Rom├ónia, stat capturat. De ÔÇ×aristocra╚ŤiaÔÇŁ bugetar─â

Publicat în Dilema Veche nr. 879 din 11 - 17 februarie 2021
Rom├ónia, stat capturat  De ÔÇ×aristocra╚ŤiaÔÇŁ bugetar─â jpeg

Societatea rom├óneasc─â trece printr-un moment delicat. Politicile publice din ultimii ani au f─âcut ca pia╚Ťa muncii s─â fie deformat─â. ╚śi mai mult dec├«t pia╚Ťa muncii, mentalitatea muncii este viciat─â. ├Än urm─â cu doi-trei ani, atunci c├«nd salariile au ├«nceput s─â creasc─â at├«t ├«n administra╚Ťia central─â, c├«t ╚Öi ├«n cea local─â, antreprenorii au constatat c─â o parte din angaja╚Ťii lor se duc s─â se angajeze la stat.

Fenomenul s-a extins ╚Öi a ajuns ├«ntr-o zon─â aproape periculoas─â. Aspira╚Ťiile tinerilor s├«nt ast─âzi angajarea la stat, nu antreprenoriatul ╚Öi nici cre╚Öterea ├«n carier─â ├«ntr-o companie privat─â. Cei mai mul╚Ťi dintre ei ├«╚Öi doresc un loc c─âldu╚Ť la stat, cu un salariu bunicel, cu un program lejer ╚Öi cu minime responsabilit─â╚Ťi. Sectorul privat nu poate oferi aproape nimic din toate acestea. Rom├ónia este unul dintre pu╚Ťinele state europene ├«n care, ├«n medie, salariile din sectorul public s├«nt mai mari dec├«t cele din mediul privat.

Acum, nu facem dec├«t s─â constat─âm rezultatele. Procesul a ├«nceput cu mai bine de un deceniu ├«n urm─â, ├«n anii 2006-2008. Atunci, aparatul bugetar a c─âp─âtat propor╚Ťii pe baza a dou─â evenimente. Intrarea Rom├óniei ├«n Uniunea European─â ╚Öi cre╚Öterea economic─â. P─âtrunderea ├«n Uniunea European─â a fost un bun prilej pentru guvernul de atunci s─â umfle cu personal institu╚Ťiile pe care aderarea la Uniunea European─â le presupunea. Guvernul a populat ├«n exces institu╚Ťiile publice, iar cre╚Öterea economic─â i-a dat prilejul s─â creasc─â salariile. Adev─ârul este c─â politicienii s-au putut ab╚Ťine foarte rar s─â transfere beneficiile cre╚Öterii economice c─âtre sectorul public. Nu este vorba doar despre m─âriri de salarii ╚Öi angaj─âri, ci despre inventarea sporurilor, despre oferirea de tichete de vacan╚Ť─â ╚Öi, ├«n ultim─â instan╚Ť─â, despre construirea pas cu pas a sistemului de pensii speciale.

Doar ├«n perioadele de recesiune se ├«ncearc─â o ajustare a sistemului bugetar. ├Än anul 2009, de exemplu, situa╚Ťia economiei rom├óne╚Öti era extrem de complicat─â. Deficitul bugetar crescuse, iar ├«mprumuturile pe pie╚Ťele interna╚Ťionale se f─âceau la dob├«nzi-record, din cauza crizei pe care o traversa economia global─â. De aceea, pachetul de m─âsuri adoptat, un ├«mprumut de la Fondul Monetar Interna╚Ťional ╚Öi de la Comisia European─â, acordul de la Viena cu b─âncile str─âine ╚Öi deciziile de echilibrare a bugetului de stat, era obligatoriu.

Numai c─â eforturile f─âcute ├«n perioada 2010-2012 au fost rispite destul de repede ╚Öi ├«n cel mai politicianist stil cu putin╚Ť─â. Salariile bugetare au fost ÔÇ×re├«ntregiteÔÇŁ, s-a renun╚Ťat la ideea ca pensiile de serviciu s─â aib─â o component─â de contributivitate, a fost abandonat principiul care impunea ca pentru ╚Öapte ie╚Öiri din sistemul public s─â poat─â fi angajat un om. De fapt, ├«ncep├«nd cu anul 2015, ÔÇ×aristocra╚ŤiaÔÇŁ bugetar─â prime╚Öte tot mai multe beneficii, f─âr─â, ├«ns─â, s─â se ├«ncerce m─âcar realizarea unei leg─âturi ├«ntre cre╚Öterile de venituri cu indicatori de performan╚Ť─â specifici sectorului public. Totul culmineaz─â cu perioada 2017-2019, atunci c├«nd cre╚Öterea salariilor cap─ât─â ╚Öi un nume de politic─â public─â, wageledgrowth, care nu ├«nsemna altceva dec├«t s─â cre╚Öti salariile bugetare c├«t mai mult, f─âr─â a ╚Ťine cont de sectorul privat, de productivitatea de la nivelul economiei sau de for╚Ťa economiei de a achita nota de plat─â.

De exemplu, calculele profesorului Cristian Păun sînt relevante. Astfel, în anul 2017, creșterea economică a fost de 7,3%, iar cheltuielile cu salariile în sectorul public au urcat cu 22%; anul următor, economia a crescut cu 4,5%, iar salariile bugetare cu 23,7%, iar în anul 2019, produsul intern brut a crescut cu 4,2%, iar salariile cu 18%. Decalajul este evident.

Dar nu este vorba doar despre salarii mai mari ╚Öi sporuri mai multe, ci despre un nou tip de mentalitate. Tot mai mul╚Ťi bugetari au senza╚Ťia c─â trebuie s─â ├«╚Öi ia salariul doar pentru c─â vin la munc─â. Dac─â mai ╚Öi lucreaz─â vor bani ├«n plus. Cele mai vizibile exemple s├«nt angaja╚Ťii din asisten╚Ťa medical─â care primesc bani pentru campania de vaccinare, profesorii care s├«nt pl─âti╚Ťi separat pentru a╚Öa-numitele ore remediale, iar o parte din func╚Ťionarii de la Ministerul Fondurilor Europene vor primi salarii mai mari pentru a face ├«n timp record planul na╚Ťional de redresare ╚Öi rezilien╚Ť─â, pe care tot ei nu au reu╚Öit s─â ├«l realizeze ├«ntr-un an. Iar acestea nu s├«nt singurele exemple. S├«nt multe alte domenii ├«n care proiectele statului s├«nt executate, contracost, de alte institu╚Ťii de stat. ├Än felul acesta, aristocra╚Ťia bugetar─â ├«nchide cercul. Nu are doar salarii mai mari, tichete de vacan╚Ť─â ╚Öi sporuri, ci ╚Öi comenzi de proiecte din bani publici, dar ╚Öi case de vacan╚Ť─â ale institu╚Ťiei, spitale proprii sau case de pensii speciale.

Privilegiile trebuie ap─ârate, iar cel mai eficient mod de a face acest lucru este ca sistemul public s─â devin─â un circuit ├«nchis. Astfel, s─â g─âse╚Öti un job la stat este tot mai dificil. Pilele, rela╚Ťiile ╚Öi cuno╚Ötin╚Ťele func╚Ťioneaz─â la fel ca ├«n epoca Ceau╚Öescu, iar primii angaja╚Ťi s├«nt rudele ╚Öi prietenii celor care lucreaz─â deja ├«n sistem. Privilegiile c├«╚Ötigate ├«n timp se vor p─âstra ├«n familie ╚Öi ├«n felul acesta ÔÇ×aristocra╚ŤiaÔÇŁ bugetar─â va captura statul. Politicienii prea slabi sau prea tem─âtori nu vor putea schimba nimic din aceast─â stare de lucruri.

Constantin Rudni╚Ťchi este analist economic.

Foto: flickr

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Factur─â de aproape 15.000 de euro la telefonul mobil, dup─â accesarea unui link necunoscut
Este p─â┼úania unei familii din Sighetu Marma┼úiei, dup─â ce fiul lor a deschis un link necunoscut. Apelurile au ├«nceput s─â curg─â, ajung├ónd la c├óte 500, zilnic. Factura uria┼č─â de peste 70.000 de lei va trebui achitat─â de c─âtre titularul abonamentului.
image
Amantele criminale din Bihor, trimise ├«n judecat─â. Victima, care era so┼úul uneia, le┬á ÔÇ×agasaÔÇť pentru c─â voia sex cu nevasta
Cele două femei din Bihor care i-au plătit 40.000 lei unui interlop, ca să-l ucidă pe soţul uneia dintre ele, au fost trimise în judecată, procurorii susţinând că acestea aveau o relaţie amoroasă, iar soţia victimei se simţea agasată de faptul că el voia să facă sex.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.