România şi coincidenţele

Publicat în Dilema Veche nr. 714 din 26 octombrie – 1 noiembrie 2017
Oxford, premierul şi Isaura jpeg

Viaţa lui Liviu Dragnea este o serie de coincidenţe absolut incredibile. S-a întîmplat ca omul să călătorească în Brazilia de vreo nouă ori, în ultimii șapte ani, în exact aceeaşi perioadă cu unul dintre administratorii de la TelDrum. Administrator care, bineînţeles, zice că după facultate (perioadă în care a cîntat în aceeaşi trupă cu liderul PSD) l-a mai văzut pe Dragnea doar la televizor.

TelDrum a vîndut firmei fiului lui Dragnea furaje de 11 milioane de euro. A girat patru credite pentru aceeaşi firmă, în valoare de aproape patru milioane, şi a cumpărat de peste patru milioane produse de la firma fiului lui Dragnea. Coincidenţe similare şi superbănoase s-au întîmplat la acordarea de contracte cu statul firmelor altor oameni cu care Dragnea se întîlnea „accidental“ în Brazilia sau cu care avusese legături de afaceri. De cinci ori s-a întîmplat ca omul să călătorească împreună cu o fostă angajată a lui Ghiţă în acelaşi loc – Brazilia.

Întîmplător, desigur, Liviu Dragnea a sfîrşit în a fi în grupul parlamentar de prietenie cu Brazilia.

Politica românească este plină de astfel de coincidenţe. Numirea ca vicepreşedinte ASF a fostului soţ al Olguţei Vasilescu, cu un salariu de 13.000 de euro pe lună, explozia de contracte cu statul în cazul firmei la care era angajată soţia domnului Tudose după ce acesta devine ministru sînt aberaţii statistice.

La fel, şi alegerea rudelor politicienilor români în Parlament – naţio-nal sau european – şi cîştigarea prin „concurs“ sau numirea directă a unor poziţii foarte bănoase sau foarte influente atît în interiorul administraţiei publice, cît şi în privat sînt toate dovezi ale unui noroc extraordinar care pare să îl urmărească pe politicianul român la putere şi pe prietenii acestuia.

Coincidenţe sînt, desigur, şi chemările la DNA ale politicienilor de vîrf în momentul în care există o nevoie de a-i decredibiliza. Acestea sînt la fel de extraordinare ca invitarea în mod constant la televiziunile lui Ghiţă şi Voiculescu a unor mari „experţi“ condamnaţi pentru infracţiuni dezvăluite de DNA.

Averile extraordinare ale lui Ghiţă, Voiculescu, Oprea, Şova, Berceanu, Băsescu, Udrea, Cocoş, Videanu, Tăriceanu, Dragnea, Mazăre, Hrebenciuc, Vanghelie, Blaga, Năstase, Vâlcov, Pandele, Ponta şi ale familiilor lor, desigur, nu au legătură cu corupţia politicianului român, ci sînt şi ele coincidenţe fericite.

Primirea unor contracte incredibil de generoase cu statul, urmate sau precedate de legături de afaceri cu diverşi miniştri sau cu rude ale acestora, este un semn că divinitatea îi iubeşte pe prietenii acestora. La fel de „accidentală“ este şi proporţia îngrozitor de mare a foştilor şi a actualilor miniştri PSD care au făcut cursuri sau facultăţi la „academiile“ SRI-ului şi ale lui Oprea.

Definiţia coincidenţelor fericite ar trebui să fie împărţită în două – coincidenţe din lumea politică şi restul. Coincidenţele nefericite… şi ele ar trebui să aibă subdiviziuni clare care să reflecte chemările la DNA şi plagiatele liderilor noştri politici.

Ca să fiu un pic mai clar, avem nevoie cumva să separăm corupţia de coincidenţă. Aşa cum ar trebui să separăm poezia de chestiile alea de coşmar scrise de doamna Firea, logica discursului de domnul Daea şi bunul simţ de Ciuvică, de Chirieac şi de alte goarne de aceeaşi speţă.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Patroni de restaurant, șantajați cu recenzii false pe internet. Cum au reacționat
O rețea mică de restaurante independente se confruntă cu un atac cibernetic de tip șantaj. Criminalii informatici îi amenință pe proprietari cu recenzii negative pe platformele online, forțându-i să plătească sume mari de bani pentru a le evita.
image
Șoșoacă nu se dezminte: a lăudat Rusia în primul discurs din Parlamentul European VIDEO
Eurodeputata SOS Diana Șoșoacă a spus, în primul discurs din Parlamentul European, că Federația Rusă este singura care își dorește pacea în războiul din Ucraina.
image
Reacția unui medic legist după ultimul festival de la mare: „Nu reprezintă nimic altceva decât deschiderea către o viață de consumator”
Medicul legist Cristian Paparau a transmis că, deși organizatorii festivalului de muzică hip-hop „Beach, Please!” se laudă cu rezultatele evenimentului, situația este cu totul alta. „Nu faci nimic altceva decât să încurajezi consumul de droguri”, arată el.

HIstoria.ro

image
Lucruri știute și neștiute despre Mănăstirea Arbore și ctitorul ei
Pe ruta mănăstirilor din Moldova, din cel mai recent proiect de turism cultural – „România Atractivă” –, cunoaștem profund patrimoniul românesc, construit, meșteșugit sau povestit. Străini și români deopotrivă, suntem chemați de sunetul de toacă și ne plecăm capetele la auzul cântărilor din zori. Ne
image
Încălzirea politică globală
Poate că 2024 va depăși recordul lui 2023 și va fi cel mai călduros din istorie, record pe care nu și-l dorește nimeni.
image
Pe vremea când nu exista cod roșu și aer condiționat: în 1911 canicula a făcut prăpad în Europa și SUA
Chiar dacă valurile de căldură devin din ce în ce mai intense și mai frecvente ca urmare a încălzirii globale, acestea nu reprezintă un fenomen nou în istorie. Un exemplu tragic este vara anului 1911, când Franța a fost lovită de un val de căldură devastator. În acea perioadă, peste 40.000 de oameni