Romii: soluţia franceză

Publicat în Dilema Veche nr. 195 din 3 Noi 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

De c├«teva s─âpt─âm├«ni, romii din Rom├ónia s├«nt din nou ├«n aten┼úia presei europene. Primarul Romei a f─âcut din ei una dintre temele recent ├«ncheiatei campanii electorale, ├«n Elve┼úia ziarele vorbesc despre sutele de romi de pe str─âzile Genevei, ba chiar ┼či ├«n Finlanda jurnali┼čtii locali fac reportaje despre romii originari din Rom├ónia, care p─âzesc intersec┼úiile din Helsinki, mir├«ndu-se c─â frigul nu i-a ├«ndep─ârtat ├«nc─â din strad─â. ├Än acest timp, ├«n Fran┼úa, "repatrierile voluntare" s-au ├«nmul┼úit, aproximativ 800 de romi ├«ntorc├«ndu-se ├«n ultimele trei luni ├«n Rom├ónia, o cifr─â de 10 ori mai mare dec├«t cea din primele ┼čase luni ale anului. Demersul francez este unul interesant. Cum de la 1 ianuarie 2007, Rom├ónia este membr─â a Uniunii Europene, rom├ónii nu mai pot fi expulza┼úi din Hexagon. ├Änainte de aderare, eram una dintre na┼úiile privilegiate la repatriere rapid─â, din cele peste 25 de mii de expulz─âri de anul trecut, un sfert fiind cet─â┼úeni rom├óni. Cei veni┼úi ├«n Fran┼úa dup─â 1 ianuarie s├«nt deci mai greu de trimis acas─â. Ca urmare, romii rom├óni ├«┼či f─âcuser─â din nou apari┼úia, instal├«ndu-se la periferia marilor ora┼če. ├Än apropierea Cupei Mondiale de Rugby, autorit─â┼úile franceze s-au mobilizat ┼či au ├«ncercat s─â trimit─â acas─â c├«t mai mul┼úi dintre ei. Cum nu mai po┼úi s─â ├«i urci for┼úat ├«n avion sau autobuz, s-a apelat la a┼ča-numita "├«ntoarcere (sau repatriere) voluntar─â". Poli┼úia vine diminea┼úa, bate la u┼ča rulotei ├«n care st─â familia de romi ┼či o ├«ntreab─â dac─â vrea s─â se ├«ntoarc─â ├«n ┼úar─â. Dac─â da, atunci transportul ├«i este asigurat, cu 60 de kilograme de bagaje ┼či cu un mic ajutor financiar de 153 de euro. Ajun┼či ├«n ┼úar─â, romii s├«nt ajuta┼úi de statul francez s─â ├«┼či deschid─â o mic─â afacere, ├«n valoare de aproximativ 4000 de euro. Am avut ocazia, acum c├«teva zile, s─â v─âd cum func┼úioneaz─â situa┼úia "pe teren", cu ni┼čte familii care se ├«ntorseser─â ├«n Rom├ónia ├«n urm─â cu c├«teva luni, ├«n jude┼úul Timi┼č. Cu ajutorul ANAEM (Agen┼úia Na┼úional─â francez─â pentru Migr─âri ┼či Primirea Str─âinilor) ┼či a Asocia┼úiei rom├óne Kelsen, 60 de familii de romi au devenit 60 de familii de... ├«ntreprinz─âtori. Procedurile s├«nt extrem de complicate, deoarece noii afaceri┼čti s├«nt de multe ori aproape analfabe┼úi, iar visurile unora dintre ei, de a-┼či deschide o farmacie, o croitorie sau un cabinet de medicin─â veterinar─â, s├«nt z─âd─ârnicite din start. Ca urmare, de cele mai multe ori, afacerea e urm─âtoarea: cu cei aproape 4000 de euro, Asocia┼úia Kelsen a cump─ârat fiec─ârei familii c├«teva zeci de oi, romii urm├«nd s─â devin─â p─âstori. C├«teva luni mai t├«rziu, succesul experien┼úei e relativ ambiguu, dup─â cum a putut s─â constate ┼či ambasadorul Fran┼úei, Henri Paul, venit s─â vad─â c├«t de bine au fost folosi┼úi banii Republicii. De cheltuit, ei au fost cheltui┼úi, problema este c─â, ├«n multe cazuri, oile cump─ârate pe bani francezi nu mai existau. Unii romi au spus c─â le-au murit de b─âtr├«ne┼úe (ceea ce ar ├«nsemna c─â speran┼úa de via┼ú─â la oi e foarte scurt─â), al┼úii, c─â nu d─âdeau lapte, ├«n fine, al┼úii au recunoscut c─â le-au v├«ndut ca s─â fac─â rost de bani. C├«teva oi┼úe au avut o soart─â previzibil─â: "toat─â vara au sf├«r├«it gr─âtarele ├«n cartierul ┼úig─ânesc" - mi-a ┼čoptit o ┼ú─âranc─â, invidioas─â parc─â pe interesul de care se bucur─â romii din sat (ambasador, prefect, poli┼úie, jurnali┼čti etc.). Un destin mai bun au avut porcii, cump─âra┼úi tot din bani francezi. Cei mai mul┼úi dintre ei se l─âf─âie ├«n continuare ├«n cocinile (porcheries) de pe l├«ng─â casele romilor, dar - dup─â cum ├«mi spunea aceea┼či ┼ú─âranc─â - nu se ┼čtie dac─â vor supravie┼úui iernii. ├Änseamn─â asta c─â "repatrierile voluntare" s├«nt un e┼čec? Da ┼či nu. Da, pentru c─â romii nu s-au transformat ├«n p─âstori (├«n unele cazuri ┼či din cauza rasismului local, ┼ú─âranii nel─âs├«ndu-i s─â mearg─â cu oile pe p─â┼čunea satului). Nu, pentru c─â exist─â c├«teva c├«┼čtiguri. ├Än primul r├«nd, cu banii lua┼úi pe oi, cei mai mul┼úi ┼či-au construit c├«te o cas─â, ceea ce e bine. ├Än al doilea, experien┼úa p─âstoritului i-a responsabilizat. ├Än fine, unii dintre cei cu care am vorbit nu mai vor s─â se ├«ntoarc─â ├«n Fran┼úa: "e departe, poate mai mergem ├«n vizit─â, dar nici s─â stai ├«n rulot─â nu e bine...". Cu o singur─â idee, statul francez a reu┼čit s─â ├«i ┼úin─â departe de grani┼úele sale timp de aproape un an. Ca urmare, Fran┼úa are de g├«nd s─â continue aceast─â politic─â, chiar dac─â ├«i va schimba probabil destina┼úia. "Dec├«t s─â le lu─âm oi pe care ei le v├«nd ca s─â ├«┼či construiasc─â o cas─â, mai bine ├«i ajut─âm s─â ├«┼či fac─â direct o cas─â" - m─ârturisea ambasadorul. Mai r─âm├«ne ca ┼či autorit─â┼úile rom├óne, ┼či ├«n special cele locale, s─â vin─â ├«n ajutor. Pentru c─â primarii pe care i-am ├«nt├«lnit p─âreau c─â descoper─â situa┼úia romilor odat─â cu noi, cei veni┼úi ├«n vizit─â pentru c├«teva ore.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.