Rosebud

Publicat în Dilema Veche nr. 212 din 9 Mar 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Ultimul cuvînt pe care magnatul Charles Foster Kane l-a rostit înainte să-şi dea sufletul a fost rosebud. A spus rosebud şi a murit. Nimeni nu a înţeles de ce. Nu avea nici un sens. Şi dacă nu avea nici un sens comprehensibil, atunci exprima ceva profund şi determinant ca un mit enigmatic. Dacă nu înţelegea nimeni de ce, murind, Charles Foster Kane a rostit rosebud înseamnă că era ceva foarte important. Reporterul Jerry Thompson începe investigaţia pentru a afla sensul misteriosului cuvînt, secretul pe care îl ascunde. Îi intervievează pe toţi oamenii importanţi din viaţa lui Kane, pune cap la cap toate piesele unui puzzle mai mare decît viaţa însăşi, dar nu află de ce mogulul a rostit rosebud cu ultima suflare. Află, în schimb, biografia uriaşă a unui om. A unui cetăţean. Căutînd după rosebud, află ceea ce contează, de fapt. Iar ceea ce contează nu are mare legătură cu rosebud. Află detaliile luptei supreme pe care cineva o poate da într-o viaţă: între el însuşi şi propriul destin. Că destinul e mai puternic, ştim deja de la vechii greci. Că omul e suficient de puternic să-şi domine destinul, am aflat de la iluminişti şi de la umaniştii de toate orientările. Dar că lupta se poate încheia nedecis, într-un fel de remiză tensionată, aflăm abia acum. Reanalizînd, alături de Jerry Thompson, viaţa lui Charles Foster Kane. În orice caz, aflăm tot ceea ce contează. Aflăm cum puterea, politica, banii, iubirea şi sexul, familia şi singurătatea produc - în sensul că urcă şi doboară - un om puternic. Şi după ce aflăm toate acestea, ce mai contează rosebud? Spre sfîrşitul investigaţiei sale, Thompson va concluziona: "Charles Foster Kane a fost un om care a avut tot ce a vrut şi apoi a pierdut tot ce a avut. Poate că rosebud însemna ceva ce nu a avut sau ceva ce a pierdut, dar asta, oricum, nu explică nimic". Thompson are dreptate. Rosebud nu explică nimic. E ceva (un mic desen de pe o sanie din copilăria lui Kane), dar nu e o explicaţie. Nu vă impacientaţi, nu scriu acum un eseu despre capodopera lui Orson Welles. Iau doar cîte ceva din sensurile naraţiunii filmului pentru a susţine o idee. De multe ori, ne luăm după o vorbă rostită într-un context cu puternică încărcătură emoţională de cineva important, ca şi cum ar fi o formulă sibilinică, un îndemn masonic, o direcţie stabilită "de sus" care se cere a fi descifrată de către cei meniţi să o urmeze, "de jos". Cînd, de fapt, aceea nu e decît o vorbă. Îmi explic multe acţiuni de politică externă ale României şi încă şi mai multe întrebări pe care noi le avem despre noi înşine pe scena relaţiilor internaţionale aducîndu-mi aminte de vizita preşedintelui Bush la Bucureşti, imediat după Summit-ul NATO de la Praga, cînd România a fost invitată să adere la Alianţă. L-am povestit de mai multe ori, aşa că nu amintesc decît faptul important. Preşedintele american, în faţa unei manifestaţii populare de simpatie, a spus că România poate fi o punte între Alianţă şi Rusia. O vorbă, fireşte! Nici NATO şi nici America nu au nevoie de "punţi" în relaţia cu Rusia. Un strop de bun-simţ, chiar dacă nu ar fi dublat de cine ştie ce cunoştinţe în materie, ar fi indicat acest simplu adevăr: Moscova comunică direct cu Washingtonul şi viceversa. Însă toate inteligenţele strategice locale s-au încordat să priceapă ce a vrut, adicătelea, să spună Mr. Bush cu asta. Cel mai tare jubila însuşi premierul Năstase, om socotit, în general, inteligent, dar paralizat de dimensiunea propriului ego, care se şi vedea jucînd planetar, moderînd între Zei. Ridicol, fireşte. Acum, după întreaga tulburare provocată în Balcani de declararea unilaterală a independenţei Kosovo, nu ştiu cine a aruncat (iarăşi!) vorba "punte" prin media. De data asta, între Serbia şi UE. Sigur că România poate ajuta Serbia în drumul ei spre Uniune. Dar să spui că ar fi o "punte", adică o cale de acces, e prea mult. Pe de-o parte, am impresia că uităm care ne e locul în cadrul UE. Pînă cînd România va ajunge o forţă influentă în politicile Uniunii, mai e mult. Este foarte posibil ca Serbia să devină membră UE şi noi tot codaşii Europei să fim. Pe de altă parte, asumarea rolurilor de acest gen în relaţiile internaţionale ţine de o condiţie esenţială. Ambele "maluri" trebuie să accepte şi să recunoască "puntea" ca atare. Nu mi se pare că e cazul. Din păcate, toate aceste încercări ale României de a însemna ceva important sînt expresia unei serioase crize identitare. Mă refer, fireşte, la identitatea politică a României în context internaţional. Nu ştim ce sîntem! După izolarea în care ne-a prăbuşit politica externă a lui Ceauşescu (şi el visa că e o "punte", dar ştim acum că era doar visul unui paranoic), România nu şi-a mai putut construi un profil plauzibil. Competiţia de a însemna ceva important în lume e prea dură pentru România anului 2008. Nu avem nici anvergura şi nici pragmatismul care se cere unei "punţi". În plus, puţine sînt situaţiile în care ruptura dintre doi actori internaţionali este atît de mare încît nu mai comunică decît prin "punţi" (pînă şi celebrele cupluri de inamici ireductibili Israel-Palestina, China-Taiwan, Coreea de Sud-Coreea de Nord au început să comunice direct). Iar relaţia dintre Serbia şi UE (deşi este paralizată formal sub puterea şocului de moment) e departe de a fi complet ruptă. Avem însă datele noastre care, chiar dacă nu ne recomandă să fim o "punte", ne pot ajuta să ne promovăm interesele naţionale. Avem, înainte de toate, o opţiune strategică fermă şi o anumită constanţă în atitudini pe parcursul ultimilor 10 ani care au produs o anumită încredere în Occident. Nu multă, dar, oricum, suficientă pentru moment şi pentru ceea ce avem noi de urmărit pe mai departe. Mai avem şi o poziţionare geostrategică care ne obligă la responsabilitate. În fine, mai avem şi ceva dimensiuni. Geografia, demografia, armata şi resursele naturale ne-ar justifica un anumit rol, în categoria noastră de putere. Dar, din nefericire, nu am ştiut niciodată să-l nimerim. Am fost cînd prea umili, cînd prea ţîfnoşi - niciodată înţelepţi. Am pendulat mereu între supraapreciere şi subapreciere, am etalat, mereu, complexe. Cînd prea-prea, cînd foarte-foarte. Pînă şi copiii învaţă la şcoală cît e de important să te cunoşti pe tine însuţi. E drept că, ajungînd adult, îţi dai seama cît e de greu. Însă ştii măcar că trebuie să te concentrezi în acest efort de corectă autoevaluare. Am impresia că ne urîm sau ne iubim cu atîta patimă pe noi înşine, încît refuzăm categoric să privim în oglindă şi să reflectăm, în linişte, la ceea ce sîntem de fapt. În orice caz, nici să alergăm mereu după cîte un rosebud nu se mai poate...

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Calin Georgescu Foto Mediafax (11) jpg
Câți români ar fi rămas fără joburi dacă ar fi ieșit președinte Călin Georgescu
Călin Georgescu a afirmat în numeroase rânduri cât de benefică ar fi izolarea României de UE și NATO, inclusiv independența țării de importuri și că România poate produce singură ce îi este necesar.
mario david garcia pizza vulcan AFP jpg
Poftiți la pizza făcută pe rocile unui vulcan activ! Un bucătar a dat lovitura cu această afacere
Iubitorii de experiențe culinare „aventuroase” pot savura o pizza specială gătită cu ajutorul căldurii emanate de un vulcan activ.
Brad impodobit Craciun jpg
Tradiția de sărbători începută de Regele Carol I. El a împodobit primul brad de Crăciun din România
În ziua de astăzi, cei mai mulți dintre noi nu ne putem imagina cum ar putea arăta un Crăciun fără faimosul brad împodobit.
medic copil tuse
Mitul „virozei cu tuse măgărească”, spulberat de medici. „Nu există așa ceva. Toate virozele se manifestă prin tuse”
România este lovită în această perioadă de un val de gripă și viroze, iar cei mai afectați sunt copiii. Pe holurile spitalelor de pediatrie nu mai ai loc să arunci un ac, iar timpii de așteptare sunt din ce în ce mai mari.
Dr  Vlad Ciurea jpeg
Care sunt cele două alimente care ne fac mai inteligenți, potrivit neurochirurgului Vlad Ciurea
Vlad Ciurea, unul dintre cei mai apreciați neurochirurgi din lume, a dezvăluit recent care sunt cele două alimente cu rol în stimularea celulei nervoase.
proces instanta sentinta foto pexels jpg
LIVE TEXT Anularea alegerilor prezidențiale, la Curtea Supremă. Judecătorii iau în discuție sesizarea AUR
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) judecă miercuri, 11 decembrie, ora 11:30, contestația formulată de președintele AUR, George Simion, împotriva hotărârii CCR privind anularea alegerilor prezidențiale. Șeful AUR a anunțat că va fi prezent la ședință.
Razboi in ucraina, soldat drapel shutterstock 2130583775 jpg
Soluția care poate aduce armistițiul în Ucraina. Expert: „Zelenski a avut un plan pentru pace de la început”. Cine ar fi garanții liniștii
Războiul din Ucraina va intra în al patrulea an, de la sfârșitul lunii februarie, iar discuțiile despre pace sunt mai dese ca oricând. Un cunoscut expert în analiză de risc explică, pentru „Adevărul”, în ce condiții s-ar putea încheia un armistițiu și cine ar trebui să fie printre garanții liniștii
image png
Alimentele care ne distrug digestia. Mihaela Bilic nu le recomandă deloc
Ce alimente sunt benefice, sau nu, digestiei noastre? Mihaela Bilic, renumitul medic nutriționist, vine cu o serie de informații prețioase în acest sens și explică cum funcționează anumite alimente pe care le consumăm.
Oleksandra Matviiciuk foto Centrul pentru Libertati Civile jpg
Oleksandra Matviiciuk, Premiul Nobel pentru Pace: „Românii nu trebuie să uite că libertatea e foarte fragilă și să nu o schimbe pe manipulări de pe TikTok”
Laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 2022, avocata ucraineana Oleksandra Matviiciuk a acordat un interviu exclusiv pentru „Adevărul”, interviu pe parcursul căruia a vorbit despre dramele războiului din Ucraina și despre viitorul războiului, ca și despre viitorul lui Vladimir Putin.