Sacrificiul? O vorb─â de d├«nșii inventat─â...

Publicat în Dilema Veche nr. 196 din 10 Noi 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Departamentul de Stat al SUA a fost nevoit s─â admit─â c─â angaja┼úii s─âi nu vor s─â preia posturi diplomatice la Bagdad. Prin urmare, secretarul de Stat Rice a anun┼úat c─â va trimite la post ├«n capitala irakian─â diploma┼úi americani, chiar dac─â ace┼čtia nu vor. Pe 31 octombrie, acest anun┼ú a adunat, mai mult sau mai pu┼úin spontan, un num─âr mare de angaja┼úi ai Departamentului de Stat ├«ntr-un fel de ┼čedin┼ú─â f─âr─â precedent ├«n care Arnold "Jack" Croddy, angajat de 36 de ani ├«n Departament, actualmente Director al Oficiului pentru Libertate Religioas─â, a repro┼čat conducerii: "Una este ca un diplomat s─â cread─â ├«n ceea ce se ├«nt├«mpl─â acolo ┼či s─â fie trimis pentru c─â se ofer─â ┼či alta este s─â trimi┼úi for┼úat pe cineva acolo. Asta echivaleaz─â cu o condamnare la moarte ┼či voi ┼čti┼úi asta. Cine ne va cre┼čte copiii dac─â vom fi uci┼či sau r─âni┼úi?". Imediat, reac┼úiile ├«n mediile extradiplomatice s-au ├«mp─âr┼úit. Cei care contest─â r─âzboiul din Irak au eviden┼úiat ac┼úiunea diploma┼úilor ca pe o nou─â dovad─â (a c├«ta?) a falimentului politicii externe a administra┼úiei Bush ┼či, tacit sau cu vorbe, au aprobat ac┼úiunea lor. Pu┼úinii neoconservatori ireductibili care se mai pot auzi ├«n media american─â indic─â, simplu, solu┼úia demisiei pentru cei care nu cred ├«n politica Guvernului ┼či, mai departe, sugereaz─â existen┼úa unei obliga┼úii de disponibilitate pentru sacrificiu ├«n cazul diploma┼úilor. Desigur, nu este o obliga┼úie at├«t de evident─â precum ├«n cazul militarilor, dar ceva de genul acesta. Pe l├«ng─â miile de solda┼úi americani uci┼či, 4 diploma┼úi ai Departamentului au c─âzut la datorie din 2004 ├«ncoace ├«n Irak, ad─âug├«ndu-se altor sute de diploma┼úi americani care, de la fondarea Departamentului ├«n 1784-1789, ┼či-au pierdut vie┼úile servindu-┼či ┼úara la datorie. Gestul prin care cei precum Croddy vor s─â se eschiveze de la datoria de a ocupa posturile diplomatice din capitala Irakului pare ru┼činos din aceast─â perspectiv─â. Numai c─â lumea noastr─â postmodern─â nu d─â doi bani pe eroism ┼či pe sacrificiu. Acestea nici nu exist─â, de fapt. S├«nt simple "constructe" politice, no┼úiuni propagandistice, mijloace de lupt─â pentru putere. Ceea ce se petrece la Departamentul de Stat arat─â limpede c─â, odat─â cu evolu┼úia democra┼úiei ┼či cu sofisticarea libert─â┼úii individului, se produc asemenea modific─âri de mentalitate ├«nc├«t ideea datoriei se relativizeaz─â deplin, ceea ce duce la dispari┼úia con┼čtiin┼úei datoriei. Prima consecin┼ú─â a dezvolt─ârii economice ┼či mentale a lumii vestice este c─â datoria, eroismul ┼či sacrificiul nu mai ├«nseamn─â mare lucru pentru oameni. Un recent sondaj ("2007 Transatlantic Trends", realizat de German Marshall Fund, disponibil la www.transatlantictrends.org), ar─âta c─â 84% dintre europeni vor ca UE s─â majoreze sumele alocate ca ajutoare de dezvoltare pentru zonele s─ârace ale lumii pentru a opri amenin┼ú─ârile care ├«┼či au originea ├«n aceste zone ┼či doar 20% s├«nt de acord ca UE s─â participe cu trupe combatante la opera┼úiuni militare ├«ndreptate ├«mpotriva acestor amenin┼ú─âri. ├Än chestiunea Iranului, 48% dintre europeni - cei mai mul┼úi - spun c─â trebuie negociat continuu ┼či c─â o eventual─â ac┼úiune militar─â ├«mpotriva Iranului trebuie exclus─â ca op┼úiune. ├Än mare, cam acela┼či este trendul ┼či ├«n SUA, cu deosebirea c─â disponibilitatea spre sacrificiu a popula┼úiei este ceva mai mare. ┼×i americanii cred c─â mijloacele financiare ┼či diplomatice trebuie folosite p├«n─â la cap─ât, dar consider─â c─â, dac─â nu se poate altfel, solu┼úia militar─â trebuie aplicat─â. ├Än vreme ce europenii nici m─âcar nu vor s─â aud─â de a┼ča ceva, indiferent de ceea ce s-ar ├«nt├«mpla, americanii admit solu┼úia for┼úei, dar numai ca ultim─â solu┼úie. Concluzia e clar─â: vrem s─â cump─âr─âm cu bani cash securitatea ┼či pacea, dar nu s├«ntem gata s─â ne sacrific─âm pentru ea. Totul ar fi minunat dac─â pacea ar fi de cump─ârat. Dar m─â tem c─â nu este ├«ntotdeauna. Aceast─â atrofiere a sim┼úului datoriei ┼či schimbare a percep┼úiei eroice a sacrificiului mi se par cele mai importante muta┼úii ├«n mentalul euro-atlantic ┼či, tocmai de aceea, s├«nt destul de pesimist ├«n ceea ce prive┼čte soarta Vestului pe termen scurt. M─â uit ┼či la dificultatea cu care ┼ú─ârile NATO trimit trupe ├«n Afganistan ┼či, mai ales, ├«n zonele de confruntare din sud. Armatele NATO ├«nsumeaz─â 2 milioane de militari, dar pare extrem de dificil s─â mai livreze ├«n Afganistan, acolo unde NATO duce singurul s─âu r─âzboi sub deplin─â autoriza┼úie a ONU, ├«nc─â vreo 10.000 de militari, c├«t se pare c─â e necesar pentru a se putea ├«nregistra succese strategice majore. Ideea c─â putem s─â oprim du┼čmanul f─âr─â s─â ne sacrific─âm este nobil─â dintr-un punct de vedere. Se simte ├«n ea parfumul miraculos al cre┼čtinismului. ├Än fond, du┼čm─ânia este o stare trec─âtoare, care are cauze evidente - de cele mai multe ori chiar noi s├«ntem primii vinova┼úi pentru c─â cel─âlalt ne du┼čm─âne┼čte - ┼či putem cu mijloace non-violente (vorba, persuasiunea, banii) s─â evit─âm confruntarea. E frumos, e seduc─âtor, e plin de speran┼ú─â. O viziune candid─â ┼či esen┼úialmente bun─â asupra lumii! O viziune care pleac─â de la premisa c─â via┼úa fiec─âruia este valoarea suprem─â ┼či c─â aceast─â via┼ú─â este dat─â pentru a fi tr─âit─â ┼či nu pentru a fi sacrificat─â. Dar, din alt punct de vedere, ideea opririi du┼čmanului f─âr─â a fi m─âcar de acord s─â g├«ndim c─â este posibil ca via┼úa unora dintre noi s─â fie necesar─â pentru asta denot─â neputin┼ú─â, decaden┼ú─â, bovarism. Prezum┼úia suprema┼úiei vie┼úii individului nu este unanim asumat─â. Pentru cei mai mul┼úi oameni de pe lume, via┼úa unuia nu valoreaz─â mare lucru. ┼×i, dac─â "ei" s├«nt gata s─â se sacrifice pentru ideile lor, faptul c─â "noi" nu admitem s─â ne sacrific─âm pentru ale noastre ne poate pune ├«n inferioritate. Chiar dac─â "noi" avem mai mul┼úi bani dec├«t "ei".

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
Reac┼úii dup─â ┼čedin┼úa foto a lui Brad Pitt pentru GQ Magazine: ÔÇ×Arat─â ca un cadavruÔÇŁ
Desemnat ├«n anii '90 cel mai sexy b─ârbat ├«n via┼ú─â de revista People, actorul Brad Pitt ┼či-a ┼čocat fanii cu cea mai recent─â ┼čedin┼ú─â foto realizat─â pentru revista GQ, mai mul┼úi internau┼úi coment├ónd c─â arat─â ca un cadavru.
image
Lacul c─âutat de zeci de mii de turi┼čti pentru tratamente s-a colorat ├«n roz. Explica┼úiile cercet─âtorilor VIDEO
Pe l├óng─â culoare, lacul eman─â ┼či un miros nepl─âcut. ├Än fiecare an, aici vin zeci de mii de turi┼čti la tratament. Speciali┼čtii vin cu explica┼úii.
image
CTP ne treze┼čte la realitate: ÔÇ×Popovici? Dar de ce s─â m─â simt m├óndru?ÔÇť
Cristian Tudor Popescu a comentat, în stilul său caracteristic, performanţa lui David Popovici la Mondialele de nataţie, unde sportivul de 17 ani a cucerit două medalii de aur.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.