Șaiba

Publicat în Dilema Veche nr. 951 din 30 iunie – 6 iulie 2022
„Cu bule“ jpeg

Nu știm exact cînd și de ce tocmai șaiba a devenit, în româna colocvială, emblema depreciativă a muncii manuale grele. Cel mai probabil, adaosul semantic s-a petrecut în plină perioadă comunistă, cînd munca în uzine, la strung, pe șantiere etc. era exaltată retoric în textele oficiale – și disprețuită sistematic în viața cotidiană. Societatea „fără clase” era puternic ierarhizată, ceea ce se reflecta cu adevărat în limbajul cotidian, în care se vorbea, de exemplu, de munca de jos. Șaiba a devenit un simbol al muncii fizice prin metonimie, iar distanța dintre obiectul mărunt și dificultatea muncii evocate este factorul care i-a asigurat expresivitatea și succesul. Termenul șaibă – împrumut din germană (Scheibe), de unde au intrat în română și alte denumiri tehnice – este atestat (conform dicționarelor noastre istorice) mai întîi la V. Săghinescu, în Vocabular românesc de vreo cîteva mii cuvinte etc. (Iaşi, 1901-1902); cuvîntul era însă destul de puțin cunoscut în prima jumătate a secolului al XX-lea, de vreme ce Al. Graur simțea nevoia să-l înregistreze și să-l gloseze, într-un articol din Buletinul Philippide (nr. 5, 1938): „cerc de fier subțire care se pune între șurub și corpul pe care e fixat”. Definiția actuală din DEX este ceva mai dezvoltată: „Disc de metal, de lemn etc. găurit, care se montează între un șurub și obiectul respectiv sau între șurub și piuliță, pentru a menține șurubul fix și pentru a îmbunătăți îmbinarea și a preveni deșurubarea”. Sensul colocvial este înregistrat doar în dicționarele de argou, de exemplu în cel al lui G. Volceanov (2007), în expresia a trage la șaibă: „1. a se speti muncind, a trudi din greu. 2. a face o muncă brută”.

Prin anii 1960-1970, șaiba devenise deja un simbol ambiguu, ceea ce se vede în presa ideologizată, care încerca să o reinterpreteze în cheie pozitivă. Într-un reportaj, un inginer este pus să declare: „După mine..., «șaiba» asta de care se sperie atîția, despre care unii vorbesc cu ironie, alții cu dispreț, reprezintă, în primul rînd, o valoare morală. Vorbesc în cunoștință de cauză, ca unul plecat, cum se spune, «de la șaibă»”. Alt vorbitor mai mult sau mai puțin fictiv supralicita poetic, identificînd șaiba cu munca în general: „Conducătorii noștri, marile noastre personalități, indiferent de domeniul în care lucrează, s-au ridicat de la șaibă și trag în continuare la șaibă” (Scînteia, 11.10.1972). Într-un foileton satiric al epocii (Scînteia tineretului, 5 iulie 1967), personajul negativ era asociat în mod surprinzător cu șaiba; „nespălatul din tramvai” declara: „Eu sînt muncitor, tovărășele..., vin de la «șaibă»”. Riscul de a prezenta muncitorul ca murdar și agresiv era însă rapid și vigilent înlăturat de text: „Luat din scurt, pretinsul muncitor care venea de la «șaibă» s-a dovedit a fi un oarecare mecanic auto particular, din aceia care repară vehicule la domiciliul clienților”. Desigur, nu orice muncă avea pretinsul prestigiu al șaibei. Pînă în ultimul moment, presa comunistă a avut îndatorirea să lupte cu denigrarea muncii fizice: „Am auzit uneori spunîndu-li-se unor tineri că «dacă nu înveți ajungi la șaibă». În funcție de ambiții, de dispoziții, de împrejurări și altele, «la șaibă» devenea «la lopată», «la rangă», «la pilă», «la oi», «la coada vacii»“ (Scînteia, 18.01.1986).

Expresia la șaibă a rămas în uz, cu sensul consacrat, care opune munca fizică celei intelectuale – „Cineva mai trebuie să lucreze şi pămîntul ţării, cineva mai trebuie să lucreze şi la şaibă” (cdep.ro, 9.05.2018)sau cu o extindere glumeață asupra oricărei activități, inclusiv a celei de ziarist: „se duc acăsică, ziua «la şaibă» s-a terminat” (jurnalul.ro). În mod clar, expresia nu este limitată la construcția cu verbul a trage, folosindu-se, de exemplu, cu a da – „Să faci bătături în palme, să dai la şaibă, să munceşti pentru o multinaţională” (bugetul.ro); se folosește chiar și substantivul singur, în afara oricărei construcții fixe: „«sărăntocul» de la «șaiba» societății” (Cuvîntul liber, 21.03.2007).

Familiaritatea cu micul obiect tehnic a condus și la alte extinderi glumețe, colocvial-argotice: prin metaforă, șaiba denumește verigheta: „mi-am pus șaiba pe deget (și Doamnei la fel)” (cabral.ro); Psihologii au ajuns la concluzia că o vedetă necăsătorită are cu mult mai mulți fani decît una cu șaiba pe deget” (jurnalul.ro) etc.

Căutarea prin ziare mai vechi amintește și de un uz efemer al șaibei, uitat odată cu schimbarea tehnologiilor comunicării. Un articol din Tribuna Sibiului (25.3.1989) explorează asocierea dintre monede, fise de telefon și șaibe: „Unul ce-și așteaptă bănuții rîde cu gura pînă la urechi și-mi zice printre sughițuri: Băi casă, sper că nu-mi dai retribuția în șaibe!”. Ca și în alte texte din epocă, este înfierat un prost obicei al cetățenilor epocii: „Sînt destui pîrligari care nu introduc în telefon un leu, ci o șaibă, pentru dialogurile lor”.

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Un virus, cu mortalitate de 40 de ori mai mare decât COVID-19, ar putea devasta omenirea. La ce trebuie să fim atenți
Experții britanici în sănătate publică avertizează că gripa aviară, inclusiv varianta H5N1, care poate infecta și oamenii, ar putea provoca o pandemie mai gravă decât COVID-19. Ei cer guvernelor lumii să ia măsuri imediate pentru prevenirea unei eventuale catastrofe.
image
Cum puteți scăpa de „hormonul stresului” și grăsimea de pe burtă. Suplimentele care vă pot ajuta
Cortizolul, adesea numit „hormonul stresului”, joacă un rol crucial în răspunsul organismului la stres. Nivelurile ridicate de cortizol pot duce la o creșterea grăsimii de pe burtă, avertizează medicii.
image
Când sunt suplimentele alimentare un pericol pentru sănătate. Medic: „Recomandăm doar pe cele care au studii clinice”
Suplimentele alimentare, atrag atenția medicii, nu sunt „simple vitamine”, sau „doar plante”, ci pot face mult rău atunci când nu sunt administrate la indicația medicului și nu sunt produse certificate.

HIstoria.ro

image
Iuliu Maniu interceptat de Siguranță la ordinul lui Armand Călinescu
În 1932 Armand Călinescu e subsecretar de stat la Interne. La 5 decembrie el se mărturisește Jurnalului, ținut zilnic și pe ascuns:
image
,,Haide, haide RPR, du-ne la victorie!” România la preliminariile „Euro 1960”
Pe 6 iunie 1958, Agerpres anunța că Uniunea Europeană de Fotbal (UEFA), în cadrul congresului său ținut la Stockholm, a luat hotărârea organizării competiției internaționale „Cupa Europei”.
image
Jurnalul lui Mihail Bulgakov, confiscat de NKVD
Manuscrisele nu ard!, proclamă solemn domnul Woland în Maestrul şi Margareta al lui Bulgakov.