Să nu mai cerem atît de multe de la școală

Publicat în Dilema Veche nr. 1012 din 31 august – 6 septembrie 2023
image

Fiul meu are 17 ani și jumătate. Îl despart doar cîteva luni de momentul în care va fi considerat, legal, adult, moment în care va avea toate drepturile, dar și îndatoririle unui adult. Fiul meu este, însă, un copil. La fel ca majoritatea celor de vîrsta lui. Ca profesori, știm asta. Știm că, deși capacitatea lor cognitivă și emoțională la 18 ani este crescută, maturitatea nu este cu adevărat un cuvînt care să li se potrivească. Unii sînt mai maturi, dar majoritatea sînt încă niște copii. Influențabili, cu o percepție a propriului viitor destul de scăzută, distrași de la autoresponsabilizare de tentații și de contexte. Mediul îi poate vicia ușor. Valul îi poate lua ușor. Percep distincția dintre bine și rău, dintre valoare și nonvaloare, dar pot aluneca ușor în direcția greșită. Sînt ca vrejul verde, care se poate rupe ușor în bătaia vîntului. Poate nu degeaba există state care consideră mai potrivită vîrsta de 21 de ani pentru declararea maturității. 

De ce spun aceste lucruri? Pentru a continua ceea ce începusem în articolul precedent, respectiv pentru a muta puțin oglinda. Tînărul de 19 ani care a provocat accidentul de la 2 Mai este și el o victimă. Nu vreau, prin asta, să-l absolv de vină și nici nu cred că nu era conștient de distincția dintre bine și rău. Dar era un produs al unui mediu și este, încă, un copil. Un copil care a avut antecedente legate de droguri, care a fost, probabil, prea puțin îndrumat în familie și servit cu prea multe de către aceasta. Îmi spunea cineva, deunăzi, că un astfel de tînăr, de 19 ani, student, trimis de familie să lucreze pentru a cîștiga experiență în firma unei rude, a zis că nu-l prea interesează, că o să-i dea părinții bani destui, oricum, iar dacă nu o vor face, se va lăsa de facultate. Iată, așadar, șantajul îndreptat asupra părinților, în fapt asupra lui însuși: mă las de evoluția personală dacă nu-mi dați bani. Situație clasică, poate, pentru societatea noastră, în care părinții, ocupați să facă bani – fie că disprețuiesc și ei orice altceva, fie că nu o fac și au principii și valori corecte –, nu au contribuit pozitiv la educația eficientă a propriilor copii. Ce au asimilat copiii este doar valoarea banului, nu și a muncii pentru el, respectiv disprețul pentru orice alte valori, implicit față de oricine nu-i are la fel de mulți. 

Celălalt caz la care făceam trimitere în articolul precedent, care-mi atrăsese atenția în zilele respective, era al morții unui delator. Un delator care ajunsese la 100 de ani. Care în vremea comunismului acționase cu sînge rece împotriva semenilor săi, ca informator al Securității. O făcuse constant, fără remușcări, contra cost. I se datorează destine distruse, oameni nevinovați care au avut de suferit, morți. Verdictul dat de CNSAS este fără echivoc: „colaborator al poliției politice comuniste”. Fusese un turnător de joasă speță, la același nivel de vinovăție morală cu orice torționar infect.

Același om a cunoscut, însă, cele mai înalte culmi ale măririi. A ajuns nu doar academician, ci și un fel de imagine națională a înțelepciunii, chemat după Revoluție mereu pe la televiziuni, simbol al culturii înalte, al rafinamentului (cam vetust după gustul meu și ostentativ), figură proeminentă pe care nația o urmărea cu admirație și plecăciune. N-avea individul nici o jenă să se afișeze în aceste ipostaze, să pozeze în didactician al poporului acestuia pe care îl privea de la înălțimea barbișonului său boieresc. A fost decorat  cu Ordinul „Steaua României” în grad de cavaler de Președinția României, cu Medalia „Regele Mihai I“ pentru Loialitate și cu alte diverse distincții. N-a refuzat nici una. 

A venit și momentul în care verdictul CNSAS l-a scos pe tușă ca prezență publică recurentă. Fără să nege verdictul, fără să arate vreo remușcare și fără să ceară scuze, omul s-a retras din viața publică. Dar a continuat să păstreze distincțiile, titlurile și privilegiile pe care acestea i le aduceau. Statutul de academician. Puțină cenușă în cap, niște regrete sincere poate l-ar fi îndreptățit parțial să le păstreze. Dar a lipsit cenușa, au lipsit regretele, a lipsit remușcarea.

În fine, a murit. A murit un turnător. A murit un delator. A murit un cavaler. A murit un academician. Sesizați, vă rog, faptul că acești termeni devin cumva, în context, cuvinte ale aceluiași cîmp semantic. La moartea sa, președintele Academiei l-a omagiat. Odios! La moartea sa, eposcopi l-au plîns și l-au ridicat în slăvi. Dezgustător! La înmormîntarea lui s-au tras salve, așa cum au dreptul cei ce au fost decorați cu Ordinul „Steaua României” în grad de cavaler. Scandalos!

Avem cazuri de mistificare a istoriei, a realității. Laurențiu, pe numele său codat de Securitate, Constantin Bălăceanu-Stolnici, pe numele său din buletin, și-a încheiat trecerea mizeră prin viață lăsînd o dîră de parfum contrafăcut în discursuri și în imaginea construită de sine, cu sprijinul altora. Un aparent model, pe care îl arătăm națiunii. 

Acestea sînt modele, deci, pe care elevii noștri le văd. Cel ce cîștigă bani și disprețuiește munca, cel ce își calcă semenii în picioare și devine academician omagiat. Este (aproape) imposibil ca în școală să poți construi percepții corecte despre valoare, etică, empatie, corectitudine, cîtă vreme modelele publice sînt de această teapă. Chiar dacă unul, copilul de 19 ani, este și el o victimă, iar celălalt, adult mîrșav și lipsit de conștiință, a funcționat, probabil cu o patologie a conștiinței. Școala nu poate face totul, ba poate chiar nimic, dacă societatea și familia nu luptă pentru evidențierea principiilor și valorilor adevărate. Să nu mai cerem așa de multe de la școală, dacă pe scena publică joacă îmbogățiții ce disprețuiesc munca oamenilor simpli și academicienii care disprețuiesc umanul. Dacă se cultivă cu atîta obstinație confuzia valorilor.

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura românăCea mai recentă carte publicată: O rochiță galbenă, ca o lămîie bine coaptă, Editura Polirom, 2022.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Germania a arestat doi cetăţeni ruşi care ar fi conspirat să atace o bază militară americană
Doi cetățeni ruși au fost arestați în sudul Germaniei, fiind suspectați că au plănuit atacuri de sabotaj împotriva unor instalații militare americane, au anunțat joi procurorii germani.
image
O româncă se judecă de zece ani cu Elon Musk. Inițialele numelui său sunt pe acumulatorii mașinilor Tesla Model S
Brașoveanca Cristina Bălan a fost un inginer de mare viitor la Tesla, dar a fost concediată pentru că a atras atenția asupra unor defecte de fabricație. După zece ani încă se judecă cu Elon Musk
image
Cum arată interiorul „celei mai scumpe case” din lume, cu 100 de camere. Pentru ce sumă fabuloasă este scoasă la vânzare VIDEO
Castelul vast Chateau d'Armainvilliers din Seine-et-Marne, Franța, considerat a fi cea mai scumpă casă din lume, este scos la vânzare pentru 363 de milioane de lire sterline, potrivit Express.co.uk.

HIstoria.ro

image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.
image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.