Să explorăm geoingineria?

Peter SINGER
Publicat în Dilema Veche nr. 1001 din 15 iunie – 21 iunie 2023
© wikimedia commons
© wikimedia commons

Pe măsură ce clima planetei se încălzește, se încinge și dezbaterea despre cel mai temerar răspuns la această problemă: geoingineria sau modificarea intenționată a atmosferei în vederea combaterii încălzirii globale. În 2010, cînd Ken Caldeira și David Keith au publicat The Need for Climate Engineering Research, geoingineria nu se bucura, practic, de nici un fel de susținere. Ceea ce nu mai e cazul în momentul de față.

Critici mai vechi, precum Clive Hamilton, au respins geoingineria, considerînd-o un fel de „joacă de-a Dumnezeu” – o obiecție eronată, atunci cînd e adresată celor care nu cred că destinul planetei se află în grija unei ființe divine. O versiune mai laică a acestei obiecții ar putea argumenta că nu trebuie decît să lăsăm planeta în pace – dar această luptă a fost pierdută cu multe decenii în urmă. Noi, oamenii, am copleșit deja natura în așa măsură, încît mulți oameni de știință sugerează că ne-am afla într-o nouă eră geologică: Antropocenul.

Acum, geoingineria se află din nou pe ordinea de zi. În 2020, Congresul SUA a ordonat Administrației Naționale Oceanice și Atmosferice (National Oceanic and Atmospheric Administration – NOAA) să dezvolte o inițiativă de cercetare multianuală, pentru a investiga activitățile – cele naturale, dar și pe cele umane – care ar putea modifica gradul de reflexie al stratosferei, și modul în care aceste activități ar putea afecta planeta. În 2020, NOAA a început să ofere finanțare pentru astfel de proiecte. Între timp, Academiile Naționale de Știință, Inginerie și Medicină au recomandat investirea a 200 de milioane de dolari într-un program de cercetare care să determine dacă există o cale lipsită de riscuri de a răci planeta.

Atunci cînd Caldeira și Keith au scris despre ingineria climatică, au fost luate în considerare mai multe modalități, printre care și adăugarea de fier solubil în oceane, pentru a amplifica dezvoltarea fitoplanctonului capabil să absoarbă și să înmagazineze dioxidul de carbon atmosferic. Dar această modalitate nu a putut fi validată științific, iar cercetarea actuală se concentrează pe modificarea radiației solare (MRS), numită și „gestionarea radiației solare”, care urmărește să reflecte o mică parte din radiația solară care încălzește suprafața Pămîntului.

Erupția din 1991 a vulcanului Pinatubo a proiectat 15 milioane de tone de dioxid de sulf în stratosferă, unde acest gaz s-a amestecat cu apă și a format un strat de particule numite aerosoli. Acest strat a redus cantitatea de radiații solare care ajungeau la suprafața Pămîntului, reducînd astfel temperaturile medii globale cu 0,6˚ Celsius, timp de 15 luni. Această observație i-a determinat pe unii oameni de știință să se întrebe dacă s-ar putea crea un efect similar eliberînd în mod intenționat aerosoli în stratosferă – instrumentul preferat al celor care vor să afle mai multe despre cum putem reduce radiația solară.

Nici o persoană responsabilă nu ar susține că sîntem deja pregătiți să încercăm așa ceva; ca atare, adevărata dezbatere e despre oportunitatea unui prim pas preliminar: a efectua cercetarea care ar putea face ca MRS să fie, în cele din urmă, realizabilă.

Două scrisori deschise oferă răspunsuri contradictorii. În ianuarie 2022, un grup de oameni de știință a publicat un mesaj destinat guvernelor și ONU, care face apel la un „Acord de neutilizare a geoingineriei solare”. Scrisoarea, semnată de peste 400 de universitari din mai mult de 60 de țări, evidențiază trei principale motive de îngrijorare.

Mai întîi, dată fiind complexitatea modelelor climatice – atît a celor globale cît și a celor regionale –, nu sîntem în măsură să înțelegem pe deplin riscurile implicate de geoinginerie. În al doilea rînd, credința că geoingineria ne-ar putea salva de la o încălzire globală catastrofală ne scade motivația de a căuta o soluție la adevărata cauză a schimbării climatice, prin reducerea la zero net a emisiilor de gaze cu efect de seră. În al treilea rînd, ne lipsește un sistem de guvernare globală înzestrat cu autoritatea de a controla implementarea geoingineriei într-un mod echitabil, incluziv și eficace.

În februarie, a fost publicată o altă scrisoare deschisă, care face apel la o „cercetare echilibrată”. Semnatarii – din nou, oameni de știință și universitari – admit că trebuie să vizăm principala cauză a încălzirii globale, prin reducerea emisiilor și prin eliminarea de dioxid de carbon din atmosferă, și să acceptăm că MRS presupune propriile riscuri ecologice. În orice caz, între a refuza categoric cercetarea MRS și a efectua „o cercetare temeinică și critică”, ei preferă varianta din urmă.

Cu zece ani în urmă, nu aș fi semnat un apel de susținere a cercetării în domeniul geoingineriei; dar am ales să semnez această a doua scrisoare. Mi-am schimbat părerea, deoarece astăzi ne aflăm într-o situație mai disperată decît cu zece ani în urmă. Schimbarea climatică survine mult mai rapid decît se anticipase, cu recorduri termice tot mai înalte, cu secete și cu inundații mai severe, și cu furtuni mai intense. În ciuda acestor puternice semnale de alarmă, doar puține țări respectă termenele convenite pentru reducerea emisiilor, în vederea menținerii încălzirii globale sub pragul de 1,5˚ C sau măcar sub 2˚ C.

E adevărat că, după cum menționa scrisoarea care se opunea întru totul utilizării geoingineriei, s-ar putea să nu ajungem niciodată la certitudini în privința riscurilor MRS. Dar la fel de puține certitudini avem și despre impactul ultim al gazelor de seră pe care le-am eliberat deja în atmosferă, și pe care vom continua să le emitem. Ambele variante presupun riscuri. În momentul de față, nu știm dacă riscurile aplicării MRS le depășesc pe cele ale neutilizării ei. Ar fi înțelept să încercăm să aflăm acest lucru.

Peter Singer, profesor de Bioetică la Universitatea Princeton, e fondatorul organizației caritabile „The Life You Can Save” și autorul, printre altele, al volumelor Practical Ethics, The Life You Can Save, One World Now și Ethics in the Real World (în curs de reeditare).

Copyright: Project Syndicate, 2023

traducere de Matei PLEŞU

image png
Reevaluarea lucrurilor de acasă
Și e de observat că țara s-a schimbat în mod fizic, mult mai mult decît atitudinea locuitorilor ei.
p 7 Sam Altman WC jpg
Capitalul cîștigă și în domeniul IA
Nu e de mirare că OpenAI nu a reușit să-și respecte misiunea.
image png
image png
Birocrații inventate, care să justifice plusul la salariu
Ne mai mirăm, apoi, de ce pleacă profesorii din învățămînt sau de ce ezită să vină.
image png
Șanticler
Rămîne să mai vorbim, desigur, despre sensurile alunecoase și imprevizibile generate de larga circulație a cuvîntului efemer.
image png
Un recrut de odinioară
Pe spatele gecii tînărului erau imprimate, în galben ţipător, cuvintele US Air Force.
image png
Mintea democratică și impunitatea poporului
Pe cînd mintea democratică nu exista, popoarele erau pedepsite.
image png
Moș Crăciun, John Fitzgerald Kennedy și bomba nucleară
A fost fix pe dos. Anul 1962 a adus cea mai gravă criză din timpul Războiului Rece, criza rachetelor nucleare din Cuba.
image png
Nevoia de umanioare
Ele sînt însoţitorul şi sprijinul ideal in dürftiger Zeit şi beneficiază de resurse încă nevalorificate în spaţiul Europei de Est.
image png
O fabulă a lui Socrate
E ceea ce am pățit și eu: după ce m-a durut piciorul din cauza legăturii, iată că a urmat și plăcerea.
image png
Spirala ghinionului și ghicitul în gri
Poate nu la fel de ostentativ, dar cei care spun lucrurile sînt, din nou, tratați ca excentrici stridenți și, pe alocuri, isterici.
image png
Cine sapă la temelia pilonului II
Este incredibilă tenacitatea cu care politicienii din zona de stînga atacă pilonul II de pensii administrate privat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.

Adevarul.ro

image
Fiara de plastic. Povestea Daciei „Lăstun“ Maxi, un Fiat 500 al românilor, care nu a mai ieșit pe poartă
Dacia 500 „Lăstun“ ar fi trebuit să fie pentru români cam ce a fost Fiat 500 pentru italieni, Renault 5 pentru francezi, WV pentru germani. O mașină din gama mini, mai degrabă pentru tineret. O maşină de oraş, potrivită pentru transportul urban. A fost ideea și dorința lui Nicolae Ceaușescu
image
SPECIAL Elvira Popescu: de la actriță la contesă, devenită „Notre Dame du Théâtre“ FOTO/VIDEO
Cum a ajuns o româncă din București să devină o actriță contesă mai cunoscută în Franța decât celebra Greta Garbo.
image
Lista celor mai periculoase alimente din lume. Cinci alimente la care nu te-ai aștepta să fie incluse
În întreaga lume, există anumite alimente periculoase care pot provoca de la intoxicații alimentare ușoare până la deces, în cazuri extreme.

HIstoria.ro

image
Un posibil caz de braconaj arheologic în Moldova, în secolul al XVII-lea
Un posibil caz de braconaj asupra unui tumul din Moldova istorică este consemnat într-un document de la 1635, notează arheologul Vasile Diaconu, pe pagina sa de Facebook.
image
Moartea lui Aurel Vlaicu. Concluziile anchetei
În cursul anchetei în cazul accidentului aeronautic în care și-a pierdut viața Aurel Vlaicu (31 august/13 septembrie 1913) s-au conturat două ipoteze, pe care locotenentul av. Gheorghe Negrescu le prezintă astfel:
image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.