesc mai mult datorită discuțiilor filologice pe care le provoacă decît circulației lor reale. De cuvîntul săndulie își amintesc probabil mai ales absolvenții facultății de filologie (cel puțin ai celei bucureștene), care au aflat de existența lui la cursurile de lexicologie, unde figura ca exemplu pitoresc de etimologie populară: prin adaptarea sintagmei descente de lit și asocierea ei cu numele propriu Sandu. Generația mea de filologi în formare a preluat cu mare entuziasm cuvîntul pe care nu-l mai auzise pînă atunci. Am început să-l folosim în tot soiul de contexte glumețe: hazul termenului provenea dintr-o deformare care făcea de nerecunoscut (și apoi de recunoscut cu surprindere) presupusa origine franceză. În plus, covorașul sau blănița pe care îți poți sprijini picioarele la coborîrea din pat nu avea un nume, așa că termenul se dovedea necesar și chiar indispensabil.

Cuvîntul fusese semnalat în 1942 de Iorgu Iordan, într-un articol din Bulletin linguistique. Lingvistul își lua măsuri de precauție, precizînd că sursa cuvîntului nu e absolut certă: „Mi-a fost comunicat cu explicația «etimologică» (și cu o povestire menită să o ilustreze!) de un mare amator de anecdote, care s-ar putea să fi inventat chiar el cuvîntul și explicația” (p. 46). Peste cîteva decenii (în revista Studii şi cercetări lingvistice, 1974), lingvistul revenea asupra cuvîntului, cu cîteva explicații suplimentare: „Săndulie – «covorașul de pus la picioarele patului»: comunicat de dr. Dimitrescu, asistent universitar la Iași, între cele două războaie, originar din regiunea Muscelului, care cunoștea cuvîntul din vorbirea prietenei unui mare proprietar, precizînd că termenul era cunoscut numai pe acolo”. Iordan descoperise între timp și o atestare literară a cuvîntului, într-un context care nu lămurea prea multe, ba chiar părea să sugereze un alt sens, în romanul lui Victor Ion Popa, Velerim și Veler Doamne (1933): „trei puști automate, care atîrnau în păretele din partea sănduliei dumisale”.

Autoritatea lui Iorgu Iordan a făcut ca termenul să intre, cu explicația etimologică descente de lit, în Dicționarul limbii române (dicționarul tezaur al Academiei Române), de unde l-au preluat și alte dicționare. Forma săndulie nu pare totuși să aibă alte atestări în afara celor provocate de comentariile despre surprinzătoarea sa origine. În Internet sînt zeci de atestări ale cuvîntului care nu fac decît să repete o altă variantă a originii anecdotice, de data aceasta legată de numele scriitorului Victor Eftimiu. Totul pornește de la o pagină din volumul Între acte (2016) al lui Radu Beligan, care povestește cum a aflat de la Eftimiu despre originea simpaticului cuvînt: „De pildă, îmi spunea el, cuvîntul săndulie, cu care oltenii numesc covoraşul de lîngă pat, vine de la franţuzescul descente du lit”. Sursa explicației nu este însă prea de încredere: se știe că Victor Eftimiu a pus în circulație și alte etimologii spectaculoase, dar fanteziste (conform cărora mişto ar proveni din germană, mujdei din franceză etc.).

Dicționarul etimologic al lui Al. Ciorănescu propune (pornind de la același citat din Victor Ion Popa) o altă etimologie pentru săndulie: cuvîntul este considerat o variantă moldovenească a unui derivat de la sănduc – „ladă”. Nu se aduc totuși argumente convingătoare nici pentru această presupusă origine.

Explicația ar putea fi alta. Există o formă regională săndălie, cu mai multe atestări în  graiul românesc din Valea Timocului, dar și cu extinderi în alte graiuri românești din sud-est: „Nu plînge dadă, de ce plîngi, nu vezi ce bine este aici, stai pe săndălie şi priveşti hora de parcă ai fi o mare cucoană” (Lumina, nr. 60, 2007); „Pricu, frate, ce-mi făcea? / Pe-o săndălie se punea” (Cristea Sandu Timoc, Cîntece bătrînești și doine); „Dar cum se aşezară pe săndălii şi cu coatele pe masă, deodată, masa se umplu cu bunătăţi” (Cristea Sandu Timoc, Povești populare românești) etc. Forma e folosită şi de Emanoil Bucuța, un observator atent al spațiului balcanic: „Singură, la o parte, săndălia, scaunul care se strînge” (Scrieri, I, 1971). În cartea sa Românii timoceni din Bulgaria; grai, folclor, etnografie (1996), Virgil Nistorescu a explicat cuvîntul ca avînd sensul „scaun” și ca provenind dintr-un termen dialectal bulgăresc. Sensul și răspîndirea balcanică ne trimit la turcescul sandalye, cu sensul „scaun” (Redhouse 1998): acesta este cel mai probabil etimon al formelor regionale românești. Diferența fonetică dintre săndulie și săndălie e minimă, indicînd cu mare probabilitate faptul că formele sînt variante ale aceluiași cuvînt. Fiind vorba de un obiect pe care cineva se așază, au existat probabil contexte ambigue, în care s-a făcut accidental trecerea de la sensul „scaun” la sensul „covoraș”, imaginîndu-se apoi o apropiere de descente de lit.

Suspiciunea inițială a lui Iorgu Iordan pare să se confirme: oricît ar fi de spectaculoasă, povestea transformării elegantei descente de lit în țărăneasca săndulie nu pare să se confirme.

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Paradisul care atrage turiști români cu prețuri neschimbate de 10 ani. „Numai la noi se practică japca”
Românii aleg demulte ori să-și petreacă vacanțele în străinătate, în special vara, spre disperarea hotelierilor care se plâng de lipsa clienților. Însă, în foarte multe cazuri, turistul român face această alegere pentru că, nu e un secret, un sejur în străinătate e mai ieftin decât în propria țară
image
Radonul, ucigașul invizibil din Ardeal. Medic: „Se atașează de aerosol și rămâne la nivelul de 1-1,5 m înălțime, exact unde respiră copiii”
A crescut numărul cazurilor de cancer pulmonar la nefumători, iar un motiv este iradierea cu radon, un gaz radioactiv incolor și inodor foarte periculos pentru sănătate dacă se acumulează în clădiri.
image
Căutătorii de artefacte milenare. Fabuloasele noi descoperiri ale detectoriştilor, arheologii amatori plini de surprize
Înarmaţi cu detectoare de metal, colindând locuri numai de ei ştiute din ţinutul Neamţului, arheologii amatori au reuşit, graţie hazardului şi perseverenţei, să aducă la lumină vestigii din vremuri trecute

HIstoria.ro

image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.
image
Un proces pe care CIA l-a pierdut
În toamna lui 1961, CIA se mută din Washington în noul şi splendidul sediu de la Langley, Virginia.
image
Oltcit, primul autovehicul low-cost românesc care s-a vândut în Occident
La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea acestuia a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s- gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România.