România, în mijlocul scandalului

Publicat în Dilema Veche nr. 104 din 19 Ian 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Scandalul ├«nchisorilor CIA din Europa face parte din r─âzboiul de public relations care acoper─â, ca un halou, acea realitate politico-militar─â pe care maximali┼čtii, precum actualul pre┼čedinte american, o numesc "r─âzboiul ├«mpotriva terorismului" (┼či sugereaz─â un conflict de anvergura ┼či magnitudinea unui r─âzboi mondial), iar minimali┼čtii o numesc "r─âzboiul din Irak" (┼či sub├«n┼úeleg un r─âzboi de agresiune, cu scopuri ignobile, camuflat ├«ntr-o retoric─â oficial─â mincinoas─â). La capitolul rela┼úii publice ┼či comunicare, trebuie s─â admit─â chiar ┼či un simpatizant deschis al ideilor neoconservatoare ca mine, administra┼úia Bush st─â prost. ┼×i ast─âzi ├«mi este cu neputin┼ú─â s─â ├«n┼úeleg cum de Casa Alb─â nu a reu┼čit s─â aduc─â al─âturi to┼úi alia┼úii europeni ├«n r─âzboiul ├«mpotriva lui Saddam, a┼ča cum a reu┼čit cel─âlalt pre┼čedinte Bush ├«n primul r─âzboi din Golf ┼či a┼ča cum a reu┼čit ┼čarmantul Bill Clinton ├«n r─âzboiul din Kosovo. E greu de ├«n┼úeles cum, cu un dosar ca acela al lui Saddam Hussein, cu tragedia din 11 septembrie 2001 ├«nc─â prezent─â obsesiv ├«n mintea tuturor, cu tradi┼úia unei colabor─âri transatlantice foarte bune, cu pozi┼úia indiscutabil─â de unic─â superputere care se combin─â cu aceea de nav─â amiral a democra┼úiilor lumii, SUA nu au reu┼čit s─â conving─â nici elitele politice ale unor mari ┼ú─âri europene ┼či nici o parte c├«t de c├«t semnificativ─â din opinia public─â european─â. Nu intru acum ├«n motiva┼úia acestui e┼čec diplomatic. Pentru logica acestui articol, e suficient─â doar constatarea: ├«n lupta mediatic─â din jurul Irakului, mai ales ├«n Europa, administra┼úia Bush pierde. ┼×tiu c─â sun─â paradoxal, dar cred c─â discursul descriptiv e mult mai util dec├«t discursul explicativ, pentru a analiza situa┼úia Rom├óniei ├«n acest scandal interna┼úional. Pentru c─â scandalul ├«nchisorilor CIA din Europa este cel mai sofisticat scandal interna┼úional ├«n care Rom├ónia a fost implicat─â din 1989 ├«ncoace. Nimic din ce a fost p├«n─â acum, de la mineriade la exportul de copii, nu se compar─â cu acest tsunami de opinie public─â care love┼čte Rom├ónia ├«n aceste luni. S─â nu ne facem iluzii, acest scandal nu se va stinge cur├«nd, iar Rom├ónia, prins─â la mijloc, trebuie, deja, s─â se g├«ndeasc─â la o strategie nu doar diplomatic─â sau politic─â, ci ┼či de comunicare public─â, pentru a naviga util ├«n aceste ape tot mai furtunoase. Am v─âzut prea mul┼úi vinova┼úi condamna┼úi ca s─â nu ┼čtiu c─â pledoaria nevinov─â┼úiei este cel pu┼úin la fel de important─â ca nevinov─â┼úia ├«n sine. Primul r─âspuns al autorit─â┼úilor noastre a fost potrivit. ┼×i ca ton, ┼či ca vitez─â. S-a negat imediat ┼či f─âr─â ezitare ┼či s-a declarat totala disponibilitate pentru orice anchet─â pe acest subiect. Scandalul ├«ns─â continu─â. Dick Marty, investigatorul Consiliului Europei, spune, acum, c─â e convins de existen┼úa acestor ├«nchisori pe teritoriul Europei, cel mai probabil ├«n Rom├ónia, Polonia, Ucraina, Macedonia, dar c─â nu are dovezi. El aduce ┼či o acuza┼úie grav─â tuturor guvernelor europene care ar fi ┼čtiut ┼či ar fi t─âcut, accept├«nd tacit aceast─â grav─â ├«nc─âlcare a drepturilor omului chiar pe teritoriul lor, dovad─â c─â miza scandalului e mult mai mare. Rom├ónia este o parte, poate mai mic─â, dar ne├«ndoielnic parte din aceast─â miz─â. La Bruxelles, ┼či Franco Frattini este foarte interesat de subiect, iar Parlamentul European a numit, la r├«ndu-i, o comisie de anchet─â. Rom├ónia trebuie s─â r─âspund─â cumva. S─â repete ceea ce a mai zis, ar fi neproductiv. Acuza┼úiile par a fi dozate tot mai bine ┼či, pe cale de consecin┼ú─â, r─âspunsul trebuie s─â fie pe m─âsur─â. Mai ├«nt├«i, organiza┼úii pentru ap─ârarea drepturilor omului au deschis subiectul, apoi surse anonime din CIA au confirmat, acum, un document secret al diploma┼úiei egiptene care pune, iar─â┼či, gaz pe foc. Cu siguran┼ú─â, vor urma ┼či altele. Evident, respingerea categoric─â a acuza┼úiilor trebuie s─â continue. Dar, de acum ├«nainte, nu mai e suficient─â. De pild─â, dup─â apari┼úia documentului egiptean, Rom├ónia ar fi trebuit s─â comunice rapid cu autorit─â┼úile de la Cairo ┼či s─â ob┼úin─â de acolo un r─âspuns scurt ┼či clar la dou─â ├«ntreb─âri: este documentul publicat, real ┼či, dac─â da, care s├«nt informa┼úiile pe care se bazeaz─â? Apoi, acest r─âspuns ar fi trebuit s─â fie f─âcut public, ├«ntr-o form─â agreat─â cu egiptenii. Rom├ónia nu ├«┼či poate permite un scandal public pe tema drepturilor omului. Odat─â integrat─â ├«n UE, vocea sa va fi aceea a unui membru, acum ├«ns─â are vocea unui stat ├«n curs de aderare care a┼čteapt─â s─â treac─â peste cel mai greu moment al acestei proceduri: ratificarea Tratatului ├«n Parlamentele na┼úionale. Adic─â, acolo unde parlamentarii s├«nt foarte sensibili la curentele de opinie na┼úional─â, acolo unde euro-scepticii ┼či na┼úionali┼čtii s├«nt puternici, acolo unde (┼čtim bine din Parlamentul nostru) se poate ├«nt├«mpla orice. Parlamentele s├«nt, orice s-ar spune, cele mai imprevizibile institu┼úii ale unei democra┼úii. Scrutez aparatul guvernamental ┼či preziden┼úial ┼či, m─ârturisesc, nu v─âd pe nimeni acolo capabil s─â creeze curente ├«n opinia public─â interna┼úional─â ┼či s─â ┼čtie cum se pot convinge mase neregulate de politicieni dezinhiba┼úi, precum parlamentarii europeni. Charisma dlui B─âsescu, care pare a func┼úiona doar de la Tulcea la Stamora Moravi┼úa, farmecul inteligent al dlui Ungureanu, indiscutabil pentru oricine care l-a cunoscut vreodat─â, ┼či credibilitatea sobr─â a dlui T─âriceanu, ob┼úinut─â printr-un efort politic personal de apreciat, nu s├«nt suficiente ├«n acest joc. Mai trebuie ceva. Mai trebuie imagina┼úia, curajul ┼či ┼čtiin┼úa unui aparat din spatele lor, care, din p─âcate, nu exist─â.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
Reac┼úii dup─â ┼čedin┼úa foto a lui Brad Pitt pentru GQ Magazine: ÔÇ×Arat─â ca un cadavruÔÇŁ
Desemnat ├«n anii '90 cel mai sexy b─ârbat ├«n via┼ú─â de revista People, actorul Brad Pitt ┼či-a ┼čocat fanii cu cea mai recent─â ┼čedin┼ú─â foto realizat─â pentru revista GQ, mai mul┼úi internau┼úi coment├ónd c─â arat─â ca un cadavru.
image
Lacul c─âutat de zeci de mii de turi┼čti pentru tratamente s-a colorat ├«n roz. Explica┼úiile cercet─âtorilor VIDEO
Pe l├óng─â culoare, lacul eman─â ┼či un miros nepl─âcut. ├Än fiecare an, aici vin zeci de mii de turi┼čti la tratament. Speciali┼čtii vin cu explica┼úii.
image
CTP ne treze┼čte la realitate: ÔÇ×Popovici? Dar de ce s─â m─â simt m├óndru?ÔÇť
Cristian Tudor Popescu a comentat, în stilul său caracteristic, performanţa lui David Popovici la Mondialele de nataţie, unde sportivul de 17 ani a cucerit două medalii de aur.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.