Să se întîmple

Publicat în Dilema Veche nr. 179 din 12 Iul 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Trebuie să spui că ai obosit cînd treci cu maşina pe autostradă şi-ţi doreşti doar să te poţi opri şi să te întinzi într-un lan de porumb, cu ochii pe cumuluşii alburii. Să stai acolo, să asculţi zgomotele vieţii - alta decît cea umană. Să stai să miroşi aromele tari şi uscate ale pămîntului, fără să te gîndeşti că seceta e o ştire, iar lipsa semnalului GSM, un pericol. Trebuie să spui că ai obosit cînd nu mai vrei să se întîmple nimic azi. Nimic. Poate cîteva rînduri dintr-o carte. Poate două vorbe pe stradă, cu cineva. Doar umbre clar delimitate de un soare tot mai lipsit de milă. Doar paşi, niciodată oameni. Doar voci, niciodată chipuri. Trebuie să spui că ai obosit şi că renunţi - şi-ţi zici asta fără să ai curaj s-o spui cuiva. Să abandonezi, să pierzi, să fii înfrînt: vorbele astea capătă o atracţie periculoasă. Sînt frumoase, dar nu sînt din lumea în care trăim, adunaţi cu forţa în jurul lui "...şi cîştigi". Şi oricum, cînd eşti obosit, e mai greu să renunţi decît să continui. Inerţia e un inamic cumplit. Alergătorul de la Marathon a murit din cauza asta. Şi totuşi, poţi încerca. Lupta e de gherilă: astăzi putem privi pe geam cîteva minute. Mîine putem să aruncăm o privire în cafeaua de dimineaţă, în loc de ziar. Să ne uităm cum apa roşcată se învîrte încă după ce am amestecat zahărul, ca un Maëlstrom care atrage şi suge încă o zi din viaţa noastră, fără să-i înţelegem în vreun fel sursa puterii. Să ne gîndim la asta: oricît şi orice am face, oricîte întîlniri am bifa, orice am spune sau promite sau visa, la capătul zilei timpul nostru e tot consumat. Ca o baterie în lanterna pe care am uitat-o deschisă în dulap. Putem apoi rămîne. Pe loc. În locuri pe lîngă care trecem fără să le băgăm în seamă. Semaforul acela, parcul pe care îl ţinem minte din copilărie, drumul de ţară pe care nu se opreşte nimeni pentru că nu e nimic de făcut aici. Să ne oprim fără rost: iată încă un gest de răzvrătire faţă de lumea încărcată de sensuri unice în care trăim. Să ne uităm la lucruri pe care nu le priveşte nimeni: muşuroiul din parcare, din care furnicile ies să caute firimituri din napolitanele mîncate obsesiv prin maşinile noastre. Cele trei fire de iarbă care ies dintre două plăci de beton, la fel cum concediul nostru iese în evidenţă în anul de mers la serviciu care ne aşteaptă. Apoi din nou cîmpul, care trece pe lîngă noi în fiecare zi, în cîteva secunde, înainte ca drumul să se întoarcă între case, mall-uri şi interese. Cîmpul: nu mai e mult din el. Se împuţinează ca o bătrînă rămasă fără soţ, la care copiii vin mai rar ca pensia. Să ne oprim la el. Cît mai sîntem. Sau cît mai e. Cînd eşti obosit, aştepţi să se întîmple. Aştepţi un Mesia al detaliilor uitate de viaţa personală: unul care să ne reînveţe mersul pe jos, fără ţintă. Un Mîntuitor pentru care să scriem fără chef o nouă evanghelie, prescurtată, dacă se poate cu pixul, în hamac. Un Profet la care să ne înclinăm şi să rămînem aşa, cu ochii în pămînt, unde nu e nici un ecran LCD, nici o tastatură, doar pietre şi cioburi şi praf. Ce mai vrem să se întîmple? Cum am spus, nimic. Dar pentru asta trebuie să se mişte cîteva lucruri înainte. Să se spargă toate boxele, într-o catastrofă planetară care să ne lase fără muzica favorită a celuilalt. Să se oprească toate maşinile care ne duc dintr-o lipsă de chef în alta. Să se închidă toate magazinele în care seara ne minţim că ziua a fost cu noroc doar pentru că mai putem cumpăra încă ceva. Să se închidă lumini, să se deschidă uşi şi geamuri. Să ne auzim unii pe alţii, dar nu la distanţă mai mare decît ne putem privi în ochi. Să cadă peste noi cărţile cumpărate de ruşinea vînzătorului din librărie şi necitite, pentru că nimeni nu ne vede acasă. Să se oprească civilizaţia, pentru ca măcar cîteva clipe să punem mîna pe şansa de a ne întreba dacă e bine. Dacă aşa, aşa cum e azi, cum a fost ieri şi va fi şi mîine, chiar trebuie să continuăm. Trebuie, nu? La asta se aşteaptă şi ceilalţi, iar lumea asta e făcută din aşteptări, nu din întrebări pe care oricum le-am depăşit, în oracolul de-a zecea. Trebuie, ce zici? Cine ştie să scrie: lucian@signfactor.ro

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
NYP: Minciunile oamenilor de știință cu privire la pandemia COVID-19. Virusul care a omorât milioane de oameni, posibil creat de om
La patru ani de la izbucnirea pandemiei de Covid, în SUA se aduc acuzații de falsificare a adevărului de către oamenii de știință, iar dr. Fauci este arătat cu degetul pentru că a ținut cu „big pharma”.
image
Copii forțați de părinți să stea la cerșit pe vânt și ploaie, printre mașini, pe un drum din Buzău
Poliția a pus capăt chinurilor la care au fost supuși mai mulți copii și un adult cu handicap chiar de către cei care ar trebui să aibă grijă de ei. Două cupluri din comuna buzoiană Siriu, care aveau relație de concubinaj, și-au obligat copiii și nepoții, minori și un adult invalid, să cerșească
image
Profesoară în vârstă de 30 de ani, găsită vinovată după ce a făcut sex cu doi elevi minori. Ce îi scria unuia dintre tinerii de 15 ani VIDEO
O profesoară de matematică din Marea Britanie, în vârstă de 30 de ani, supranumită „Bunda Becky” de către elevi, a fost găsită vinovată pentru că a întreținut relații sexuale cu doi adolescenți. În fața instanței, ea a încercat să dea vina pe comportamentul elevilor.

HIstoria.ro

image
Amânarea unui sfârșit inevitabil
„Născut prin violenţă, fascismul italian era destinat să piară prin violenţă, luându-și căpetenia cu sine“, spune istoricul Maurizio Serra, autorul volumului Misterul Mussolini: omul, provocările, eşecul, o biografie a dictatorului italian salutată de critici și intrată în topul celor mai bune cărţi
image
Căsătoria lui Caragiale cu gentila domnişoară Alexandrina Burelly
Ajuns director la Teatrul Naţional, funcţie care nu l-a bucurat atât de tare precum credea, Ion Luca Caragiale a avut în schimb o mare şi frumoasă împlinire: a cunoscut-o pe viitoarea doamnă Caragiale.
image
Bătălia de pe frontul invizibil al celui de-al Doilea Război Mondial
La izbucnirea războiului, în 1939, în Marea Britanie exista pericolul formării unei puternice coloane a cincea. Agenții Serviciului britanic de securitate (MI-5) au reușit să neutralizeze rețele importante de simpatizați pro-germani din Regatul Unit.